Pagina documente » Istorie, Arte, Teologie » Repere cronologice si stilistice in creatia muzicala

Despre lucrare

lucrare-licenta-repere-cronologice-si-stilistice-in-creatia-muzicala
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-repere-cronologice-si-stilistice-in-creatia-muzicala


Cuprins

CUPRINS
I. JOHANNES BRAHMS
I.1 REPERE CRONOLOGICE SI STILISTICE IN CREATIA MUZICALA
I.2 SONATA OP. 120 NR.1 PENTRU VIOLA SI PIAN
I.2.1 ANALIZA FORMALA
I.3 TEMA PRINCIPALA
I.3.1 PUNTEA
I.3.2 DEZVOLTAREA
I.3.3 REEXPOZITIA
I.4 ANALIZA STILISTICO-INTERPRETATIVA
II. JOHANN SEBASTIAN BACH
II.1 REPERE CRONOLOGICE IN CREATIA SA
II.2 REPERE STILISTICE IN CREATIA LUI BACH
II.2.1 SONATELE SI PARTITELE PENTRU VIOARA SOLO
II.2.2 ANALIZA FORMALA. PARTEA A TREIA - ANDANTE - DIN SONATA A DOUA
II.2.3 ANALIZA STILISTICO- INTERPRETATIVA
III. PAUL HINDEMITH
III.1 REPERE CRONOLOGICE IN CREATIA MUZICALA
III.2 REPERE STILISTICE CARACTERISTICE CREATIEI
III.3 ANALIZA FORMALA SI STILISTICO-INTERPRETATIVA A LUCRARII
III.3.1 SONATA OP. 25 NR.1 PARTEA A IV-A
III.3.2 ANALIZA STILISTICA A LUCRARII
IV. STAN GOLESTAN
IV.1 REPERE CRONOLOGICE IN CREATIE
IV.2 REPERE STILISTICE ALE CREATIEI
IV.2.1 ANALIZA FORMALA A LUCRARII
IV.2.1.1 INTRODUCEREA (LENTO)
IV.2.1.2 ARIOSO, IN TEMPO LENTO
IV.2.2 ANALIZA FORMALA A PIESEI
V. DAN DEDIU
V.1 REPERE CRONOLOGICE ALE CREATIEI
V.2 MIKROBENMUSIK PENTRU PIAN, VIOLA SI CLARINET
V.3 ANALIZA FORMALA A LUCRARII
V.4 ANALIZA STILISTICO - INTERPRETATIVA
VI. WOLFGANG AMADEUS MOZART
VI.1 REPERE CRONOLOGICE IN CREATIA SA
VI.2 REPERE STILISTICE ALE CREATIEI
VI.3 ANALIZA FORMALA A TRIO-ULUI NR. 7 K. V.498 - KEGELSTADT
VI.4 ANALIZA STILISTICA A LUCRARII
VII. BIBLIOGRAFIE

EXTRAS DIN DOCUMENT

?CAPITOLUL I. Johannes Brahms

I.1. Repere cronologice si stilistice in creatia muzicala

S-a nascut la 7mai 1833 in Hamburg si a fost al doilea copil din cei trei ai lui Johann Jakob Brahms si ai Johannei Christiane Nissen. Tatal sau la varsta de 15 ani paraseste oraselul natal Heide pentru a deveni muzician, iar in 1826 se stabileste in Hamburg.

Copilaria lui Johannes a fost influentata de muzica; a invatat sa cante la vioara, violoncel , flaut si corn ­­­- instrumente la care canta tatal sau­­- si a studiat pianul cu Otto Friedrich Cossel si mai tarziu cu pianistul si compozitorul Eduard Marxen. Înca din copilarie, a fost atras de lectura. Biblioteca personala (pastrata la Viena) cuprinde peste 800 de titluri din cele mai variate domenii: arta, drama, poezie, filosofie, fictiune, istorie, religie, geografie.

Dintre toate domeniile artei, istoria muzicii este cea mai bogata in „copii minune”, interpreti si creatori inca de la o varsta frageda: Bach, Mozart, Beethoven, Liszt, G. Enescu, carora li se alatura si Brahms.

La varsta de 8 ani este inscris la scoala lui Johann Friedrich Hoffmann, unde va „descoperi” muzica lui Bach si Beethoven. Astfel ca in 1843, la varsta de 10 ani, canta pentru prima oara intr-un concert de muzica de camera o fuga de Bach si sonata „Waldstein” de Beethoven. Mai tarziu, la varsta de 15 ani sustine primele concerte ca solist si compozitor.

In 1848 il cunoaste pe violonistul ungar Eduard Remeny , care ii va deveni un bun prieten; datorita acestuia Brahms cunoaste coloritul si ritmurile specifice muzicii ungare, transpuse mai tarziu in 13 variatiuni pe o tema ungara, op. 21.

In aprilie1853 paraseste orasul Hamburg si impreuna cu Remeny sustine numeroase turnee si recitaluri in Germania, unde il cunoaste pe violonistul Joseph Joachim si mai tarziu pe Robert Schumann, care ii va influenta evolutia si creatia artistica. La sfarsitul anului pleaca spre Leipzig cu scrisori de recomandare semnate de Schumann, unde editura Breitkopf &Härtel ii publica primele compozitii. Acest sfarsit al anului 1853 reprezinta momentul consacrarii publice a lui Brahms (avea 20 de ani). Deceniul afirmarii in calitate de compozitor si interpret (1853-1863) este dominat de creatii camerale si simfonice cu un „suflu” romantic, primavaratic si o privire exuberanta asupra vietii, creatii bogat inserate cu lucrari corale.

Lista lucrarilor cuprinde 122 de opusuri (ultimul publicat postum) si este deschisa de sonate si scherzo-uri pentru pian dar si numeroase lied-uri, incununate de Trio pentru vioara, violoncel si pian - op. 8.

Mai tanar decat R. Schumann si mai varstnic decat Hugo Wolf, Brahms a fost martorul innoirilor aduse de acestia lied-ului, domeniu in care excelase Franz Schubert.

Creatia personala de lied-uri, bazata pe modelele renascentiste si baroce ale polifoniei vocale, a fost strans legata de profunda afinitate pentru poezie si literatura, manifestata pe tot parcursul vietii. Bun prieten cu J. Joachim si Clara Schumann, Brahms obisnuia sa ii consulte inainte de a-si prezenta publicului o noua compozitie. Dupa anul 1860 creatia sa incepe sa apara din ce in ce mai des in programele de concert; de asemeni sustine numeroase concerte atat ca solist, compozitor dar si dirijor. In anul 1863 se stabileste la Viena.

Receptiv la tot ce era nou si autentic in muzica, Brahms a sprijinit numerosi muzicieni ai timpului, cu unii dintre ei legand prietenii de durata: Liszt, Berlioz, Smetana, Grieg, Albeniz, Rubinstein, Dvo?ák.

Contemporan cu mai varstnicii Verdi si R. Wagner, Brahms ramane continuator al vechilor scheme traditionale: lied, forma de sonata, rondo, scherzo, concert, pe care le imbina cu limbajul muzical propriu, tehnica compozitionala care apare in creatia instrumentala dar si in cea simfonica.

„ Fondul de aur ” al muzicii sale l-a constituit creatia lui Bach si Beethoven, fapt atestat de primul sau recital. Interesul lui atat pentru muzica preclasica cat si pentru cea contemporana este dovedit de impresionanta colectie de autografe, manuscrise si editii rare ale sonatelor lui D. Scarlatti, lucrari semnate Mozart, Chopin, Schubert, peste 60 de schite ale lui Beethoven, un cvartet de coarde semnat cu autograf de Haydn, „Moartea Ofeliei” (Berlioz) si compozitii semnate Wagner. De asemenea a copiat multe lucrari (care nu au fost publicate) insumand colectii extinse din muzica populara europeana, care si-a afirmat influenta inca de la primele sonate si va ramane caracteristica pentru intreaga creatie, incununand ultimele lucrari camerale: sonatele pentru clarinet si pian, op. 120 (1 si 2 ).

In memoria Clarei Schumann, Brahms compune in 1896 „ Patru cantece grave” op.121 inspirate de texte biblice. Un an mai tarziu apare si ultima lucrare „11 preludii corale pentru orga” op. 122. In dimineata zilei de 3 aprilie 1897 Brahms moare in casa sa din Viena si este inmormantat alaturi de mormintele lui Schubert si Beethoven.

Autorul „Requiem-ului german”, a patru simfonii, numeroase lied-uri si lucrari pentru cor sau voce si pian, aproximativ 150 de fantezii pentru pian (1849-1950),Brahms ramane fidel muzicii de camera, creatie care numara 24 de lucrari; astfel devine cel mai prolific compozitor dupa Beethoven in acest domeniu.

Influenta pe care a avut-o Brahms asupra compozitorilor mai tineri sau asupra celor din secolul XX, s-a manifestat inca din 1880. Muzica sa a inspirat pe Reger, Schöenberg, Hindemith, Elgar, Fauré , Ligetti, Busoni si Luciano Berio.

I.2.Sonata op. 120 nr.1 pentru viola si pian.

I.2.1. Analiza formala

Impresionat fiind de maiestria interpretativa a clarinetistului Richard Mühlfeld, Brahms compune o serie de 3 opus-uri pentru clarinet si pian: op.114,op.115,op.120 nr.1 si 2 (in transpozitie pentru viola si pian), acestea fiind ultimele lucrari dedicate muzicii de camera. Stilul muzical al acestor lucrari denota o tehnica compozitionala aparte.

Compusa in vara anului 1894 si prezentata in prima auditie la Viena in ianuarie 1895, sonata op.120 nr.1 reprezinta o marturie a lirismului caracteristic ultimei perioade de creatie a compozitorului. Construita dupa modelul clasic (cvadripartit) aceasta sonata realizeaza o unitate perfecta intre sensibilitatea primelor doua parti (Allegro appassionato si Andante un poco Adagio) si virtuozitatea ultimelor doua (Allegretto grazioso si Vivace).

Prima parte =Allegro appassionato= in miscare de 3 / 4 are forma de sonata. Este construita din grupuri tematice complexe in care ideile muzicale se succed pe un „ton povestitor”. Primele 4 masuri, cu rol introductiv, prezinta o idee muzicala enuntata in octave de pian, cu o nostalgie caracteristica modului frigian. ex…………

Tema principala este prelunga si se desfasoara pe trei fraze.

Prima fraza (mas.5–12) este enuntata de clarinet (in cazul de fata viola) in tonalitatea fa minor cu cadenta in masura 12 la Do major. Este alcatuita din 4 motive care vor fi prelucrate de-a lungul intregii parti. Ex…(mas.5 )……..

A doua fraza (mas.13-16) apare tot la viola si deriva din conturul melodic introductiv cu rezolvare prin formula ritmica „c”. ex……(mi la sol …)…

Din masura 17 compozitorul foloseste tehnica imitatiei pentru a realiza modulatia din Do major in fa minor (mas.17-24).

In a treia fraza (mas.25-33) tema apare la pian in fa minor. Aceasta fraza este o amplificare si o dinamizare ritmica a primei fraze. Ex……..