Pagina documente » Turism, Sport » Proiectarea unui modul program pentru harta electronica a canalului Sulina

Despre lucrare

lucrare-licenta-proiectarea-unui-modul-program-pentru-harta-electronica-a-canalului-sulina
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-proiectarea-unui-modul-program-pentru-harta-electronica-a-canalului-sulina


Cuprins

CUPRINS
Cap. 1. PREZENTAREA GENERALA A DUNARII ........... 3
1.1. Numele fluviului Dunarea...... 3
1.2. Geneza Dunarii ... 3
1.3. Bazinul Dunarii ... 4
1.4. Cursul Dunarii ..... 4
1.5. Regimul apelor Dunarii ......... 5
1.6. Debitul Dunarii .... 6
1.7. Panta Dunarii ...... 6
1.8. Viteza de scurgere a Dunarii .... 6
1.9. Albia Dunarii ....... 7
Cap. 2. DESCRIEREA DUNARII MARITIME ... 8
2.1. Portiunea Braila - Ceatal Tulcea 8
2.2. Portiunea Ceatal Tulcea - Ceatal Sf. Gheorghe ............ 9
2.3. Portiune Ceatal Sf. Gheorghe - Sulina ........ 9
2.3.1. Descrierea malurilor ........... 9
2.3.2. Traseul senalului navigabil ..10
2.3.3. Epave ............ 10
2.3.4. Adincimi si latimi ............ 11
2.3.5. Semnalizarea senalului navigabil ......... 11
2.3.6. Pozitia semnalelor ........... 12
2.3.7. Treceri dificile . 13
2.4. Navigatia pe canalul Sulina .... 15
2.5. Locurile de ancoraj si de intoarcere pe canalul Sulina ... 17
2.6. Trecerile pe sub cabluri aeriene si peste conductele subfluviale ....... 18
2.7. Starea marii la Sulina ........... 18
2.8. Regimul fenomenelor de inghet .............. 19
Cap. 3. REGULI DE NAVIGATIE CARE SE APLICA PE CANALUL SULINA .... 22
3.1. Regulile privind navigatia cu pilot la bord .. 22
3.2. Reguli privind navigatia la gura canalului ... 24
3.3. Reguli privind navigatia pe canal ............. 25
3.4. Navigatia in conditii de vizibilitate redusa .. 28
3.5. Transportul materialelor inflamabile si explozibile ...... 29
3.6. Navigatia in conditii de daune si avarii ...... 29
3.7. Remorcaje pe canal .............. 29
3.8. Plute pe canal ...... 30
3.9. Reguli generale .... 30
Cap. 4. NOTIUNI PRIVIND MANEVRA NAVELOR PE CANALUL
SULINA .... 32
4.1. Calitati nautice si manevriere ale navelor ... 32
4.2. Stabilitatea navei la drum ...... 34
4.3. Influenta formei si dimensiunilor navei ..... 34
4.4. Influenta factorilor hidrometeorologici ...... 35
4.5. Efectul cirmei asupra manevrei in mars ..... 36
4.6. Curba de giratie ... 37
4.7. Manevra navei folosind ca propulsor elicea . 37
4.8. Manevra navei posedind doua elice .......... 38
4.9. Manevra navelor in timpul intilnirilor si depasirilor ..... 38
4.10. Determinarea pierderilor si sporurilor de viteza .......... 39
Cap. 5. PROCESUL DE TRANSPORT NAVAL FLUVIAL .. 40
5.1. Transportul marfurilor pe fluviu .............. 40
5.2. Organizarea transportului produselor petroliere .......... 41
5.3. Masuri de protectie impotriva incendiilor ... 45
5.4. Nave specializate in transportul produselor petroliere .... 47
5.5. Dimensiunile principale ale tancurilor petroliere si raportul dintre ele 48
5.6. Pescajul tancurilor petroliere ... 49
5.7. Caracteristicile tancurilor petroliere pentru greutati si coeficientul de plenitudine ......... 50
5.8. Capacitatea de transport. Capacitatea de incarcare ....... 50
Cap. 6. CARACTERISTICILE NAVEI SI EXECUTAREA MARSULUI ... 52
6.1. Caracteristicile navei ............ 52
6.2. Calculul cantitatii de marfuri ... 53
6.3. Executarea voiajului pe traseul Constanta - Galati, via Sulina ......... 54
6.4. Balastarea si calatoria in balast la intoarcere 58
6.5. Documentele marfii in transportul produselor petroliere . 59
Cap. 7. CALCULUL ECONOMIC AL VOIAJULUI ............ 61
Cap. 8. OPTIMIZAREA TRANSPORTULUI FLUVIAL ....... 62
8.1. Modernizarea si exploatarea navelor fluviale .............. 62
8.1.1. Observatii generale .......... 62
8.1.2. Criterii economice ........... 62
8.1.3. Deplasamentul optim al navelor pe fluviul Dunarea .. 63
8.2. Marirea eficientei economice a transportului fluvial ..... 64
8.2.1. Observatii generale .......... 64
8.2.2. Optimizarea eficientei transportului fluvial ........... 64
8.3. Implicarea firmelor rominesti in transportul fluvial ..... 65
8.4. Optimizarea activitatii navelor 66
8.5. Modul de repartizare pe linii a navelor specializate ...... 67
8.6. Completarea flotei .............. 67
8.7. Utilarea porturilor 68
8.8. Optimizarea marsului facut de nava ......... 68
Cap. 9. ORIENTARI SI CONCLUZII iN PRIVINTA NAVIGATIEI PE CANALUL SULINA .... 71
Anexa HARTA RUTIERA A DUNARII ........... 74
BIBLIOGRAFIE ......... 77

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

1. PREZENTAREA GENERAL? A DUN?RII

1.1. Numele fluviului Dunarea

Fluviul Dunarea a purtat la diferite popoare si in diferite timpuri diverse nume: cel dintai nume, avut la Egipteni este Istros. Apoi fenicienii au fost printre primii care au poposit la gurile sale, in epoca bronzului, si l-au numit Phison. Cu 900 ani inaintea erei noastre, Hesiod este primul scriitor care il prezinta sub numele de Istros. El il arata ca cel mai mare rau al Europei cunoscut ca fluviu al oceanului.

Pe vremea Argonautilor, Dunarea era cunoscuta sub numele de Istru si era considerata ca un fluviu lat si adanc, izvor manos pentru mare, pe care el o imbogateste cu tributul apelor sale.

Romanii au latinizat numele grec pe care l-au facut Ister, pastrandu-l multa vreme. Cezar a fost primul scriitor latin care a prezentat Dunarea sub acest nume. Dacii ii spuneau Danare ca inseamna „purtator de mal”.

Scitii numeau acest fluviu Mataos, gotii ii spuneau Taurus, iar slavii Dunaj, Dunai, Dunava. Germanii l-au numit Donau, iar maghiarii Duna.

Numele de astazi ale Dunarii sunt: Dunare la Romani, Dunvo-Dunai la slavi, Duna la unguri, Donau la Germani, Duneh la turci, Danube la francezi si englezi Danubio la Italieni.

Pentru tara noastra, Dunarea prezinta o mare importanta economica atat prin foloasele imediate cat si mai ales prin marile posibilitati de utilizare complexa.

1.2. Geneza Dunarii

Bazinul Dunarii a luat fiinta printr-o mare depresiune caracteristica continentului european, formata dintr-o serie de depresiuni mai mici. Aceste depresiuni erau cuprinse intre: la vest muntii Varichici si Armoricani, iar spre rasarit prin sfaramarea arcurilor muntoase Alpino-Carpatice. Pe masura formarii lor, aceste depresiuni au fost acoperite de un mare brat al Marii Mediterane, care forma prin valea Ronului trecerea de-a lungul marginii exterioare a Alpilor, apoi prin bazinul Vienei, intra prin stramtorile din Carpati, intinzandu-se pana in Caucaz. Întreaga Europa de atunci era un amestec de insule si stramtori marine, cuprinse in Marea Sarmatica, a carui suprafata s-a redus, iar din resturile depresiunilor s-a format bazinul Dunarii, Marea Neagra si Marea Caspica. Prin scurgerea apelor in urma unui indelungate evolutii si activitati de eroziune, transport sau depuneri de materiale s-a format albia Dunarii. Dunarea romaneasca s-a format din scurgerile apelor spre sudul Carpatilor, in timp ce in platoul Panoniei era un lac in care se scurgea Dunarea superioara. Dupa umplerea acestui lac, prin cascadele de la Varcioara, lacul s-a varsat in albia Dunarii romanesti, iar cu timpul prin eroziuni, Dunarea a capatat cursul ei actual. De altfel chiar varsta relativ tanara a Deltei pare a confirma aceasta ipoteza, deoarece delta unui mare si stravechi fluviu ar fi trebuit sa aiba in prezent cu totul alte dimensiuni.

1.3. Bazinul Dunarii

Reteaua de apa pe care le culege Dunarea, acopera o suprafata de 817000 km2, ceea ce echivaleaza cu 1/12 din suprafata continentului european, fiind aproape de 3,5 ori mai mare ca tara noastra.

În Europa, Dunarea se situeaza imediat dupa Volga si este urmata de Nipru. În latitudine bazinul se desfasoara pe circa 8°, iar in longitudine pe 22°.

Limita nordica a bazinului trece din muntii Padurea Neagra, pe marginea sudica a platoului Suabo-franconian, urmeaza povarnisurile sud-vestice ale Padurii Boemiei (Sunava), versantul oriental al colinelor Moraviei, sectioneaza apoi sudul muntilor Sudeti, continuandu-se mai departe pe crestele Beschizilor si Carpatilor Padurosi pana la izvoarele Prutului si Tisei. De aici, urmand cumpana apelor dintre Prut si Nistru, limita orientala a bazinului atinge gurile Deltei sectionand in continuare spre sud marginea de est a podisului dobrogean. La sud si vest, limitele urmeaza crestele muntilor Balcani si Alpilor Dinarici pana la izvoarele Savei, continuandu-se apoi cu Alpii Orientali si Podisul Bavariei. De jur-imprejurul bazinului Dunarii se sprijina pe puternici catene muntoase, ce apartin sistemului muntos alpino-carpato-balcanic.

1.4. Cursul Dunarii

Culegand apele de pe o suprafata de trei ori si jumatate mai mare decat Romania, Dunarea curge prin regiuni cu relief si clima felurita. Între izvor si varsare Dunarea strabate 2855 km, ocupand al 29-lea loc intre fluviile globului ca lungime.

În tara noastra, intre Bazias si varsare, Dunarea are 1075 km.

Fluviul izvoraste de pe versantul oriental al masivului Padurea Neagra,varful Kandall la o altitudine de 668 m, prin doua izvoare principale. Pastreaza orientarea generala W-E strabatand regiuni cu clime diferite si afluenti numerosi.

În medie, Dunarea varsa intr-un an in mare 228 miliarde m3 de apa.

Regiunile prin care trece, ne determina sa impartim cursul Dunarii in trei mari sectoare: Sectorul Alpin (superior), sectorul Panonic (de mijloc), sectorul Carpato-Balcanic (de jos).

De-a lungul cursului, Dunarea prezinta numeroase obstacole in navigatie. Mai intai este vorba de lipsa unei uniformitati a albiei si vitezei curentului de apa, care nu pot asigura navelor un parcurs normal.

Pe langa alte neregularitati pe care le intalneste pe parcurs, la varsare bara de la Sulina alcatuieste obstacolul ce intereseaza sectorul Dunarii maritime.

1.5. Regimul apelor Dunarii

Prin regimul unui fluviu se intelege ansamblul fenomenelor care caracterizeaza starile lui succesive. Acestea sunt:

a. regimul apelor cu variatia nivelului;

b. debitul fluviului sau cantitatea de apa ce se scurge intr-o secunda prin sectiunea lui transversala;

c. variatia pantei si vitezei de curgere a apei;

d. regimul gheturilor.