Pagina documente » Recente » ROLUL PIETELOR LA TERMEN IN ACOPERIREA RISCURILOR

Despre lucrare

acces premium
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.


Cuprins

CUPRINS
INTRODUCERE 1
CAPITOLUL 1: PIATA LA TERMEN 2
1.1. Con?inutul opera?iunilor la termen (sau Pia?a Futures) 2
1.2. Avantajele oferite de contractele futures 4
1.3. Op?iunile pe contracte futures 6
1.4. Schema mecanismului de tranzac?ionare futures 13
1.4.1. Le Monep (Pia?a Op?iunilor Negociabile) 16
1.4.2. Le Matif (Pia?a la Termen Interna?ional? a Fran?ei) 17
CAPITOLUL 2: ROLUL PIE?EI LA TERMEN IN ADMINISTRAREA RISCURILOR 20
2.1. Derivatele financiare utilizate pentru administrarea riscurilor 20
2.2. Produsele derivate tranzac?ionate pe pia?a la termen de la Bucure?ti 23
2.3. Strategii de hedging 27
CAPITOLUL 3: STUDIU DE CAZ: ACOPERIREA RISCULUI VALUTAR PRIN CONTRACTE FUTURES 30
3.1. Portofoliu neacoperit 31
3.2. Acoperirea prin contracte Futures 40
CONCLUZII 48
BIBLIOGRAFIE 50
ANEXE 51

EXTRAS DIN DOCUMENT

INTRODUCERE

Pietele futures sunt o parte a scenei afacerilor internationale. Folosite cu pricepere, pietele futures pot constitui un rol important in afacerea dumneavoastra sau in modul de a fac afaceri, care ne afecteaza pe fiecar dintre noi.

Cadrul organizatoric al pietei futures cuprinde institutiile ce servesc direct aceasta piata: bursa, firmele de brokeraj (agentiile bursiere), casa de compensatie, precum si reglementarea legala a desfasurarii tranzactiilor pe aceste piese.

Derivativele sunt instrumente financiare ce au fost folosite inca de la inceput pentru a-i proteja pe agentii economici impotriva riscurilor sau, ulterior, pentru a obtine un castig, profitand de oportunitatile existente pe piata.

Din cauza complexitatii lor, nu putine au fost cazurile in care folosirea lor a condus la aparitia unor probleme grave, avand consecinte negative asupra pietelor financiare. Cea mai intriganta situatie a fost atunci cand chiar inventatorii modelului de evaluare a unei optiuni CALL, Merton si Black, s-au confruntat cu imposibilitatea de a mai controla instrumentele financiare derivate detinute. Astfel, Long Term Capital Management, companie ai carei actionari erau, a fost pe punctul de a declansa o criza financiara globala.

În contextul ultimei crize economice care a afectat intreaga lume, au existat voci care au spus ca un rol semnificativ l-au avut si instrumentele financiare derivate create pe baza creditului imobiliar (spre exemplu Credit Default SWAP). Cert este ca derivativele sunt instrumente complexe care nu trebuie folosite in exces si care, la fel ca orice alt instrument, presupun anumite riscuri. Este necesara o buna cunoastere si intelegere a acestora inainte de a fi folosite.

Cu toate acestea, odata cu dezvoltarea economica si progresul tehnologic, agentii economici au dorit sa-si sporeasca avutia apeland la tot mai multe metode. Implicit, in aceste conditii, s-au diversificat si riscurile. Criza economica, in pofida numeroaselor efecte negative, ne-a ajutat sa constientizam existenta riscurilor, ceea ce a condus la imbunatatirea metodelor de acoperire. Fie ca este vorba de riscul de piata, riscul de credit sau riscul de lichiditate, agentii economici au acces la o gama larga de instrumente financiare derivate care pot fi folosite pentru hedging: contracte Futures, Forward, SWAP, optiuni sau strategii cu optiuni.

Activitatea agentilor economici este supusa constant presiunilor ce provin din evolutiile cursului de schimb si ale ratelor de dobanda de pe piata.

CAPITOLUL 1: PIATA LA TERMEN

1.1. Continutul operatiunilor la termen (sau Piata Futures)

Instrumentele financiare pot fi definite ca active (sau pasive) financiare care pot fi negociate, adica cumparate sau vandute pe o piata data. Aceste instrumente pot fi negociate cu plata imediat, cu plata la termen, sau de maniera optionala, pe o piata organizata sau pe piete la invoiala.

În conditiile operatiunilor la termen cu instrumente financiare, instabilitatea ratelor dobanzii, a cursurilor valutare si a preturilor imprima acestor instrumente o volatilitate sporita, o fluctuatie ampla a valorii lor. Bancile angajate in asemenea operatiuni trebuie sa aiba o mare responsabilitate cu privire la dimensiunile riscurilor asumate si indeosebi trebuie sa ia masuri necesare pentru prevenirea si evitarea lor.

Printre marea diversitate a pietelor reale, unele par a fi, din punct de vedre al modalitatilor lor de functionare, mai apropiate in mod particular de cele descrise de teoria neoclasica: acestea sunt pietele bursiere. În sanul acestora din urma, pietele la termen se departajeaza net din mai multe motive. Pe de o parte, ele cunosc de mai multi ani un avant, o dezvoltare extraordinara care este insotita, totusi de o permanenta ignoranta profunda care lea inconjurat inca de la origini. Pe de alta parte, pietele la termen functioneaza dupa principii specifice generale, relevand cateodata aspecte paradoxale.

Din acel moment, pietele la termen apar ca niste institutii cu puternice trasaturi specifice, care nu ar putea fi analizate fara a avea o cunoastere aprofundata a principiilor lor.

Pentru ca formarea si evolutia cursurilor sunt rezultanta diferitelor actiuni ale agentiilor economici si pentru ca aceste actiuni, la bursele de comert sunt legate si limitate de constrangeri atasate cadrului institutional al pietei, apare necesar sa se studieze pe de o parte, constrangeriile institutionale impuse de piata, si pe de alta parte, caracteristicile si finalitatea diferitelor tipuri de operatii putand sa se deruleze printr-o bursa.

Loc de schimb, paradoxal si sofisticat in acelasi timp, ca piata la termen. Sofisticat in principiul sau de functionare si reglementarea sa evoluata. Paradoxal in obiectul sau, marfa nu mai este scopul final al operatiilor. Într-adevar, operatiuniile pe aceste piete nu mai prezinta finalitate univoca a aprovizionarii sau a trecerii marfurilor, dar pot sa se regrupeze pe un triplu suport: operatiuniile de speculatie, al carui mobil esential este cautarea profitului; operatiuniile de acoperire care preocupa profesionistiidoritori sa-si adaposteascactivitatea lor de riscurile cursurilor bursiere; operatiuniile de arbitraj, care, desi apropiate de speculatie in obiectul lor, nu pot fi identificate din punct de vedere formal cu ea.

Caracterizarea completa a pietei la termen, ca cea a tuturor locurilor de schimb organizat, trebuie sa recurga la o analiza pe mai multe nivele: [1 Obr?j? Br?sov??nu L., Pi?t? fin?nci?r?: structura, institutii, instrum?nt?, r?gl?m?ntari. Bucur?sti: ?d. ?S?, 2009]

? Un studiu al circumstantelor in care schimburile pot avea loc, altfel spus specificarea obiectului tranzactiilor, modalitatiilor impuse acesteia si institutiile desemnate pentru facilitarea si controlul schimbului;

? Identificarea celor care intervin, strans legata de cele ale operatiunilor, constituie ultima etapa a procesului de cunoastere a pietei la termen.

Pietele futures indeplinesc doua functii prioritare: transferul riscululi de pret si identificarea pretului activului respectiv.

Interesele participantiilor la pietele futures sunt variate, dar acestia pot fi grupati in doua categorii: speculatori si hedgeri. În timp ce speculatorii urmaresc obtinerea de profituri in urma fluctuatilor de pret, hedgeri au ca scop acoperirea riscului de pret la care sunt expusi pe piata fizica a produsului respectiv. Astfel, pietele futures permit transferul ricului de pret de la cei ce nu doresc sa si-l asume (hedgeri), catre speculatori. Desi aceasta functie este realizata si de pietele forward, pietele futures reprezinta un instrument mai eficient in acoperirea riscului de pret, datorita gradului inalt de accesibilitate in incheierea tranzactiilor, lichiditatii sporite si, in final, datorita costului scazut al tranzactiilor.

Capacitatea pietelor futures de a identifica pretul de echilibru al activului de baza reprezinta o componenta integrala a unui sistem economic eficient. Tranzactiile futures au loc exclusiv in cadrul burselor; contractele futures asupra aceleiasi marfi, dar cu termene de livrare diferite, se tranzactioneaza simultan. Aceasta are ca rezultat formarea de preturi futures diferite pentru aceasi marfa, la momente diferite din viitor. Toate aceste preturi reflecta nivelul cererii si al ofertei pentru marfa respectiva, atat in prezent, cat si in viitor. În continuare, aceste preturi sunt diseminate in mod continuu, pe plan mondial. Deci pietele futures identifica Preturile de echilibru curente, cat si celece vor exista la anumite momente din viitor.

Doua motive stau la baza importantei cunoasterii preturilor futures. in primul rand, in cazul marfurilor depozitabile, aceste preturi determina deciziile firmelor comerciale referitoare la marimea stocurilor; preturi futures scazute vor determina reducerea stocurilor curente, iar preturi futures ridicate vor determina cresterea acestora. Astfel, prin determinarea marimii stocurilor, ca raspuns la diferentele temporare dintre cerere si oferta, Preturile futures ajusteaza oferta unei marfi, pe o anumita perioada de timp, contribuind la evitarea conditiilor de sub sau supra-oferta.

În al doilea rand, cunoasterea preturilor futures, afecteaza deciziile de productie si de consum. preturi futures inalte reprezinta un semnal pentru o productie mai ridicata; in mod similar, preturi futures scazute pot constitui un motiv pentru amanarea deciziei de consum pentru o perioada ulterioara.

În concluzie, capacitatea pietelor futures de a asigura informatiile cu privire la preturile de echilibru, reduce costurile aferente obtinerii acestor informatii si contribuie la o mai eficienta alocare a resurselor economice.

1.2. Avantajele oferite de contractele futures

Evenimentele externe pot influenta volatilitatea pretului. Formarea burselor specializate a ajutat la stabilizarea marilor fluctuatii de pret, fluctuatii datorate alternantei surplusurilor de oferta, cu momentele de criza. Totusi, in ciuda actiunilor intreprinse pentru stabilizarea preturilor marfurilor, alti factori puteau destabiliza cotatiile.

Fenomenele naturale: seceta, inundatiile, ingheturile, insectele, toate puteau influenta oferta de produse agricole. Tot astfel, razboaiele ar putea face ca valutele multor tari sa fie mai riscante si cu o valoare mai scazuta pe pietele monetare ale lumii. Teama de inflatie galopanta, o posibila recesiune, poate «da peste cap» piata de capital si lista factorilor care duc inevitabil la o nesiguranta a pretului poate afecta cererea si oferta pentru orice produs.

În cazul particular al Romaniei, deschiderea internationala de dupa 1989 a pus economia romaneasca centralizata si ineficienta in competitie cu economiile dezvoltate ale lumii. Competitia, din start inegala, a dus la importuri masive de produse mai ieftine si mai bune decat cele autohtone, acestea nefiind sustinute decat in mica masura de exporturi si de investitii straine. Balanta comerciala deficitara astfel creata a dus, firesc, la devalorizarea monedei nationale.

Devalorizarea a avut diferite valori de la un an la altul, in functie de diversele politici monetare si economice promovate de guvernele postrevolutionare. Degradarea continua a conditiilor economice, favorizata de haosul legislativ si de inconsecventa cu care a fost aplicata reforma, a condus la alternante de perioade de calm relativ, in care leul era sustinut administrativ, cu devalorizari bruste si importante, asa cum s-a intamplat la inceputul anului 1997.

Pietele futures ajuta la controlarea riscului. Atunci cand o firma, industrie sau sector comecial folosesc efectiv pietele futures, ele nu fac altceva decat sa-si controleze riscul, care este un element al fiecarei afaceri. Cu cat sunt mai putine riscurile pe care trebuie sa si le asume o firma, cu atat pretul final necesar pentru a obtine profit poat fi mai mic. Aceasta ilustreaza sistemul de libera initiativa, iar pietele futures joaca un rol vital in acest proces.

Pietele futures sunt o parte a scenei afacerilor internationale. Folosite cu pricepere, pietele futures pot constitui un rol important in afacerea dumneavoastra sau in modul de a fac afaceri, care ne afecteaza pe fiecar dintre noi.

Cadrul organizatoric al pietei futures cuprinde institutiile ce servesc direct aceasta piata: bursa, firmele de brokeraj (agentiile bursiere), casa de compensatie, precum si reglementarea legala a desfasurarii tranzactiilor pe aceste piese. Dezvoltarea cadrului organizatoric al unei piete contribuie la eficientizarea acesteia, prin imbunatatirea informatiei de piata si prin reducerea costurilor tranzactiilor.

Cea mai importanta componenta ramane institutia bursei. Aceasta, propriu-zis, nu se angajeaza ca parte in tranzactiile spot, forward, futures, ci functia ei primondiala este de a crea un cadru eficient in car sa actioneze liber fortele pietei, prin asigurarea urmatoarelor servici si facilitati: [2 Obr?j? Br?sov??nu L., Pi?t? fin?nci?r?: structura, institutii, instrum?nt?, r?gl?m?ntari. Bucur?sti: ?d. ?S?, 2009]

? o retea de telecomunicatii eficienta car sa asigure diseminarea instantanee pe plan national a informatilor privind Preturile si volumul de tranzactii din cadrul bursei respective, precum si accesul facil la aceste tranzactii;

? un spatiu fizic adecvat desfasurarii tranzactiilor, care sa raspunda particularitatilor mecanismului de licitatie prin strigare deschisa sau de tranzactionare computerizata;

? o inregistrare rapida si exacta a tranzactiilor din incinta bursei, sisteme de marja si compensare eficiente, astfel incat participantii la tranzactii sa poata realiza profiturile aferente pozitiilor lor futures;

? regulamente de functionare care sa asigure conditii egale si corecte de participare la aceste piete;

? lansarea de contracte futures viabile, crearea si introducerea de noi contracte, concomitent cu renuntare la cele ce mai prezinta interes

Deoarce pe piata bursiera hedgerii si speculatorii sunt recunoscuti prin pozitia de pe care actioneaza, vom defini mecanismele si procedeele prin care acestia actioneaza in mod spcific pe fiecare dintre piete.

De remarcat ca pe piata futures si de optiuni nu au acces direct decat cei care sunt membri ai bursei. Ei, prin reprezentantii lor (brokeri de ring, deckeri, runneri, agenti de bursa), actioneaza la ordinele clientilor si pot determina prin sfaturile si opiniile lor, directii de actiune. Deci ei ar putea influenta intr-o oarecare masura piata. Pentru a preveni aceste situatii, regulamentele contin masuri contra manipularilor de orice fel. În plus, pe toate pietele exista reglementari precise dictate de necesitatea transparntei operatiunilor bursiere.

Pietele futures s-au dezvoltat rapid si, in prezent reprezinta cele mai competive piete existente in practica, indeplinind functii economico – sociale de mare importanta. Neimplicarea in pietele futures poate avea ca rezultat pirderea oportunitatilor de a incheia afaceri la preturile cele mai avantajoase.

1.3. Optiunile pe contracte futures

În timp ce contractul futures ofera multe posibilitati noi si unice de tranzactionare, optiunile pe aceste contracte futures multiplica oportunitatile fiecarui agent. Poti fi atras de aceste contracte pentru ca: [3 Mir?l? M?t?i (coord), Burs? d? m?rfuri si v?lori, ?ditur? UPG, Ploi?sti , 2008]

Sunt flexibile: Indiferent de evolutia pretului - cresterea preturilor, scaderea preturilor sau chiar preturi stabile - optiuniile pe contractele futures pot sa va ajute sa va realizati obiectivele de tranzactionare si management al riscului;