Pagina documente » Informatica, Matematica » Protocoale de comunicatii de nivel jos

Despre lucrare

lucrare-licenta-protocoale-de-comunicatii-de-nivel-jos
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-protocoale-de-comunicatii-de-nivel-jos


Cuprins

Sumar
Cuvint introductiv
Pag.4
Capitolul I. Modelul de referinta pentru interconectarea sistemelor deschise
Pag.5
Capitolul II. Protocoale
Pag.8
Capitolul III. Protocoale de nivel jos
Pag.12
III.1 Protocoale pentru transmisii digitale. Retele cu comutare de pachete
Pag.12
III.2 Protocoale pentru transmisii analogice. Transmisii prin modem
Pag.28
Bibliografie
Pag.62

EXTRAS DIN DOCUMENT

?{p}

{p}

?Cuvant introductiv

Într-o lume in care comunicatiile, fie ele de voce sau de date, analogice sau digitale, intre calculatoare sau intre fiinte umane, constituie o parte importanta a infrastructurii universului in care traim, putem spune ca studiul acestora constituie fara indoiala un domeniu de mare importanta.

Nu este tocmai lipsita de semnificatie nici ideea ca, in acest domeniu al comunicatiilor, baza de informatii de natura stiintifica si tehnologica a crescut de asa natura si amploare incat nu mai este posibila in nici un fel o cuprindere globala, dintr-o singura privire a informatiilor care tin de, ceea ce am putea numi, stiinta comunicatiilor.

În spatiul redus pus la dipozitie de cadrul acestei lucrari, am incercat sa prezint, intr-o forma structurata, o mica parte a acestui domeniu si anume acea parte care se ocupa cu organizarea comunicatiilor de date de nivel jos in ceea ce se numesc protocoale de comunicatii.

Astfel, dupa o trecere in revista a ceea ce inseamna protocol de comunicatii si a bazei de standardizare care asigura unitatea pe plan mondial a protocoalelor de comunicatii folosite (capitolele I si II) am trecut, in capitolul III la o expunere detaliata a protocoalelor de nivel jos folosite in comunicatiile de date intre calculatoare (si nu numai), facand deosebirea in cursul expunerii intre protocoale destinate comunicatiilor exclusiv digitale si cele avand si componente analogice.

Fara indoiala, nu ar fi fost lipsita de interes nici o trecere in revista prin zona protocoalelor de nivel inalt sau a serviciilor oferite la diverse nivele de organizare a comunicatiilor dar fara indoiala o asemenea expunere ar fi depasit cu mult (cel putin ca volum de informatie …) cadrul lucrarii.

Capitolul I. Modelul de referinta pentru interconectarea sistemelor deschise

În 1983, dupa sase ani de eforturi intense, Organizatia Internationala de Standardizare (ISO) a publicat un indrumar - un model de referinta - care descrie arhitecturile sistemelor de comunicatie a datelor. Documentul rezultat, Standardul International 17498, a fost redactat din nou de catre ITU-T, care a introdus propria terminologie, iar acest proiect a fost intitulat ITU-T X.200. Numele generic al ambelor documente este Modelul de Referinta pentru Interconectarea Sistemelor Deschise (Open Systems Interconnection Reference Model - OSI/RM), pe scurt, OSI.

OSI nu este un protocol si nici nu include protocoale. Ceea ce isi propune OSI este definirea unui limbaj universal acceptat si a unor limite in elaborarea protocoalelor, astfel incat sistemele care respecta si aplica regulile OSI sa fie „deschise unele fata de altele", altfel spus, sa poata comunica intre ele.

Frustrarile cauzate de incompatibilitatea unor sisteme de comunicatie competitive sau diferite din punct de vedere geografic au creat premisele pentru elaborarea unor sisteme de cooperare si asistam in acest moment la o adevarata cursa (virtuala) pentru standardizarea globala a arhitecturilor sistemelor de comunicatie a datelor. Comitete de standardizare din diferite organizatii sunt angajate in dezvoltarea unor protocoale de comunicatie pentru diferitele niveluri ale multitudinii de sisteme care au adoptat modelul OSI.

Niveluri OSI

Modelul OSI defineste o arhitectura completa bazata pe sapte niveluri. Nu exista un motiv anume pentru care sunt sapte niveluri, si nu sase sau opt; functiile care trebuie indeplinite au fost clasificate in sapte grupuri distincte. Cele trei niveluri inferioare (fizic, legatura si retea) corespund intr-o oarecare masura nivelurilor fizic, de legatura si pachet din cadrul X.25. S-au elaborat si dezvoltat, si continua sa se dezvolte, protocoale pentru alte tipuri de sisteme, cum ar fi cele pentru fax, retele integrate pentru voce/date, videotext si altele. Chiar daca protocoalele nu au fost scrise niciodata, modelul OSI a avut un impact extraordinar asupra abordarii standardizate a sistemelor de comunicatii.

lata care sunt titulaturile oficiale ale celor sapte niveluri, de sus in jos:

7. Aplicatie 3. Retea

6. Prezentare 2. Legatura de date

5. Sesiune 1. Fizic

4. Transport

Parcurgerea pas cu pas a listei, de jos in sus, inseamna atingerea unui nivel superior de supervizare a sistemului. in termeni de protocoale, nivelurile inferioare implica succesiv mai multe anteturi inglobate. Figura 11.12 prezinta modul in care sunt relationate aceste sapte niveluri pentru un sistem ale carui niveluri inferioare corespund cu cele ale standardului X.25 (in acest caz, NH reprezinta antetul unui pachet).

O analogie

Ori de cate ori oamenii comunica unii cu altii, fie prin intermediul unui calculator, fie verbal, ei utilizeaza protocoalele corespunzatoare celor sapte niveluri ale modelului OSI. Fara a intra in amanunte prea sofisticate si fara a utiliza terminologia standardului OSI, vom ilustra structurarea OSI pe cele sapte niveluri, de sus in jos, prin analogie cu o convorbire telefonica.

1. Referitor la nivelul fizic - Sunetele rostite la microfonul receptorului si 11 auzite la celalalt capat al legaturii telefonice.

2. Referitor la nivelul legatura de date - Vorbiti la telefon atunci cand aveti ceva de spus si ascultati ceea ce are de spus cel de la capatul firului. Solicitati repetarea unor cuvinte sau propozitii pe care nu le-ati inteles. Îl rugati pe interlocutor sa vorbeasca mai rar, daca vi se pare ca vorbeste prea repede.

3. Referitor la nivelul retea - Formati numarul de telefon si ascultati

semnalele corespunzatoare de apel. Formati din nou numarul, daca postul telefonic la care ati sunat este ocupat sau daca legatura s-a intrerupt. inchideti telefonul dupa ce ati terminat convorbirea telefonica.

4. Referitor la nivelul transport — Care este cea mai eficienta cale, din punct de vedere al costurilor, de a efectua aceasta convorbire telefonica (sau aceste convorbiri telefonice) in functie de prioritati? Ce furnizor de servicii telefonice pe distante lungi ar trebui utilizat?

5. Referitor la nivelul sesiune - Situatia poate fi rezolvata printr-un singur apel telefonic sau prin mai multe? Cei cu care doriti sa vorbiti trebuie apelati la momente de timp diferite? Cine va controla discutia intr-o convorbire cu mai multi participanti? Cine va restabili legatura telefonica daca aceasta se intrerupe?

6. Referitor la nivelul prezentare — Se vorbeste in aceeasi limba sau in acelasi dialect?

7. Referitor la nivelul aplicatie - Vorbiti cu persoana potrivita? Cine plateste aceasta convorbire telefonica? Este cel mai potrivit moment sa sunati sau mai bine sunati mai tarziu? Oare cel cu care vorbiti are pregatit un creion si o foaie de hartie pentru a lua notite?

Oricine a folosit un telefon in diferite situatii de viata poate constata similitudini cu toate cele sapte niveluri ale modelului de referinta, descrise anterior. Cititorul ar trebui sa poata identifica ulterior si analogiile cu protocoalele de nivel fizic, retea si pachet ale standardului X.25.

Capitolul II. Protocoale

Privire asupra capitolului

Acest capitol prezinta regulile pe care le utilizeaza sistemele de comunicatii de date atunci cand comunica unele cu altele, mijloacele prin care aceste sisteme detecteaza erorile care apar in timpul transmisiei si cateva dintre metodele utilizate in corectarea acestor erori. Deoarece exista mai multe scheme de transmisie a datelor (de exemplu, asincrone si sincrone, half- si full-duplex), au fost dezvoltate o serie de seturi de reguli, numite protocoale, si o serie de scheme pentru detectarea si corectia erorilor. in acest capitol sunt prezentate tehnicile cele mai uzuale.