Pagina documente » Drept » Rolul instantelor judiciare si de arbitraj internationale in dreptul international public

Despre lucrare

lucrare-licenta-rolul-instantelor-judiciare-si-de-arbitraj-internationale-in-dreptul-international-public
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-rolul-instantelor-judiciare-si-de-arbitraj-internationale-in-dreptul-international-public


Cuprins

CUPRINS
CONSIDERATII GENERALE :
1. Notiunea de instanta internationala ;
2. Tribunale penale internationale speciale :
2.1. Tribunalul Militar International de la Nurnberg ;
2.2. Tribunalul penal international pentru judecarea si pedepsirea persoanelor vinovate de incalcarea dreptului international umanitar pe teritoriul fostei Iugoslavii ;
2.3. Tribunalul international penal pentru pedepsirea persoanelor responsabile de comiterea crimelor de genocid si alte violari grave ale dreptului umanitar pe teritoriul Ruandei sau al statelor invecinate
CAPITOLUL I :
CURTEA INTERNATIONALA DE JUSTITIE:
1.1 Jurisdictia Curtii (C.I.J.) ;
1.2 Structura Curtii;
1.3 Competenta Curtii;
1.4 Consimtamantul statelor;
1.5 Dreptul aplicabil;
1.6 Procedura;
1.7 Hotaririle Curtii;
1.8 Competenta consultativa a C.I.J;
1.9 Mijloacele pasnice bazate pe constringere:
1.9.1 Retorsiunea
1.9.2 Represaliile
1.9.3 Ruperea relatiilor diplomatice
CAPITOLUL II :
CURTEA DE JUSTITIE :
2.1 Notiune ;
2.2 Rolul Curtii de Justitie ;
2.3 Competentele Curtii de Justitie.
CAPITOLUL III :
CURTEA PENALA INTERNATIONALA DE LA HAGA :
3.1 infiintarea Curtii Penale Internationale;
3.2 Semnarea acordului cu SUA privind CPI este criticata de UE ;
3.3 Uniunea Europeana sustine Curtea de la Haga;
3.4 Pozitia Comisiei Europeane ;
3.5 APCE a cerut Romaniei sa nu ratifice acordul cu SUA ;
3.6 Autoritatile romane par a-si insusi pozitia europenilor ;
3.7 Romania - intre Europa si SUA ;
3.8 Administratia americana si-a indreptat atentia catre Romania
3.8.1 Administratia Bush, criticata de organizatiile americane
CAPITOLUL IV:
CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI:
4.1 Notiune;
4.2 DREPTURILE OMULUI - iNTRE CONSILIUL EUROPEI SI UNIUNEA EUROPEANA - Rezolutia 1210 (2000);
4.3 Procedura ;
4.4 Implicarea Romaniei ;
4.5 Actiunea juridica la CEDO nu costa nimic*
4.6 PROTOCOLUL Nr. 2 atribuind Curtii Europene a Drepturilor Omului competenta de a da avize consultative Strasbourg, 6.V.1963 ;
4.7 Deciziile Curtii europene a drepturilor omului in cauze in care este implicat statul roman:
1.HOTARAREA in cauza Brumarescu impotriva Romaniei (Cererea nr. 28.342/95);
2.HOTARARE din 28 septembrie 1999in cauza I. Dalban impotriva Romaniei;
3. HOTARARE din 27 iunie 2000 cauza Constantinescu impotriva Romaniei,
Bibliografie
* Interviu: Deputatul PSD, Ionel Olteanu explica mecanismele Curtii Europene a Drepturilor Omului
---------------
------------------------------------------------------------
---------------
------------------------------------------------------------

EXTRAS DIN DOCUMENT

?Rolul instantelor judiciare si de arbitraj internationale in Dreptul International Public

?

CONSIDERATII GENERALE

1.Notiunea de instanta internationala

“Era necesar”, asa s-a considerat; pentru ca sunt prea multe state care interactioneaza pe lumea aceasta si la un moment dat apar neintelegeri. “Era util” pentru a rezolva mai repede litigiile si a deschide drumul spre noi sectoare de colaborare si, respectiv, de dezvoltare.

Statele dezvoltate au avut rolul de a initia un curent al justitiei si al dreptatii, in acest scop organizand intalniri la nivel inalt in vederea adoptarii unor tratate care ar avea ca rol unificarea dreptatii pe mapamond.

Astfel au luat nastere Curtea Penala Internationala, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, etc. ; cu rolul de a stabiliza situatia internationala si de a impiedica un haos mondial. A trecut deja vremea instantelor internationale speciale, care erau infiintate de urgenta ca urmare a unor stari exceptionale, cum s-a intamplat la Nurenberg, sau tribunalele nascute ca urmare a evenimentelor din Iugoslavia, Ruanda.

Principalul obiectiv al societatii in prezent il reprezinta eficienta, deoarece aceasta aduce cu sine performanta si prosperitate; eficienta este un factor determinant pentru societatea economica- impune standarde de calitate si eficacitate. In concluzie, pentru realizarea obiectivelor sociale, trebuie sa permitem un grad de globalizare care ar avea rolul tocmai de a apara aceste valori si de a impune respectarea lor, inclusive prin intermediul justitiei.

2.Tribunale penale internationale speciale

La nivel international, au fost constituie institutii jurisdictionale penale, cu competenta speciala si cu o durata temporara de activitate, limitata la solutionarea cauzelor pentru care au fost create. Din aceasta categorie de institutii jurisdictionale fac parte:

2.1. Tribunalul Militar International de la Nurnberg

Acesta a fost instituit prin Acordul de la Londra (1945) privind urmarirea si pedepsirea principalilor criminali de razboi .

A functionat intre 20 noiembrie 1945 si 1 octombrie 1946.

În baza Statutului de functionare, Tribunalul putea sa aplice pedeapsa cu moartea sau orice alta pedeapsa. Statele parti la acordul de infiintare a Tribunalului aveau obligatia de a preda institutiei , spre judecare, criminalii de razboi.

2.2. Tribunalul penal international pentru judecarea si pedepsirea persoanelor vinovate de incalcarea dreptului international umanitar pe teritoriul fostei Iugoslavii

A fost creat prin rezolutia 808 (1993) a Consiliului de Securitate al O.N.U.. Tribunalul este o instanta jurisdictionala internationala ad-hoc, mandatul sau fiind limitat la judecarea actelor comise in perioada cuprinsa intre 1 ianuarie 1991 si pana in momentul restabilirii pacii.

Tribunalul este competent sa se pronunte in legatura cu fapte care constituie grave incalcari ale dreptului umanitar international, reglementate de Conventiile de la Geneva, sau pe cale cutumiara (crime de genocid, crime impotriva umanitatii, epurari etnice, deportari, transfer ilegal de populatie, exterminari, ucideri etc).

Persoanele care raspund in fata Tribunalului sunt autorii, complicii si instigatorii la comiterea faptelor mentionate mai sus, precum si superiorii pentru faptele subordonatilor.

Tribunalul are un organ propriu de instructie si urmarire condus de un procuror, numit de Consiliul de Securitate al O.N.U. pe o perioada de 4 ani, cu posibilitatea de reinnoire a mandatului. Tribunalul este constituit din 11 judecatori, alesi de Adunarea Generala a O.N.U., la propunerea Consiliului de Securitate, avand un mandat de 4 ani, care poate fi reinnoit.

Procurorul poate fi sesizat de organele O.N.U., de state si de organizatii guvernamentale sau neguvernamentale. Sunt admisibile si plangerile individuale deferite de victime.

Tribunalul are doua grade de jurisdictie:

-doua camere pentru judecata in prima instanta;

-o camera de apel compusa din 5 judecatori.

O persoana judecata de Tribunal nu mai poate fi judecata de o instanta penala nationala pentru aceeasi fapta, conform principiului “non bis in idem”.

Tribunalul nu poate sa aplice pedeapsa cu moartea.

[* Extras din ziarul “Adevarul”]La 12 februarie 2002, la Tribunalul International de la Haga pentru sanctionarea crimelor de razboi, a inceput procesul intentat lui Slobodan Milosevic, fostul presedinte al Iugoslaviei. El este acuzat de crime de razboi, genocid si incalcarea drepturilor omului in Croatia, Bosnia-Hertegovina si in Kosovo. Multi observatori au calificat acest proces drept un precedent “istoric”, dar se pune intrebarea ce au adus pina acum concret audierile?

În urma cu un an, atentia opiniei publice internationale se concentra asupra unui eveniment la care nu se mai astepta aproape nimeni: fostul despot din Belgrad, care a incendiat intreaga federatie iugoslava in plin proces de destramare, a fost adus in fata unui tribunal international. Multi se temeau ca si in acest caz se va adeveri zicala conform careia “cei mici ajung la spanzuratoare, iar cei mari ies basma curata”. Numai ca de aceasta data, Carla del Ponte, sefa corpului de acuzatori ai tribunalului international de la Haga, a reusit, cu ajutorul binevoitor al autoritatilor Serbiei, sa-l aduca pe banca acuzarii pe principalul responsabil de violentele comise in fosta Iugoslavie.

Acum, Slobodan Milosevic se afla in fata justitiei si pare ca nu vrea nici sa vorbeasca, nici sa auda de toate aceste atrocitati pe care el le-a ordonat. Ca si cum nu s-ar fi petrecut nimic. Dupa o veche metoda comunista, el incearca sa transforme victimele, care s-au numarat cu miile, din martori ai acuzarii in inculpati. Cand judecatorul ii acorda cuvantul, se poate crede cu uimire ca renaste fantoma unui om politic lipsit de scrupule si obsedat de monopolul puterii, cum a fost el candva.

Pe cat trece timpul, majoritatea celor care mai sunt interesati de procesul Milosevic sunt multumiti ca fostul dictator se afla pe banca acuzarii. Ca a ajuns in spatele gratiilor, transformandu-se din despot balcanic in detinut al comunitatii internationale. Iar acuzatorii din Haga fac tot ce pot ca el sa ramana in temnita. Numai ca asta nu este de ajuns. Pe buna dreptate se poate pune intrebarea de ce nu toate partile din acea regiune nu folosesc acest proces pentru lamurirea sincera si obiectiva a trecutului lor apropiat? Ajunge unor spirite critice constatarea faptului ca un prezumptiv mare criminal de razboi se afla in fata justitiei, atunci cand prea multi oameni nu stiu ce nelegiuiri a comis el, iar unii nici nu par interesati sa ia cunostinta de amploarea ororilor de care este acuzat?

Pe acest fundal, se duce in surdina lupta dintre sarbi, croati si bosniaci pentru cum trebuie sa fie scrise manualele de istorie contemporana. Din timp in timp, chiar si oameni politici din noua generatie recurg la retorica propagandistica a lui Slobodan Milosevic si Franjo Tudjman, mai ales cand se reia discutia extradarii unor prezumptivi criminali de razboi.

În Balcani, mai sunt multe de facut in privinta prelucrarii critice a istoriei. Asa ceva trebuie sa aiba loc - si nu in tribunalul international de la Haga, ci in societatea de acolo, care a avut de suferit. Estimarile realiste presupun ca termen de incheiere a procesului Milosevic cel mai curand anul 2005 - in cazul in care se va putea pronunta candva o sentinta. Pana acum, el a trebuit intrerupt de sase ori din cauza unor maladii ale acuzatului, motiv pentru care nu se poate exclude nici suspendarea definitiva a procedurii judiciare.

Daca se va ajunge la asa ceva, atunci totul ar fi o catastrofa. Nu mai putin nociv ar fi si daca acum, cind exista declaratii precise depuse de multi martori, in regiunea afectata se va rata sansa unei clarificari publice si critice a trecutului propriu.

2.3. Tribunalul international penal pentru pedepsirea persoanelor responsabile de comiterea crimelor de genocid si alte violari grave ale dreptului umanitar pe teritoriul Ruandei sau al statelor invecinate

S-a instituit prin rezolutia 955(1994) a Consiliului de Securitate al O.N.U. Organizarea, competenta si procedura de judecata a acestui Tribunal sunt similare cu cele ale Tribunalului pentru fosta Iugoslavie, cu precizarea ca, in acest caz a fost vorba de un conflict la nivel national, spre deosebire de cel din Iugoslavia care prezinta atat elementele unui conflict national, cat si international.