Pagina documente » Informatica, Matematica » Proiectarea si realizarea unui produs software pentru rezolvarea problemelor de navigatie radar

Despre lucrare

lucrare-licenta-proiectarea-si-realizarea-unui-produs-software-pentru-rezolvarea-problemelor-de-navigatie-radar
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-proiectarea-si-realizarea-unui-produs-software-pentru-rezolvarea-problemelor-de-navigatie-radar


Cuprins

Cuprins
CAPITOLUL 1. INTRODUCERE 3
1.1. NAVIGATIA RADAR - PREZENT SI PERSPECTIVE 3
CAPITOLUL 2. CONSIDERATII PRIVIND SISTEMUL DE iNVATARE ASISTATA DE CALCULATOR.........9
2.1. AUTOEVALUAREA CU AJUTORUL CALCULATORULUI.....9
CAPITOLUL 3. METODICA REALIZARII PROGRAMULUI.10
CAPITOLUL 4. UTILIZAREA PROGRAMULUI..........42
4.1. PREZENTAREA PROGRAMULUI.......43
4.2. STRUCTURA PROGRAMULUI............45
4.3. INSTALAREA PROGRAMULUI..........50
CAPITOLUL 5. CONCLUZII 51
BIBLIOGRAFIE 53
ANEXA. CODUL PROGRAMULUI 54
PROIECTAREA SI REALIZAREA UNUI PRODUS SOFTWARE PENTRU REZOLVAREA
PROBLEMELOR DE NAVIGATIE RADAR
2

EXTRAS DIN DOCUMENT

? ?Capitolul

1

Introducere

1.1. Navigatia radar – prezent si perspective

Radarul s-a dovedit a fi un echipament electronic de navigatie de o utilitate deosebita la bordul navelor, indiferent de marimea si destinatia acestora.

Daca la inceputul implementarii acestor aparate la bordul navelor maritime au existat anumite reticente cu privire la credibilitatea informatiei radar, acestea erau datorate limitelor tehnice si a fiabilitatii scazute a echipamentelor din acea perioada. La ora actuala insa, datorita progresului tehnologic, mai ales in domeniul electronicii si informaticii, radarele moderne au devenit deosebit de fiabile si cu performante deosebite privind radiolocatia.

La ora actuala nu mai poate fi conceputa o nava maritima care sa nu aiba la bord cel putin un radar performant. De altfel, prin conventii internationale, o astfel de dotare a navelor a devenit obligatorie. Din punct de vedere al echipei de pe puntea de comanda, navigatia, mai ales in conditii de vizibilitate redusa, pare de neconceput astazi fara ajutorul unui radar.

Indiferent insa de complexitatea echipamentului radar de care dispunem si de numarul lor, informatia radar trebuie intotdeauna interpretata logic si corelata cu toate celelalte informatii disponibile din alte surse, pentru o apreciere exacta a situatiei pe mare.

Combinarea exercitiilor de rezolvare a problemelor de evitare prin radar plotting cu exercitiile derulate in timp real cu ajutorul simulatoarelor radar ofera o noua viziune asupra activitatii de radar-navigatie. Exista posibilitatea testarii in conditii apropiate de realitate a cunostintelor teoretice concomitent cu aplicarea deprinderilor practice legate de efectuarea si interpretarea observatiilor radar.

Radarul poate furniza informatii pretioase in cazul navigatiei costiere sau a pilotajului in zone dificile. De asemenea, cu ajutorul acestui echipament se pot efectua si

aterizari la coasta, aceasta utilizare fiind insa limitata de proprietatile reflexive ale liniei de tarm.

Informatia radar se prezinta ca o poza afisata pe ecranul tubului catodic care formeaza display-ul radarului.Unda emisa de antena radarului poate fi blocata de obstacole de mari dimensiuni si de aceea imaginea afisata nu va putea prezenta eventualele tinte aflate in spatele obstacolului. Datorita unor astfel de situatii si a faptului ca modul de reflectare a undei radar depinde foarte mult de proprietatile reflexive si de inaltimea tintelor intalnite, imaginea de pe display va diferi mult fata de desenul prezentat pe harta de navigatie.

De aceea este foarte important ca radarul sa fie utilizat si in conditii de viziilitate buna pentru a se face o comparatie a calitatii imaginii afisate si a se putea determina caracteristicile si parametrii de functionare ai echipamentului, in special in cazul manevrelor de intrare/iesire din porturi. Realizand din timp o astfel de testare a echipamentului radar, se va putea naviga in siguranta si in conditii de vizibilitate redusa.

Imaginea radar poate fi stabilizata fata de linia prova sau de drumul navei, ceea ce in cazul pilotarii navei prezinta avantajul de a vedea imediat daca exista vreun obstacol in calea navei sau in ce bord se afla diversele repere. În cazul stabilizarii imaginii radar fata de directia Nord (prin cuplarea echipamentului radar cu girocompasul), activitatea de navigatie curenta este facilitata prin faptul ca imaginea radar are aceeasi orientare cu linia de coasta trasata pe harta de navigatie.

Radarele au inceput sa fie instalate la bordul navelor comerciale la sfarsitul anilor’40. Exploatarea lor in conditii concrete de navigatie a dus la acumularea unei experiente practice care treptat s-a materializat in cresterea performantelor tehnice si a facilitatilor oferite de aceste echipamente.

Deoarece modernizarea radarelor navale a fost tot timpul strans corelata cu progresul stiintific si tehnic din domeniu, practica exploatarii radarelor pe navele

comerciale a impus o uniformizare a caracteristicilor tehnice precum si a posibilitatilor de operare oferite utilizatorului aflat pe puntea de comanda.

În anii’70, cand tehnologia electronica a luat un avant deosebit si concurenta (inclusiv in domeniul aparaturii de navigatie) a inceput sa devina acerba. Astfel a crescut oferta de radare navale tot mai sofisticate din punct de vedere electronic si cu calitati superioare.

Pentru a limita instalarea la bord a unor radare necompetitive din punct de vedere al sigurantei navigatiei, Organizatia Internationala Maritima ( IMO ) a emis in anul 1982 o

rezolutie prin care se impuneau echipamentelor radar parametrii tehnici minimali foarte precisi, in vederea omologarii ca radare navale. În acest fel s-a ajuns la ora actuala la o standardizare a acestei aparaturi de navigatie, atat din punct de vedere al parametrilor functionali cat si in ceea ce priveste facilitatile oferite.

Aceasta initiativa a IMO a venit in primul rand in sprijinul personalului de punte brevetat, ca utilizator direct al echipamentelor radar, deoarece indiferent de firma producatoare, operatorul radar stie de la inceput ce calitati si posibilitati standard ii ofera orice aparat cu care lucreaza la un moment dat.

Principalele cerinte pe care trebuie sa le indeplineasca un radar naval sunt urmatoarele:

1. Echipamentul radar trebuie sa furnizeze indicatii de pozitie corelate intre pozitia navei proprii si alte nave, obstructii, balize, coasta, etc.,astfel incat sa asiste procesul de navigatie si sa contribuie la evitarea coliziunilor.

2. Bataia radarului- in conditii normale de propagare, cu antena amplasata la o inaltime de 15 m deasupra nivelului apei si cu atenuatoarele de clutter pe zero, echipamentul trebuie sa detecteze in mod clar:

-linia coastei:

- la 20 Mm pentru o coasta cu inaltimea de 60 m

- la 7 Mm pentru o coasta cu inaltimea de 6 m

- obiecte de suprafata:

- la 7 Mm o nava de 5000 TRB

- la 3 Mm ambarcatiuni cu o lungime de 10 m

- la 2 Mm alte obiecte plutitoare ( balize ) cu o suprafata de reflexie

de 10 m²

3. Bataia minima- trebuie sa asigure detectarea corecta a unei tinte aflate

la minim 50 m si pana la 1 Mm, fara a schimba reglajele radarului, exceptand scala de distanta.

4. Ecranul radarului trebuie sa asigure o imagine relativ plana, stabilizata

fata de linia prova.

5. Scale de distanta- radarul trebuie sa aiba in mod obligatoriu urmatoarele

scale de distanta : 1,5/ 3/ 6/ 12/ 24 Mm si o scala de distanta mica cu valori cuprinse intre 0,5 – 0,8 Mm. Valoarea scalei de distanta si a distantei dintre cercurile fixe trebuiesc afisate in mod vizibil. Pentru scala de 0,5-0,8 Mm trebuiesc prevazute minim doua cercuri fixe de distanta. Pentru celelalte scale sunt necesare 6 cercuri fixe de distanta.

6. Cercul mobil de distanta trebuie sa dispuna de un afisaj numeric al masuratorii. Eroarea in masurarea distantei nu trebuie sa fie mai mare de 1,5 % din scala de distanta pe care se lucreaza.

7. Masurarea relevmentelor- radarul trebuie sa fie dotat cu un dispozitiv care sa permita luarea relevmentului la orice tinta aparuta pe ecranul radar. Eroarea maxima admisa pentru masurarea relevmentului este de 1 grad. Dupa instalarea la bord si efectuarea reglajelor de montare, echipamentul trebuie sa asigure aceeasi acuratete in masurarea relevmentului, indiferent de valorile magnetismului terestru din zona respectiva.

8. Linia prova- trebuie afisata printr-o linie continua care sa nu aiba o grosime mai mare de 0,5 grade ( la extremitatea ecranului ), eroarea de directie trebuind sa fie de maxim 1 grad. De asemenea, la cerere, linia prova trebuie sa poata fi stearsa de pe ecran.

9. Selectivitatea radarului :

- pe scala de 1,5 Mm radarul trebuie sa poata afisa in mod distinct doua tinte similare de mici dimensiuni situate in acelasi azimut, la o distanta de 50 m una fata de cealalta. Aceasta separare in distanta trebuie sa fie posibila atunci cand tintele se afla la o distanta de 50-100 % din scala radarului fata de nava proprie.

- pe scala de 1,5 Mm radarul trebuie sa poata afisa in mod distinct doua tinte similare, de mici dimensiuni, situate la aceeasi distanta fata de nava proprie ( 50-100 % din scala radarului ), diferenta de relevment dintre cele doua tinte fiind de 2,5 grade.

- performantele radarului trebuie sa se mentina in parametrii prezentati anterior chiar si atunci cand nava se bandeaza cu 10 grade.

10. Scanarea trebuie sa se faca in sensul acelor de ceasornic, in mod continuu si automat, pe un arc de orizont de 360 grade. Viteza de rotatie a antenei nu trebuie sa fie mai mica de 12 rot/min. Echipamentul trebuie sa lucreze in conditii bune pana la viteze aparente ale vantului de 100 Nd.

11. Echipamentul trebuie sa permita cuplarea cu girocompasul, astfel incat imaginea radar sa poata fi stabilizata fata de directia Nord. Precizia alinierii la indicatiile girocompasului trebuie sa fie de 0,5 grade. De asemenea radarul trebuie sa functioneze in conditii optime si in momentul in care cuplarea cu girocompasul s-a intrerupt, imaginea trebuind stabilizata functie de linia prova.

12. Echipamentul trebuie prevazut cu un dispozitiv de autotestare care in timpul operarii radarului sa furnizeze informatii referitoare la o eventuala defectare a echipamentului. Aceste dereglari ale echipamentului trebuie semnalate chiar si in absenta unei tinte detectabile radar.