Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
INTRODUCERE 2
CAPITOLUL 1. CADRUL ORGANIZATORIC AL CONTABILITATII DE GESTIUNE 5
1.1.Cadrul conceptual al contabilitatii de gestiune 5
1.2.Principiile care stau la baza contabilitatii de gestiune 13
CAPITOLUL 2. PRAGUL DE RENTABILITATE - DELIMIT?RI CONCEPTUALE 18
2.1.Rentabilitatea ?ntr-o ?ntreprinderii 18
2.2. Analiza riscul de exploatare 23
2.2.1.Riscul de exploatare ?i pragul de rentabilitate 27
2.3. Descrierea metodei costurilor variabile (direct costing) 31
2.3.1 Avantajele si dezavantajele metodei direct-costing 35
2.3.2 Analiza rela?iei pre?-cost-volum ?n metoda direct-costing 36
CAPITOLUL 3. PRAGUL DE RENTABILITATE, INSTRUMENT AL PROCESULUI DECIZIONAL PE EXEMPLUL S.C SC SIMBA INVEST SRL 40
3.1. Cadrul general de prezentare al societatii 40
3.2.Analiza principalilor indicatori economico-financiari 42
3.3. Determinarea pragului de rentabilitate pe exemplul S.C SIMBA INVEST SRL 43
3.4.Utilizarea pragului de rentabilitate in procesul decizional al S.C. SC SIMBA INVEST SRL 59
CONCLUZII ?I PROPUNERI 70
BIBLIOGRAFIE 73

Alte date

Controlul a fost si este prezent in toate laturile realitatii economico-sociale. Prin control, managerii isi asigura informarea dinamica, reala, preventiva, care ridica valoarea concluziilor si calitatea deciziilor.

Ca urmare, acesta a devenit un „limbaj comun tuturor managerilor”, fara el functionarea optima a intreprinderilor fiind de neconceput.

Toate teoriile moderne ale organizarii atesta conducerea intr-o maniera cvasi automatizata, ceea ce reprezinta chiar esenta controlului de gestiune. Dar pentru a dobandi o asemenea stapanire trebuie sa se actioneze asupra structurilor, sau mai curand sa se adapteze controlul de gestiune la diferitele forme posibile de organizare care depind de impartirea puterii si responsabilitatilor.

Controlul de gestiune se poate exercita la toate nivelurile organizatorice, este prezent peste tot unde se exercita o activitate. Devine un factor esential al functionarii si evolutiei intreprinderilor. Asadar controlul de gestiune este pivotul procesului de control organizational, isi asuma rolul de liant, asigurand luarea in considerare a factorilor cheie de succes, strategici ai gestiunii curente si furnizand managerilor mijloacele de adaptare a obiectivelor la realitatile si tendintele constante.

Pentru realizarea obiectivelor sale, controlul de gestiune foloseste un sistem de planificare pe termen scurt, un sistem informational si o procedura de masura a performantelor.

Privit in aceasta perspectiva, controlul de gestiune, ca sistem informational, influenteaza atat deciziile tactice cat si pe cele strategice ale intreprinderii. Ca parte integranta a sistemului informational, controlul de gestiune intervine, alaturi de alte componente ale sistemului informational global al intreprinderii, in procesul de luare a deciziilor.

In prezent, mediul economic necesita numeroase schimbari in modul de gestionare si structurare a activitatii intreprinderilor. Acest lucru se datoreaza faptului ca organizatiile actioneaza intr-un mediu instabil, caracterizat prin evolutii in timp si spatiu rapide, numeroase, dispersate, imprevizibile, care fac ca informatia sa fie incerta.

Pentru manageri este o adevarata provocare sa identifice din avalansa de indicatori, ce astazi pot fi folositi, pe cei mai importanti pentru a ramane pe linia de plutire.

In aceste conditii, controlul de gestiune trebuie sa intervina pentru a permite desfasurarea activitatii si luarea deciziilor astfel incat intreprinderile sa-si atinga obiectivele.

Supunand studiului si analizei tocmai aceste aspecte, consideram ca teza de doctorat abordeaza o tema de actualitate pentru arealul romanesc si nu numai.

Tema cercetata nu este doar de actualitate, dar si relevanta, suscitand un ridicat interes atat din partea teoreticienilor cat si a practicienilor.

CAPITOLUL 1. CADRUL ORGANIZATORIC AL CONTABILITATII DE GESTIUNE

1.1.Cadrul conceptual al contabilitatii de gestiune

Ca disciplina stiintifica cu statut propriu in familia stiintelor sociale, contabilitatea are un obiect propriu, o metoda proprie, descopera legi si stabileste legitati si dispune de un vocabular ce ii apartine. Pentru grupul de fapte si de fenomene de care se ocupa si pe care le interpreteaza ca stiinta, ea asigura o condensare de cunostiinte, o explicare cauzala a faptelor si fenomenelor cercetate precum si prevederea viitorului curs al acestora. Contabilitatea nu este un ,,scop in sine” ci atunci cand demersul fixat de stiinta contabilitatii se circumscrie universului miscarilor de valori exprimabile in bani si a raporturilor economico-juridicecare genereaza decontari banesti apartinand unei entitati economico-sociale date si intr-o anumita perioada de timp ea reprezinta un sistem informational care cunatifica, prelucreaza si comunica ,,informatii financiare” despre acea entitate economica [1 Nitu, M., Contabilitat?a costurilor produs?lor d? vinificati?, ?ditura Junim?a, Iasi, 2003, pag. 20].

În cadrul acestui sistem informational pot fi facute distinctii intre doua sectoare. Unul este contabilitatea financiara iar cel de-al doilea contabilitatea de gestiune.

Contabilitatea este un limbaj specific de vehiculare a informatiilor, limbaj care descrie evenimente cuantificate in unitati monetare. Contabilitatea este un sistem de organizare, codificare si transmitere a infomatiilor descriptive. Limbajul contabil nu este exhaustive deoarece informatiile pe care le formuleaza si comunica sunt private cu prudenta putand creea doar o imagine partiala asupra vietii unei entitati.

Comunicarea informatiilor prin limbajul contabil porneste de la ideea alocarii resurselor in vederea atingerii unui scop sau obiectiv, in sfera larga a resurselor inclucandu-se atat mijloacele financiare, tehnice cat si resursele umane. Resursele sunt administrate de catre un gestionar care decide atat alocarea cat si utilizarea lor si care are nevoie de informatii privind consecintele alocarii resurselor in vederea optimizarii raportului resurse consumate – rezultate obtinute. Informatiile vizeaza si nevoia de comparare a alocarii reale cu cea prevazuta, a consecintelor reale cu cele previzionate. Sursa unor astfel de informatii este contabilitatea in ansamblul ei.

Contabilitatea furnizeaza informatii pentru toate categoriile de utilizatori, externi si interni, informatii pe care acestia isi fundamenteaza deciziile de alocare a resurselor. Existenta celor doua categorii de beneficiari de informatii contabile conduce la separarea contabilitatii in doua parti prin care sa se satisfaca nevoia de informare atat generala cat si de detaliu. În consecinta se poate vorbi despre o contabilitate financiara sau generala si una de gestiune [2 Caraiani, C., Dumitrana, M., Contabilitat? d? g?stiun? & Control d? g?stiun?, ?ditura Univ?rsitara, Bucur?sti, 2008, pag. 22-23.].

Sistemul dualist de contabilitate, este aplicat si in unitatile economice din Romania [3 *** L?g?a Contabilitatii nr. 82/1991, actualizata cu ultim?l? modificari adus? d? O.U.G. nr. 102/2007, publicata in Monitorul Oficial al Romani?i, Part?a I, nr. 689/10.10.2007.], ceea ce asigura:

? pe de o parte, transparenta informatiilor contabile, accesul nestingherit al tuturor utilizatorilor la aceste informatii in concordanta cu imperativele democratizarii vietii economice;

? pe de alta parte, confidentialitatea datelor, secretul economic, avandu-se in vedere ca economia de piata este o economie concurentiala.

Contabilitatea financiara este orientata spre inregistrarea acelor tranzactii care asigura intocmirea situatiilor financiare si furnizeaza informatii referitoare la performanta si la pozitia financiara a unei entitati la un anumit moment. Informatiile furnizate ajuta managementul sa controleze la nivel general principalele functii ale unei afaceri: productie, desfacere, administratie, finante, lipsind detaliile privind eficienta. Situatiile financiare vizeaza trecutul, dar viitorul nu poat efi neglijat si in special planificarea si controlul. Elaborarea diferitelor bugete cum ar fi: bugetul vanzarilor, productiei, trezoreriei, cheltuielilor de capital, reprezinta unul din aspectele de baza ale planificarii.

Contabilitatea de gestiune sau contabilitatea costurilor reprezinta clasificarea, inregistrarea si alocarea cheltuielilor in scopul determinarii costurilor produselor, lucrarilor, serviciilor si prezentarea informatiilor necesare in scopul controlulul si drept ghid pentru conducere. Contabilitatea costurilor presupune aplicarea unor principii, tehnici si metode de calcul si analiza a costurilor pentru diferitele parti structurale ale unei organizatii.

Legaturile dintre contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune pot fi analizate in raport cu urmatoarele criterii [4 Budugan, D., Contabilitat? si control d? g?stiun?, ?ditura S?dcom Libris, Iasi, 2002, pag.11-13.]:

a) Obiective principale. Contabilitatea generala, denumita si financiara, ofera o vedere globala si sintetica a conturilor unitatilor patrimoniale, avand ca obiectiv principal furnizarea informatiilor necesare atat pentru necesitatile proprii cat si in relatiile acesteia cu asociatii sau actionarii, clientii, furnizorii, bancile, organele fiscale si alte persoane juridice sau fizice. Spre deosebire de aceasta, contabilitatea de gestiune ofera o imagine detaliata a fiecarei activitati, de unde si denumirea de analitica, avand ca obiective principale: calcularea costurilor, controlul de gestiune, controlul bugetar si altele.

b) Organizare si conducere. Contabilitatea financiara are la baza norme unitare privind organizarea si conducerea acesteia, prevazute in Legea Contabilitatii nr 82/1991, care au caracter obligatoriu pentru toate unitatile patrimoniale. Ea se tine in limba romana si in moneda nationala, precum si in valuta. Contabilitatea de gestiune se organizeaza de fiecare unitate patrimoniala in functie de specificul activitatii si necesitatile proprii ale acesteia. Alaturi de valori monetare, ea integreaza numeroase masuri fizice (cantitati de materii prime, numar de ore lucrate, timp de functionare a utilajelor etc.). Organizarea si conducerea unei contabilitati de gestiune este deci, facultativa, in timp ce organizarea si conducerea contabilitatii financiare este obligatorie pentru toti agentii economici.

c) Cadrul de analiza. Contabilitatea financiara tinde sa analizeze, in principal, fluxurile dintre unitatea patrimoniala si exteriorul acesteia, adica fluxurile externe (cu mediul ei economic, social si administrativ), in timp ce contabilitatea de gestiune, analizeaza fluxurile interne in vederea determinarii costurilor productiei.

d) Modul de lucru. Spre deosebire de contabilitatea financiara care este puternic formalizata si obligatorie pentru toate unitatile patrimoniale, contabilitatea de gestiune este organizata pe principii si baze proprii fiecarei unitati patrimoniale. Deoarece este orientata cu precadere spre controlul intern, orice normalizare a contabilitatii de gestiune ar echivala cu o ingradire. La prima vedere s-ar parea ca, pentru contabilitatea de gestiune nu exista nici un cadru legal. În fiecare tara insa, in planul contabil sunt propuse principii generale ale contabilitatii de gestiune in ansamblul ei si ale calculatiei costurilor in special. Întreprinderile vor alege din aceste principii pe cele pe care le considera adecvate scopului lor.

O comparatie intre contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune, prin prisma celor prezentate mai sus, poate fi pusa in evidenta schematic ca in tabelul nr.1.1. [5 Aslau, T., Controlul d? g?stiun? dincolo d? apar?nt?, ?ditura ?conomica, Bucur?sti, 2001, pag.113?114.]

Tabelul nr.1.1 Deosebiri intre contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune

Contabilitatea financiara

Contabilitatea de gestiune

a) Deosebiri care se sprijina pe obiective

? privilegiaza entitatea juridica, furnizeaza indicatori financiari si fiscali fiind supusa constrangerilor care maresc exigentele administrative ale fiscalitatii, acestea dandu-i finalitate legala;

? consemneaza date trecute, fiind exclusiv istorica;

? informatiile sunt globale si privesc intreprinderea in ansamblul

sau;

? este destinata partenerilor externi;

? grupeaza cheltuielile dupa natura.

? ignora frontierele juridice si fiscale, se subordoneaza cerintelor economice si are finalitate manageriala;

? se refera la perioada curenta si poate avea o dimensiune previzionala;

? datele sunt analitice, pe produse si pe activitati;

? se adreseaza exclusiv responsabililor interni;

? grupeaza cheltuielile dupa destinatie.

b) Diferentieri dupa caracteristici