Pagina documente » Recente » MASS-MEDIA SI PUBLICITATE

Despre lucrare

acces premium
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.


Cuprins

CUPRINS
INTRODUCERE 1
CAPITOLUL 1. INTRODUCERE IN MASS MEDIA 3
1.1. Defini?ii ?i clasific?ri 3
1.2. Caracteristici ale mass-mediei 4
1.2.1. Mass media ?i opinia public? 4
1.2.2. Mass media ?i persuasiunea 7
1.3. Influen?a mass media asupra opiniei publice 10
CAPITOLUL 2. MASS-MEDIA ?I RELA?IA EI CU PUBLICITATEA 13
2.1. Definirea publicit??ii 13
2.2. Publicitatea prin mass-media 16
2.3. Publicitatea TV 18
2.3.1. Campania de publicitate prin televiziune 20
2.4. Relatia dintre publicitate ?i mass-media 22
CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ . ATITUDINEA STUDENTILOR DIN BRASOV FATA DE MESAJELE PUBLICITARE 25
3.1. Proiectarea cercet?rii 25
3.2.Variabilele cercet?rii 26
3.3.Elaborarea chestionarului 29
3.4. Analiza datelor ?i interpretarea rezultatelor 29
CONCLUZII 37
BIBLIOGRAFIE 39

EXTRAS DIN DOCUMENT

Pentru a putea fi rentabila si a putea face fata concurentei, consider ca o institutie media ar trebui sa dispuna de departamente eficiente de management si marketing, care sa sprijine demersurile corpului profesional propriu-zis, fara a interveni in politica editorial.

Toate aceste departamente, in colaborare, ar putea elabora un mix de marketing eficient: in politica de produs, deciziile sa apartina corpului jurnalistic, marketingul intervenind doar prin actiuni de studiu de piata si eventual, prin sugestii referitoare la forma de prezentare a continuturilor decise de jurnalisti (design, format, tot ceea ce s-ar putea numi, cu o mica exagerare, „ambalaj”), urmand ca in politicile de stabilire a pretului, de distributie si de promovare deciziile, luate tot prin consultare reciproca, sa apartina in cea mai mare masura specialistilor in marketing si management. Cum am precizat, lucrarea nu militeaza pentru conceperea presei ca pe o institutie care trebuie sa fie, inainte de orice, profitabila, conceptie respinsa de majoritatea jurnalistilor si specialistilor in media. Nu consider ca media trebuie sa produca si sa promoveze doar ceea ce se vinde, ci ca media trebuie sa produca si sa difuzeze mesaje de interes pentru public, care trebuie insa promovate pentru a putea face fata concurentei produselor amintite in primul caz.

De aceea, cred ca solutia optima pentru media este sa practice ceea ce Koetler denumea “marketing social sau uman”, adica sa elaboreze, prin specialisti proprii sau, daca e prea costisitor, prin agentii specializate, politici de promovare care sa puna in valoare mesajele, astfel incat sa se realizeze si un profit care sa permita acoperirea costurilor si, eventual, investitii noi (suplimente, emisiuni noi sau reinnoirea celor existente), sa se satisfaca si dorintele publicului si sa se asigure si buna evolutie pe termen lung a societatii (media poate si trebuie sa isi aduca aportul la bunul mers al vietii sociale).

Fie ca luam in calcul postura de intreprindere economica a media, fie pe cea de organizatie cu roluri exprese la nivelul societatii, in centrul atentiei se impune produsul media – articolul, emisiunea, etc. Acest produs este atat elementul concret, material prin care se exercita functiile presei si care trebuie vehiculat pentru a-si atinge obiectivele cat si produs in sensul strict economic, de bun care trebuie vandut pe o piata pentru a putea obtine profit.

Iar acest produs trebuie promovat, pentru a putea atrage publicul, mai ales in conditiile in care scena mass-media cuprinde in prezent un numar mare de ofertanti, care se concureaza printr-o gama larga si diversificata de produse similare.

Prin urmare, media trebuie sa preia din sfera comerciala toate acele practici si metode prin care sa-si poata promova produsele, intelegand prin promovare nu doar strict actiuni de persuadare a publicului, de determinare a deciziei cumparatorului ca efect, de exemplu, al unei reclame reusite ci si actiuni, practici prin care se explica utilitatea produsului, prin care se educa publicul.

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE IN MASS MEDIA

1.1. Definitii si clasificari

Mass media ne ocupa foarte mult timp in zilele noastre- in multe cazuri a ajuns sa inlocuiasca foarte multe activitati, atat pe cele din timpul liber cat si pe cele de la locul de munca. Cei mai multi dintre noi petrec multe ore in casa, uitandu-ne la televizor, ascultand radioul sau citind ziare si reviste. Televizorul sta deschis acasa aproximativ 7 ore pe zi devenind cel mai popular mijloc mass media in ultimii ani. [1 ?ur?li?n Bondr??, Sociologi? opini?i public? si ? m?ss-m?di?, ?ditur? Fund?ti?i „Romani? d? Main?”, 2003, p. 83 ]

Consumul mass media este vazut doar ca o modalitate de entertainment, in ciuda acestui fapt mijloacele comunicarii de masa sunt si o baza educationala si informationala. Mass media apeleaza la o mare diversitate de continuturi pentru a atrage audientele.

Factorii psihologici sunt foarte importanti in alegerea mijlocului mass media. Putem gasi exemple in viata noastra de zi cu zi. Folosim ghidurile de timp liber din ziare pentru a ne planui weekendul, backgroundul unei melodii difuzate la radio ne face sa ne simtim singuri sau plictisiti. De asemenea modelul consumului mass media este influentat si de mediul familial, de obiceiurile si de comportamentul cu care suntem familiari.

Factorii culturali, nationali cat si stratificarea sociaa si economica afecteaza consumul mesajelor mass media. Suntem cuprinsi intr-un sistem social, interactionam si depindem de el. Uneori suntem constransi a alege ce ni se da. Acest comportament “low involvement behaviour” trece barierele controlului individual. [2 V?n Cuil?nburg, J.J., Comunic?r? si publicit?t?,?pud Pop? D., ?ditur? Tritonic,2005,p. 66]

Perspectiva actionala si motivationala arata ca individul este independent in societate si liber pentru a dezvolta modele comportamentale care il vor ajuta in realizarea scopurilor si in ascensiunea personala. Aceasta perspective se concentreaza pe strategiile comunicationale in cautarea, evitarea si procesarea informatiei. Ipotezele sale sunt: libertatea individuala de a alege si a interpreta experientele mass media, actiune motivate, si scopuri bine stabilite. [3 Cl?ud?-J??n B?rtr?nd, O Introduc?r? in pr?s? scrisa si vorbita, ?ditur? Polirom, I?si, 2001, p. 74]

O alta cale de a defini aceasta perspectiva este de a pune accent pe conditiile care il indeamna sau il descurajeaza pe individ in a alege un mijloc mass media. Activarea si motivarea comportamentului consumatorului in fata situatiilor mass media este posibila datorita predispozitiei individului pentru acea informatie. Jeffres distingea intre “media-seeking”(nevoia de mass media) si “content-seeking”(nevoia de continut mass media).

Factorii sociali care determina indivizii de a alege sau nu un produs mass media sunt in principal educatia,venitul si ocupatia. Cu cat educatia este mai buna, cu atat indivizii asculta mai mult radioul, citesc ziarul sau merg la film. În schimb, expunerea la televizor este aceeasi pentru toate grupurile educationale. Cele mai mari diferente se inregistreza in randul ziarelor care apar dimineata. Absolventii de facultate citesc ziarul mai des in timpul zilei, pentru a-si aprofunda informatiile capatate de la televizor in acea zi. Dar educatia nu afecteaza numai timpul pe care il consumam cu mijloacele media, ci si preferintele noastre in alegerea diferitelor continuturi [4 Mih?i Com?n, Sist?mul m?ss-m?di? , ?ditur? Polirom, I?si, 1999, p. 124]. Persoanele cu un nivel educational mai inalt asculta posturi de radio clasice, cu mai multe stiri si muzica usoara. În ceea ce priveste venitul, e mai probabil ca persoanele cu venit mai mare sa nu aiba timp sa se uite la televizor.

1.2. Caracteristici ale mass-mediei

1.2.1. Mass media si opinia publica

În conceptia lui Wilhem Bauer (1957), opinia publica reprezinta ,"o forta organica de mare patrundere, strans legata de jocul ideologic si emotional reciproc al grupurilor sociale[...], ceea ce da expresia si formuleaza nu numai judecati deliberate ale elementelor rationale dintr-o colectivitate ci si insensibila vointa comuna, care integreaza oarecum si cristalizeaza pe moment sentimentele sporadice si realitatile maselor" [5 Bougnoux D?ni?l , Introduc?r? in stiint?l? comunicarii, ?ditur? Polirom, I?si, 2002, p. 67].

Filozoful si omul politic John Locke (1960) credea ca oamenii se conduc dupa trei legi generale: legea divina, legea civila si legea opiniei. Aceasta din urma exercita o ,"cenzura privata" asupra comportamentelor: ," nici un om nu scapa de pedeapsa cenzurii si neplacerii, daca nu respecta moda si opinia societatii din care fac parte" . [6 Lock?,J., ?pud Ch?lc??,S., Opini? public? - g?nd?sc m?s?l? d?spr? c? si cum vor ?lit?l??,?ditur? ?conomic?,2002,p.31]

În conceptia profesorului Septimiu Chelcea, opinia publica este "procesul psihologic interactiv de agregare a judecatilor evaluative, atitudinilor si credintelor referitoare la o problema sociala, ale unui numar semnificativ de persoane dintr-o comunitate, care intr-o forma sau alta se exprima deschis". [7 Ch?lc??,S., Opini? public? - g?nd?sc m?s?l? d?spr? c? si cum vor ?lit?l??,?ditur? ?conomic?,2002,p.26]

Sistemul mass media asigura circulatia informatiilor, opiniilor, interpretarilor si abordarilor considerate a avea semnificatie sociala, reprezinta o adevarata legatura informationala intre diverse partisi segmente sociale. Nu discutam acum daca media actioneaza in numele opiniei publice; este cert, insa, ca ele contribuie la cristalizarea si, apoi, la promovarea unor orientari, curente dominante, preocupari ale opiniei publice. Exista teorii si interpretari care considera ca impactul media asupra opiniei publice este hotarator, asa cum alte interpretari apreciaza ca putem vorbi despre o influenta minima.

Dincolo de diverse abordari, legatura dintre mass media si opinia publica apare limpede si nu este de nimeni contestata. Valorile acordate acestei conexiuni sunt diferite; dar nimeni nu pune la indoiala realitatea si consistenta conexiunii propriu-zise. [8 Mirun? Runc?n, Introduc?r? in ?tic? si l?gisl?ti? pr?s?i, ?ditur?l ?ll, Bucur?sti, 1998, p. 56]

Cel mai semnificativ lucru in aceasta privinta este faptul ca momente importante ale studiului opiniei publice sunt organic legate de prezenta din ce in ce mai dominatoare a mass media; intr-o anumita masura, putem spune ca studiul opiniei publice se dezvolta sub o somatie: somatia descifrarii impactului mass media. Sub puternica impresie a acestui impact, a aparut unul dintre primele mari studii de sine statatoare despre opinia publica, scris de Walter Lippmann imediat dupa primul razboi mondial, apoi toate teoriile care vorbesc despre atotputernicia media in formarea opiniei publice, apoi cele care sustin efectele minimale ale media, apoi toata suita de interpretari care incearca sa identifice si sa promoveze un model mai echilibrat al acestei interconditionari. Istoria ultimelor opt decenii pozitioneaza opinia publica si mass media intr-un binom organic.

Cea mai cunoscuta schema de analiza a comunicarii de masa este propusa de Herold D. Lasswell. Faimoasa intrebare a celor ,"5 W" initiata de H. Lasswell ramane foarte importanta: ,"Who says what in which channel to whom and with what effect?". Adaptata in limba romana, sunt cei ,"5C": ,"Cine spune ceva, prin ce canal, cui si cu ce efect?". [9 St?n,S., M?nipul?r?? prin pr?sa, ?ditur? Hum?nit?s,2004,p.98] Acesta este modelul de la care ar trebui sa porneasca o stire bine construita . Modelul este schematizat mai apoi de Denis McQuail si Sven Windhal (1982/2001, 19), in Modele ale comunicarii pentru studiul comunicarii de masa . [10 Ibid?m, p.98]

Cine?

Emitator

Spune ce?

Mesajul

Prin ce canal?

Canalul de comunicare

Cui?

Receptorul

Cu ce efect?

Efectul

Relatia poate fi citita si asfel. Pentru fiecare intrebare se identifica un camp distinct de cercetare . [11 St?n,S., M?nipul?r?? prin pr?sa, ?ditur? Hum?nit?s,2004,p.111]

Cine?

Cercetarea institutiilor media

Spune ce?

Analiza de continut