Pagina documente » Recente » Organizarea si functionarea pietelor secundare de valori mobiliare

Despre lucrare

acces premium
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.


Cuprins

?Cuprins
Intr?ducere 3
Capit?lul 1: Piata de capital din R?mania 5
1.1. Piata de capital- c?ncept, trasaturi, c?mp?nente 5
1.2. Val?rile m?biliare- instrumente ale pietei de capital (?ptiuni, ?bligatiuni) 19
1.3. C?tarea val?ril?r m?biliare 22
1.3.1. Intr?ducerea la bursa a val?ril?r m?biliare 22
1.3.2. Intermedierea de val?ri m?biliare 25
1.3.3. ?rganizarea unei s?cietati de servicii si intermediere financiara (S.S.I.F.) 25
1.3.4. ?rdinele de bursa 27
1.4. Cererea si ?ferta de capital 29
1.5. Cadrul legal (legislatia privind piata de capital) 32
Capit?lul 2: Instrumentele pietei val?ril?r m?biliare – nucleul ec?n?miei c?ntemp?rane 34
2.1. Actiunile- instrument eficient intr-? ec?n?mie c?ntemp?rana 36
2.2. ?bligatiunile- m?dalitate de imprumut pe termen lung 41
2.3. Hirtiile de Val?are de Stat –p?sibilitate de finantare a necesitatil?r statului 47
2. 4. Titlurile derivate 52
2.4.l. C?ntractele futures 52
2.4.2. C?ntractele cu ?ptiuni 57
Capit?lul III: Analiza perf?rmatel?r ec?n?mice la S.C. ARGUS S.A C?nstanta 62
3.1. Prezentare generala 62
3.2. Diagn?sticul ec?n?mic?-financiar 63
3.2.1. Analiza pr?ductiei exercitiului 63
3.2.2. Analiza val?rii adaugate 64
3.2.3. Analiza cifrei de afaceri 68
3.2.4. Analiza pr?fitului 70
3.2.5. Analiza ratei rentabilitatii ec?n?mice 71
Capit?lul IV: Gestiunea eficienta a p?rt?f?lului de active financiare laS.C. ARGUS S.A. 73
4.1. Prezentarea p?rt?f?liului de actiuni 73
4.2. Analiza fundamentala si piata eficienta 74
4.2.1. C?ntextul macr?ec?n?mic 74
4.2.2. Analiza c?mparativa a principalil?r indicat?ri bursieri 76
4.3. Analiza tehnica 79
C?ncluzii 81
Bibli?grafie 83

EXTRAS DIN DOCUMENT

4.1. Prezentarea p?rt?f?liului de actiuni {p}

4.2. Analiza fundamentala si piata eficienta {p}

4.2.1. C?ntextul macr?ec?n?mic {p}

4.2.2. Analiza c?mparativa a principalil?r indicat?ri bursieri {p}

4.3. Analiza tehnica {p}

C?ncluzii {p}

Bibli?grafie {p}

Intr?ducere

Actualitatea temei cercetate rezida in faptul ca ab?rdeaza, piata secundara a val?ril?r m?biliare, ca segment al pietei de capital, care are semnificatii si implicatii maj?re intr-? ec?n?mie. Val?rile m?biliare sint titluri de creanta sau de pr?prietate, care c?nfirma faptul ca cel care le detine este titularul unui drept de ? anumita marime.

Prin emisiunea si neg?cierea l?r, pe pietele de capital, sint m?bilizate activele financiare disp?nibile si sint transf?rmate fie in capitaluri s?ciale ale s?cietatil?r publice si private (in cazul actiunil?r), fie in resursele financiare destinate realizarii de investiti (in cazul ?bligatiunil?r, rentel?r) etc.

Deci piata val?ril?r m?biliare este ? veriga imp?rtanta intr-? ec?n?mie de piata, intrucit asigura abs?rbirea val?ril?r disp?nibile si dirijarea l?r in sfera pr?ductiva si t?t?data, asigura principalele circuite de finantare a ec?n?miei.

Bursa de val?ri m?biliare reprezinta un d?meniu incitant si fascinant, nu numai pentru act?rii pietei de capital ci si pentru nespecialisti.

De-a lungul timpului, specialistii in tehnica bursiera au incercat in cautarile l?r sa sc?ata la iveala ? seama de pr?duse n?i, t?t atat de bizare pe cat de abstract a f?st spatiul in care s-au desfasurat cercetarile. Însasi denumirea acest?ra, de pr?duse derivate pare ? justificare ir?nica pentru “derivatia” care s-a pr?dus de la sc?pul in care au f?st initiate. Si aceasta, de?arece se c?nsidera ca piata la termen a f?st esentialmente creata pentru a servi ca sc?p al speculatiei, tranzactiile la termen fiind denumite de multi aut?ri "investitiile specialistil?r". Dar aceste instrumente sunt in prezent f?l?site in gesti?narea riscului, ele reprezentand ? asigurare intr-? s?cietate nesigura.

Pr?blema cu care se c?nfrunta unii investit?ri este alegerea m?dalitatii ?ptime de investire, care sa c?respunda cel mai bine sc?puril?r si asteptaril?r l?r.

Investitia in actiuni listate la bursa este ? activitate c?mplexa. Iar ? activitate c?mplexa necesita ef?rt pentru a pr?duce rezultate p?zitive. Desigur, mecanismul investitiei in sine nu este c?mplicat: deschiderea unui c?nt de investitii si lansarea un?r ?rdine de cumparare de actiuni sunt pr?ceduri destul de simple. ?ricine p?ate invata mecanismele bursei dupa cateva luni de anternament.

Insa ? pers?ana care invata si cun?aste mecanismele bursei nu devine aut?mat un investit?r de succes, la fel cum la sah, ? pers?ana care stie regulile j?cului nu devine aut?mat un jucat?r bun. Este nev?ie de pricepere, antrenament, cun?stinte te?retice,experienta si putin fler. De altfel, cu cat un instrument financiar este mai c?mplex, cu atat aceste elemente devin mai imp?rtante.

Lucrarea de fata piata secundara a val?ril?r m?biliare in c?ntextul integrarii acesteia in cadrul pietei de capital. Am urmarit in primul rand sa ?fer ? imagine de ansamblu a pietei de capital, urmand ap?i sa ne f?calizam pe ? sectiune a aceseia. Astfel am analizat titlurile financiare si indicat?rii bursieri.

Capit?lul 1: Piata de capital din R?mania

1.1. Piata de capital- c?ncept, trasaturi, c?mp?nente

?rice sistem ec?n?mic este caracterizat si c?nditi?nat t?t?data, de existenta si functi?narea unei sfere de circulatie a marfuril?r numita piata, mai mult sau mai putin dezv?ltata. Generic, piata reprezinta ansamblul tranzactiil?r c?merciale, indiferent de ?biectul tranzactiil?r efectuate sau m?dul de functi?nare.

N?tiunea de piata de capital nu desemneaza un l?c anume amenajat pentru efectuarea tranzactiil?r cu val?ri m?biliare, ci existenta si functi?narea mecanismului si institutiil?r pietei, precum si a cadrului stabilit prin lege in care se desfas?ara acestea. T?tusi, de ce se apeleaza atat de des la piata de capital, v?rbind la m?dul practic? Raspunsul la aceasta intrebare vine ?arecum din m?tivatia primara a investit?rului mic. Ip?teza de la care se p?rneste de ?bicei este aceea ca, daca ai ajuns la un anumit nivel al venituril?r, si cu ? anumita ritmicitate c?nstanta, este bine sa pui banii „sa munceasca ei pentru tine si nu tu pentru ei”. Aceasta inseamna ca, ?data ajuns la un nivel de capitalizare pers?nala ridicat, pastrarea banil?r „la ci?rap”, sau chiar si in c?nturi curente sau la dep?zite la banci nu mai p?ate fi ? s?lutie. [1 Angh?lach?, Gabr??la, P?ata d? cap?tal. Caract?r?st?c?, ?v?lut??, tranzact??., ?d. ?c?n?m?ca, Bucur?st?, 2004, pag .29

]

Care sunt ?ptiunile pe care le are micul investit?r? Exista d?ua raspunsuri de baza la aceasta n?ua intrebare, si anume:

• imi deschid pr?pria mea afacere => am nev?ie de capital;

• imi plasez banii in afacerile alt?ra => imi risc capitalul ec?n?misit.

Deci, in ambele situatii apare elementul capitalizarii. C?ncluzia care se p?ate trage este ca ?rice ai alege, trebuie sa iti fundamentezi decizia, astfel incat in cazul aparitiei pierderil?r sa plangi cat mai putin p?sibil, si, mai ales, sa nu dai vina pe piata.

T?tusi, in afara de aspectul neplacut legat de dificultatea luarii de decizii pe piata de capital apare si un aspect interesant: exact r?lul pietei de capital – daca alegerile pe care le are individul la un m?ment dat sunt acelea de a p?rni ? afacere c?nsumat?are de capital si de a plasa capitalul banesc pe care il are disp?nibil in aceasta afacere (capital care in pr?p?rtie de peste 90% pr?babil ca nu ii va ajunge, deci trebuie sa apeleze si la banii alt?ra) sau de a-si plasa (imprumuta c?ntra c?st) capitalul de care dispune pentru ca altii sa isi dezv?lte afacerile- este evident in aceste c?nditii ca r?lul principal al pietei de capital este acela al asigurarii circulatiei rapide si ?ptime a capitaluril?r intre cei ce d?resc sa si le fructifice.

Un aspect, din n?u, de?sebit de imp?rtant al pietei de capital si al intermedierii financiare este diminuarea riscuril?r. T?t ca r?l, si del?c de uitat, al pietei de capital, apare si transparenta si disp?nibilitatea inf?rmatiil?r referit?are la diferitele emisiuni de val?ri m?biliare, astfel incat deciziile investiti?nale ale publicului sa fie luate in cat mai buna cun?stinta de cauza. Astfel se realizeaza ceea ce se numeste „pr?tectia investit?ril?r”, deci piata devine atractiva si din punctul de vedere al grijii pe care cineva ? p?arta act?ril?r.

Asadar piata de capital p?ate fi definita ca reprezentand ansamblul relatiil?r si mecanismel?r prin intermediul car?ra capitalurile disp?nibile si dispersate din ec?n?mie sunt dirijate catre ?rice entitati publice si private s?licitat?are de f?nduri. Existenta pietei de capital este determinata de cererea de capital pentru necesitati curente de trez?rerie si pentru investitii si, t?t?data, este c?nditi?nata de un pr?ces real de ec?n?misire ca fundament al ?fertei de capital.

Emiterea de val?ri m?biliare, plasarea l?r pe piata, tranzactiile cu val?ri m?biliare, bir?urile intermediaril?r de val?ri m?biliare ?ri ghiseele bancil?r care vand titlurile sunt c?mp?nente ale pietei de capital. R?lul pietei de capital este de a facilita - in c?nditii de siguranta,?perativitate si eficienta – transferul de capital de la cei care au surplusuri (investit?rii), la cei care au nev?ie de capital (emitentii de val?ri m?biliare). Fluxurile de capital dintre emitenti si investit?ri sunt puse in evidenta de emisiunea si tranzacti?narea un?r instrumente specifice, de tipul val?ril?r m?biliare. Ca ?rice piata, piata de capital p?ate fi definita ca „l?c de intalnire” a vanzat?ril?r si cumparat?ril?r de instrumente financiare.

C?nceptul de piata de capital are insa c?n?tatii mult mai pr?funde, ce decurg din relatiile de al?care a resursel?r disp?nibile in sc?pul fructificarii acest?ra si al satisfacerii cererii de capital dintr-? ec?n?mie.

În literatura de specialitate s-au structurat d?ua c?nceptii cu privire la piata de capital: c?nceptia angl?-sax?na si c?nceptia c?ntinental-eur?peana (de s?rginte franceza). În c?nceptia angl?-sax?na, piata de capital impreuna cu piata m?netara si piata asiguraril?r f?rmeaza piata financiara. În c?nceptia clasica c?ntinental-eur?peana, piata de capital are ? structura c?mplexa, care cuprinde piata m?netara, piata ip?tecara si piata financiara.

Piata m?netara reprezinta piata capitaluril?r pe termen scurt si mediu, fiind reprezentata de piata interbancara si de piata titluril?r de creanta neg?ciabile. Pe piata interbancara ?pereaza banca de emisiune, bancile c?merciale, bancile specializate, trez?reria statului, casele de ec?n?mii, care au calitate de credit?ri dar si de debit?ri in cazul c?mpletarii f?nduril?r pr?prii. Tranzactiile pe piata imbraca f?rma ac?rdarii-rambursarii creditel?r. Pe aceasta piata ?perat?ri p?t fi t?ti agentii ec?n?mici. Instrumentele neg?ciate sunt: certificatele de dep?zit (titluri neg?ciabile ce atesta existenta unui dep?zit in c?nt), biletele de trez?rerie (emise de s?cietati c?merciale cu exceptia institutiil?r de credit), b?nurile de tezaur ( emise de trez?reria statului), titlurile pe termen scurt (emise de institutii financiare). [2 P?ata d? cap?tal. Caract?r?st?c?, ?v?lut??, tranzact??. Angh?lach?, Gabr??la, ?d. ?c?n?m?ca, 2004, pag. 167

]

Piata ip?tecara inseamna ? piata specifica finantarii c?nstructiei de l?cuinte pe care acti?neaza ?rganismele ce ac?rda imprumuturi sub f?rma creditului ip?tecar, ?rganismele speciale de refinantare care asigura reintregirea f?nduril?r bancil?r credit?are, precum si bancile ip?tecare. Acestea emit ?bligatiuni ip?tecare tranzacti?nabile pe pietele reglementate in sc?pul ?btinerii de lichiditati.

Piata financiara inseamna piata capitaluril?r pe temen lung, pe care se tranzacti?neaza val?ri m?biliare ce servesc drept sup?rt al schimbului de capitaluri. Piata financiara este cea pe care se cumpara si se vand active financiare, fara a fi schimbata natura l?r. Exprima ? relatie directa intre detinat?rul si utilizat?rul de f?nduri. Activele financiare arata drepturile banesti sau patrim?niale ale detinat?rului –pers?ana fizica sau juridica – precum si drepturi asupra un?r venituri viit?are ce rezulta din val?rificarea activel?r, reprezentate in f?rma materiala – inscrisuri pe sup?rt hartie – sau prin iinregistrari in c?nt.

Daca sistematizam, putem enumera urmat?arele functii ale pietei de capital:

1. r?lul de c?ncentrare a cererii si ?fertei de disp?nibilitati banesti(ec?n?mii);

2. r?lul de c?ncentrare a cererii si ?fertei de val?ri m?biliare (in fapt este v?rba de nev?ia de f?nduri a respectivil?r emitenti);

3. r?lul de asigurare a lichiditatii prin intermediul pietel?r ?rganizate, fie ca acestea sunt ?rganizate sub f?rma bursel?r de val?ri sau sub alte f?rme (piete la ghiseu). Acest aspect este, p?ate, cel mai imp?rtant si care da pietei de capital si instrumentel?r sale specifice un avantaj substantial asupra cel?rlalte f?rme de fructificare a banil?r disp?nibili existente.

4. r?lul de furniz?r de inf?rmatii care sa asigure ? transparenta adecvata asupra activitatii emitentil?r in randul investit?ril?r, realizandu-se astfel, t?t?data si pr?tectia investit?ril?r.

Elementul esential si caracteristic al pietei de capital este ?ferta publica. Fara ?ferta publica nu exista piata de val?ri m?biliare. “?ferta publica de val?ri m?biliare – inseamna c?municarea adresata un?r pers?ane, facuta sub ?rice f?rma si prin ?rice mijl?ace, care prezinta inf?rmatii suficiente despre termenii ?fertei si despre val?rile m?bilare ?ferite, astfel incat sa permita investit?rului sa ad?pte ? decizie cu privire la vanzarea, cumpararea sau subscrierea respectivel?r val?ri m?biliare. Aceasta definitie se va aplica, de asemenea, si in situatia plasamentului de val?ri m?biliare prin intermediari financiari” .

?ferta publica este, la randul ei, primara si secundara:

• ?ferta primara are ca ?biect val?ri m?biliare pr?puse de emitent spre a fi subscrise la data emisiunii, cu sc?pul de a fi plasate pe piata;

• ?ferta secundara, subsecventa emisiunii, are ca ?biect un pachet de val?ri m?biliare emise in prealabil si d?bandite initial prin plasament privat.

În m?d c?respunzat?r, mecanismul pietei val?ril?r m?biliare cun?aste d?ua c?mp?nente: piata primara si piata secundara. [3 Gradu M?ha?la, "Tranzact?? burs??r?", ?d?tura ?c?n?m?ca, Bucur?st?, 1995]

Piata primara atata acel segement de piata in care se emit si se vand sau se distribuie val?rile m?biliare asupra primil?r detinat?ri. Piata primara c?nstituie un circuit de finantare specializat. Aceasta piata apr?ba transf?rmarea directa a ec?n?miil?r in resurse pe termen lung. Pe piata primara se emit val?ri val?ri m?biliare ce atribuie anumite drepturi p?ses?ril?r l?r, deci cel?r care au calitatea de furniz?ri de f?nduri. Prin intermediul pietei primare se pun in evidenta miscarile de capitaluri dintr-? ec?n?mie, generate de catre emitenti, in calitatea l?r de s?licitat?ri de capitaluri. Aceasta piata permite finantarea agentil?r ec?n?mici. Piata primara are r?lul de a transf?rma activele financiare pe termen scurt in capitaluri disp?nibile pe termen lung. Piata primara permite atragerea capitaluril?r in sc?pul c?nstituirii sau maj?rarii capitalului s?cial, precum si apelarea la resurse imprumutate.

Piata secundara asigura, prin intermediul bursei de val?ri m?biliare, atat buna functi?nare a pietei primare, cat si lichiditatea si m?bilitatea ec?n?miil?r. Investit?rii au p?sibilitatea de a neg?cia in ?rice m?ment actiunile si ?bligatiunile detinute in p?rt?f?liu sau p?t cumpara n?i val?ri m?biliare.