Pagina documente » Recente » Rolul fondurilor europene in dezvoltarea regionala si rurala durabila.Studiu de caz pe o comuna

Despre lucrare

acces premium
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.


Cuprins

?Cuprins
C?PITOLUL I: Dezvolt?re? region?l? si rur?l? dur?bil? 2
1.1. Dezvolt?re? region?l? dur?bil? 2
1.1.1. Region?lism, region?liz?re, dezvolt?re region?la 2
1.1.2. Regiuni de dezvolt?re 7
1.2. Dezvolt?re? rur?l? dur?bil? 8
1.2.1. Sp?tiul rur?l: definire, c?r?cteristici 8
1.2.2. Functiile sp?tiului rur?l 13
1.2.3. Rolul ?dministr?tiei publice loc?le in dezvolt?re? rur?l? 16
C?PITOLUL II: Politici de dezvolt?re region?l? si rur?l? dur?bil? in Uniune? Europe?n? 20
2.1. Momente cheie 20
2.2. Situ?ti? ?ctu?la 22
2.2.1. B?z? leg?la 22
2.2.2. ?ctori institution?li ?i politicii de dezvolt?re region?la 22
2.2.3. Instrumentele de solid?rit?te 23
C?PITOLUL III: Proiecte si progr?me UE /RO 34
3.1. Str?tegi? N?tion?l? pentru Dezvolt?re Dur?bil? ? României 34
3.2. Fondurile structur?le si progr?me oper?tion?le in Rom?ni? 35
C?PITOLUL IV: Studiu privind rolul fondurilor europene in dezvolt?re? rur?la dur?bila ? comunei Sp?ntov, judetul Calar?si 52
4.1. ?specte introductive 52
4.2. Obiectivele str?tegiei loc?le de dezvolt?re dur?bil? 52
4.3. Portofoliu de proiecte priorit?re pentru perio?d? 2007-2013 54
4.4. Rezult?tul implement?rii proiectelor propuse 61

EXTRAS DIN DOCUMENT

Politica de dezvoltare region?la constituie un instrument important in cristalizarea identitatii europene. De aceea, problema atenuarii dezechilibrelor regionale si, in general, a sustinerii proceselor de dezvoltare regionala reapare in Europa, in ultimul timp, ca o preocupare majora atat in studiile de specialitate, cat si in analizele destinate fundamentarii masurilor de politica economica si sociala. Explicatiile interesului crescand pentru astfel de preocupari consta in mentinerea -uneori chiar agravarea - unor dezechilibre aparute in perioadele anterioare, sau o perceptie noua asupra acestora in actualul context economic, social si politic, in Europa Centrala si de Est, interesul actual pentru problemele regionale este determinat de necesitatea abordarii si rezolvarii in cadrul politicilor economice nationale a dificultatilor generate de procesele de restructurare si reforma, in cazul tarilor dezvoltate din vestul continentului, preocuparile in domeniul politicilor regionale s-au intensificat ca urmare a problemelor aparute in legatura cu procesele implicate de integrarea economica si politica.

Politic? de dezvoltare regionala a Uniunii Europene isi are originea in diferentele de nivel ale veniturilor existente intre zone geografice distincte. Cele mai prospere zece regiuni ale UE sunt de trei ori mai bogate si investesc de trei ori mai mult in unitatile lor de productie decat cele mai sarace zece regiuni. Aceasta problema s-a accentuat cu fiecare largire a Uniunii. Din 1988, aproape o treime din bugetul comunitar este dedicat sprijinirii zonelor mai putin avantajate, iar aceasta proportie tinde sa creasca.

Se cere facuta observatia ca sintagma "politica de dezvoltare regionala" desemneaza un set de masuri cu caracter unitar din punctul de vedere al adresarii -in speta, catre zone distincte din punct de vedere geografic, fara referire asadar la apartenenta de o anume tara sau grup de tari. O asemenea perspectiva globala trebuie corelata cu incidentele asupra capacitatii concrete de a influenta mersul lucrurilor si, totodata, cu interesele reale in dezvoltarea regionala. Formularea elementelor concrete de politica economica tine cont, prin urmare, de prezenta unor obiective si principii adecvate caracterului regional al primitorului de sprijin financiar, in contextul globalizarii abordarii din punctul de vedere al donatorului. Daca avem in vedere aceste aspecte, in cadrul acestui segment al politicii comunitare intra mai multe componente: ajutorul acordat tarilor in curs de dezvoltare, sprijinul pentru dezvoltarea unor regiuni din tarile membre si asistenta acordata tarilor candidate.

C?PITOLUL I: Dezvolt?re? region?l? si rur?l? dur?bil?

1.1. Dezvolt?re? region?l? dur?bil?

1.1.1. Region?lism, region?liz?re, dezvolt?re region?la

Region?liz?re? este in prezent o tendinta comuna m?rii m?joritatii ? org?nismelor teritori?le din Europ?, chi?r d?ca idee? unei Europe ? regiunilor si-? pierdut o buna p?rte din credibilit?te si este ?cum m?i putin sustinuta. ?ce?sta tendinta de scadere ? popul?ritatii unei idei c?re ? fost privita l? un moment d?t c? princip?lul instrument de re?liz?re ? coeziunii europene ?re loc pe fondul ?mbiv?lentelor termenului regiune si ?l esecurilor ?parute in directi? reducerii dezechilibrelor de dezvolt?re dintre regiunile europene.

Dezvolt?re? region?la este o tema de dezb?tere fo?rte ?ctu?la, po?te fi chi?r pre? ?ctu?la si pre? din?mica pentru ? pute? fi ?n?liz?ta intr-un mod riguros metodologic. Încarcatur? ideologica si politico-?ction?la situ?ta in contextul glob?liz?nt ?l Uniunii Europene ingreune?za si m?i mult incercarile de teoretiz?re in ?cest domeniu.

C? inspir?tie ideologica, dezvolt?re? region?la se inscrie in modelul “dezvoltarii prin proiect”, dezvotarii de jos in sus, b?z?ta pe principiul p?rticiparii si ?l descentr?lizarii deciziilor si ?ctiunilor de dezvolt?re. Fondurile sunt concepute c? o oportunit?te pusa l? dispoziti? regiunilor, insa ?ctiune? propriu-zisa spre ?cces?re? de fonduri prin proiecte ramane l? nivelul fiecarei regiuni in p?rte. Politic? de dezvolt?re region?la in sine presupune num?i rep?rtiz?re? fondurilor intr-o m?niera cat m?i ?decv?ta nevoilor re?le ?le regiunilor. St?tul si regiune? din interiorul st?tului se conditione?za reciproc, i?r principiul subsidi?ritatii, inscris in Tr?t?tul de l? M??stricht, serveste c? b?za de ?rticul?re ? puterilor si competentelor fiecarui st?t. Europ? unita se intemei?za, ?stfel, ?tat pe st?tele ce o compun, cat si pe componentele region?le si descentr?liz?te ?le ?cestor st?te.

Un ?lt principiu pe c?re se construieste dezvolt?re? region?la este ?cel? ?l “dezvoltarii dur?bile” (intele?sa c? o respons?bilit?te f?ta de gener?tiile viito?re prin promov?re? dezvoltarii economice si soci?le tinand cont de imp?ctul ?supr? mediului), idee ce depaseste c?drul europe?n, fiind promov?ta l? nivel glob?l prin ?corduri intern?tion?le incepand cu ?nii ’80.

Chi?r d?ca region?liz?re? este tendint? comuna de evolutie ? org?nizarii teritori?le in st?tele europene, e ?pro?pe imposibil de gasit o conceptie minima comuna tuturor st?telor din Uniune? Europe?na.

În conditiile in c?re diversit?te? institution?la existenta in domeniu f?ce fo?rte dificila cuprindere? tuturor formelor de m?nifest?re sub o notiune unica de regiune, putem ?bord? subiectul prin intermediul unei definitii ? region?lizarii c? proces din?mic si evolutiv, c?re ?fecte?za nivelul intermedi?r ?l guvernarii.

Necesit?te? unei definitii comune ? regiunii este resimtita, po?te cel m?i puternic, l? nivelul inst?ntelor Comunitatii Europene c?re trebuie sa construi?sca un c?dru leg?l comun pentru to?ta Uniune? si chi?r si pentru st?tele in curs de ?der?re. Termenul regiune ? fost definit in mod diferit chi?r de org?niz?tiilor europene. Consiliul Europei desemne?za regiune? c? fiind „un interv?l de dimensiuni medii susceptibil de ? fi determin?t geogr?fic si c?re este consider?t c? fiind omogen”. Pe de ?lta p?rte, Uniune? Europe?na defineste regiune? m?i degr?ba din punct de vedere ?dministr?tiv : „Regiune? este entit?te? situ?ta imedi?t sub nivelul guvernului centr?l, ?vand putere politica reprezent?ta de existent? unui consiliu ?les s?u ? unei ?soci?tii ori ? unui org?nism ?lcatuit l? nivel region?l si compus din reprezent?nti ?i ?utoritatilor loc?le”. ?ce?sta definitie este m?i degr?ba descriptiva, fara o m?re putere oper?torie, incluzand in ?cee?si c?tegorie l?ndurile germ?ne, provinciile ol?ndeze, regiunile fr?nceze si celel?lte forme teritori?le de nivel NUTS II (Nomencl?torul Unitatilor Teritori?le St?tistice) existente in diferitele st?te europene. ?cest ?l doile? concept schite?za regiune? din punct de vedere geogr?fic si institution?l, fo?rte ?pro?pe de modelul sp?niol ?ctu?l.

?stfel, confrunt?ta cu ?ceste dificultati de conceptu?liz?re, Uniune? Europe?na s-? limit?t l? oferire? unor conditii gener?le de ?ctiune, lasand in se?m? st?telor re?liz?re? unor politici n?tion?le de dezvolt?re region?la. ?ce?sta ?bord?re este o ?ltern?tiva l? o definire st?nd?rd, c?re nu po?te fi decat restrictiva. ?ce?sta optiune ? fost prefer?ta de P?rl?mentul Europe?n, l? vreme? cand ? ?dopt?t C?rt? Comunit?ra ? Region?lismului. O rezolutie ? P?rl?mentului Europe?n din 18.11.1988 chem? st?tele membre ?le Uniunii Europene sa-si region?lizeze structurile interne.

În studiul sau privind region?lismul in Europ?, Gér?rd M?rcou defineste region?lismul c? un “proces ce cree?za o c?p?cit?te pentru ?ctiuni independente destin?te dezvoltarii unor ?rii specifice (l? nivel subn?tion?l, d?r supr?loc?l), prin mobiliz?re? potenti?lului economic si, unde este posibil, ? trasaturilor identitatii loc?le si region?le” [1 Marcou, Gérard, 2000, La régionalisation en Europe – Situation, évolution et perspectives dans la États membres de l’Union Européen et dans la États candidats d’Europe centrale et orientale, Parlement Européen, REGI 108 FR 04-2000/rév. 1, Luxemburg, p. 23]. ?cest proces po?te sa ?iba loc pe b?z? institutiilor existente s?u sa conduca l? o noua org?niz?re teritori?la c?re sa indepline?sca m?i bine propriile obiective, fiind condition?t tot timpul de constrangeri impuse de c?drul institution?l si politic. T?belul 1 prezinta o sinteza re?liz?ta pe b?z? studiului profesorului M?rcou (2000), referito?re l? formele de region?liz?re existente l? or? ?ctu?la in Europ?.

T?belul 1. Tipuri de region?liz?re in Europ?

Tip de region?liz?re

Descriere? tipului de region?lism

Exemple de st?te

1. Region?liz?re ?dministr?tiva

St?tul cre?za ?utoritati subordon?te guvernului s?u institutii ce ?ctive?za sub controlul s?u in numele sau.

Greci?, Portug?li?, ?ngli?, Suedi?, Bulg?ri?, Estoni?, Ung?ri?, Litu?ni?, Slov?ci? si Sloveni?

2. Region?liz?re prin intermediul ?utoritatilor loc?le

În ?cest c?z ?utoritatile loc?le existente indeplinesc si functii specifice region?le, fie prin extensi? respons?bilitatilor initi?le, fie prin cooper?re intr-un context m?i l?rg.

Germ?ni?, D?nem?rc?, Finl?nd? si Irl?nd? ; in unele tari sistemul se ?plica p?rti?l : Portug?li?, Suedi? si Ol?nd?

3. Descentr?liz?re region?la

?cest sistem presupune cre?re? s?u substituire? unei noi ?utoritati teritori?le l? un nivel situ?t peste nivelul ?utoritatilor teritori?le existente, consider?t c? fiind regiune?.

Exemplul tipic pentru ?cest model este Fr?nt? ; in estul Europei, Poloni? si Cehi? si, m?i nou, Slov?ci?, Bulg?ri? si Sloveni?

4. Region?liz?re? politica s?u ?utonomie region?la (region?lism institution?l)

Deosebire? esenti?la consta in puterile legisl?tive ?cord?te prin Constitutie ?cestui tip de regiuni. ?cest tip de region?liz?re este consider?t un model c?re tinde spre ?utonomi? region?la.

Se regaseste num?i in ?numite st?te din Uniune? Europe?na (Sp?ni?, It?li? si Belgi?) si functione?z? si in ?numite parti din Portug?li? si M?re? Brit?nie (Scoti? si T?r? G?lilor)

5. Region?lism prin ?utoritati de tip feder?l

Feder?lismul, prin el insusi, nu este o forma de region?liz?re, desi institutiile s?le sunt influent?te de tendint? spre region?liz?re. De ?semene?, region?liz?re? nu este uniforma. În unele st?te pot exist? m?i multe tipuri de regiuni.

Germ?ni?, ?ustri? si Belgi? si, intr-o o?rec?re masura, Rusi?

Surs? : M?rcou, Gér?rd, 2000, L? région?lis?tion en Europe – Situ?tion, évolution et perspectives d?ns l? Ét?ts membres de l’Union Européen et d?ns l? Ét?ts c?ndid?ts d’Europe centr?le et orient?le, P?rlement Européen, REGI 108 FR 04-2000/rév. 1, Luxemburg, p. 123

?ce?sta diversit?te de m?nifestari ?le principiului region?lizarii se refera nu ?tat l? ?specte teritori?le (definite, in primul rand, in functie de dimensiune? teritoriului), cat ?dministr?tive si de re?liz?re ? competentelor. Doua probleme de b?za ?p?r in definire? st?tutului regiunilor : pe de o p?rte, modul de constituire si desemn?re? reprezent?ntilor, i?r pe de ?lta p?rte, modul de function?re ? ?cestor unitati respectiv ?tributiile si libert?te? de ?ctiune ce le sunt deleg?te.

Trebuie rem?rc?t f?ptul ca regiune?, intr-o definire gener?la, presupune delimit?re? unui teritoriu in functie de un scop. ?cel?si teritoriu po?te fi region?liz?t diferit in functie de m?i multe criterii. Regiunile de dezvolt?re sunt menite ?s?d?r re?lizarii dezvoltarii l? un ?numit nivel de interventie consider?t function?l. În c?drul regiunii, teritoriul este privit c? o unit?te sp?ti?la function?la, c?r?cteriz?ta de interrel?tii si dependente multiple.

În re?lit?te, exista un contr?st rem?rc?bil intre gener?lit?te? tendintei de region?liz?re si diversit?te? m?nifestarilor institution?le, l? fel c? si intre popul?rit?te? notiunii si dificult?te? de ? o defini. De ?cee?, re?liz?re? unor studii comp?r?tive, fo?rte neces?re, de ?ltfel, intre diferitele st?te europene in cee? ce priveste region?liz?re? trebuie re?liz?te cu prudent? neces?ra.

Dezvolt?re? dur?bila, l? randul sau, este un concept multidimension?l in masur? in c?re [2 Ion Ignat, Ion Pohoata, Gheorghe Lutac, Gabriela Pascariu, Economie politica, Editia a doua, Editura Economica, Bucuresti, 2002, pp.522-523]:

? ?re o puternica incarcatura mor?la, ?tat? timp cat vize?za prezerv?re? conditiilor pentru dezvolt?re? ?rmonio?sa si ? celor ce vor veni dupa noi;

? se impune c? un concept mondi?l in masur? in c?re recuno?ste ca saraci?, polu?re? si degr?d?re? um?na nu cunosc gr?nite;

? presupune un tr?t?ment diferit in functie de timp si de sp?tiu; d?ca pentru st?tele bog?te, problem? depoluarii, ? imbunatatirii c?litatii vietii este un? de tr?nsform?re, ?d?pt?re si moderniz?re, pentru tarile sub/sl?b dezvolt?te chestiune? nu este un? de c?lit?te ? vietii, ci chi?r ? vietii, ? supr?vietuirii;

? se vre? ? fi o dezvolt?re um?na dur?bila, orient?ta cu precadere spre c?lit?te? vietii si ? mediului;

? ?bord?re? si tem?tiz?re? fenomenului se f?c de pe pozitii predomin?nt economice; explic?ti? tine de imprejur?re? ca vinov?ta de degr?d?re? mediului si de repercusiunile ?supr? soci?lului este filosofi? economica dupa c?re s-? creion?t tipul de crestere si modul de consum postbelic;