Pagina documente » Recente » SISTEMUL FISCAL DIN UE

Despre lucrare

acces premium
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.


Cuprins

?Cuprins
INTRODUCERE 1
CAPITOLUL 1. POLITICA FISCAL? ÎN UNIUNEA EUROPEAN? 3
1.1.Aspecte generale privind politica fiscala 3
1.2.Impozitele practicate in Uniunea Europeana 7
CAPITOLUL 2. 14
SISTEMUL FISCAL DIN UE 14
2.1. Caracteristici ale sistemelor fiscale europene 14
2.2. Evolu?ia principalelor categorii de impozite din Uniunea Europeana 17
CAPITOLUL 3. 27
STUDIU COMPARATIV PRIVIND PROCESUL DE ARMONIZARE A SISTEMULUI DE IMPOZITARE IN CADRUL STATELOR MEMBRE 27
3.1. Aspecte ale armonizarii in context european 27
3.2.Cotele de impozitare aplicate in statele membre UE 28
3.3.Procesul armonizarii fiscale 30
3.4.Concurenta fiscala 38
3.5.Armonizarea fiscala, versus concurenta fiscala 40
CONCLUZII 44
BIBLIOGRAFIE 46

EXTRAS DIN DOCUMENT

Aceasta situatie s-a acutizat odata cu constructia europeana, in principal prin constituirea pietei unice si ulterior prin unificarea monetara. În acest context, s-a pus problema armonizarii fiscale prin integrarea politicilor fiscale nationale in politicile Uniunii Europene.

În conditiile in care sistemul fiscal national permite statului de a sustine politica economica, sociala, prin efectuarea de cheltuieli si colectarea de venituri, permite incurajarea consumului sau a economisirii este justificata retinerea statelor in realizarea armonizarii fiscale, cu toate ca actiunile proprii pot determina efecte asupra altor state.

De asemenea, nu pot fi ignorate nici anumite obstacole care privesc diferentele structural existente intre diversele sisteme fiscale.

Daca intr-o prima etapa armonizarea impozitelor indirecte a fost considerata o prioritate a politicii fiscale europene, armonizarea impozitelor directe nu s-a considerat a fi o necesitate, nefiind precizata ca atare de tratatul de la Roma si nefiind indispensabila realizarii pietei comune ramanand in competenta exclusiva a statelor membre. Totusi nu pot fi neglijate efectele unei lipse de coordonare care pot afecta competitivitatea intre diverse state prin migratia indivizilor si a capitalului spre zone cu o fiscalitate mai relaxata.

În ceea ce priveste politica de armonizare a impozitelor indirecte prin adoptarea unor directive, s-au depus eforturi considerabile care au condus la o armonizare a taxei pe valoare adaugata, accize, impozite pentru protectia mediului,taxe vamale. În prezent, la nivel european discutiile asupra armonizarii continua in directia armonizarii impozitelor directe, in special asupra celor corporatiste, respectiv al impozitului pe profit, existand doua directive relative la fuziunea si tratamentul fiscal al dividendelor societatilor mamafiica, in ideea de a avea o baza comuna de impozitare a profitului la nivelul grupului.

Efectele, avantajele si dezavantajele pot fi evidentiate surprinzand comparativ sisteme diferite de impozitare.

CAPITOLUL 1. POLITICA FISCAL? ÎN UNIUNEA EUROPEAN?

1.1.Aspecte generale privind politica fiscala

Politica fiscala se constituie in cadrul activitatii autoritatii publice de percepere si utilizarea resurselor necesare satisafacerii consumului public si furnizarii de servicii si bunuri publice.

Politica fiscala reprezinta o componenta foarte importanta a politicii bugetare, considerata ca fiind un ansamblu de instrumente de interventie a statului generate de procese specific financiar-fiscale: formarea, prin impozite si taxe, a veniturilor publice, alocarea cheltuielilor bugetar si asigurarea echilibrelor bugetare.

În abordarea politicii fiscale trebuie stabilite conceptul de politica fiscala, sfera acesteia, precum si interdependeta cu alte politici.Prin termenul de politica fiscala se poate intelege natura si provenienta resurselor de alimentare a fondurilor publice, metodele de prevalare care urmeaza a fi utilizate, obiectivele urmarite, precum si mijloacele de realizare a acestora.

Politica fiscala poate urmari atingerea unor scopuri diferite, fie de natura pur fiscala, fie de natura publica, militara, sociala, etc. Între politica economica si cea fiscala s-au creat puternice interdependente, politica fiscala implicandu-se in rezolvarea cerintelor economiei prin actiunea de interventie a statului cu ajutorul instrumentelor fiscale in procesele economice. [1 M?rius Bac?scu, ?ng?lic? Bac?scu-Carbun?ru, Comp?ndiu d? m?cro?conomi?, ?d. ?conomica, Bucur?sti, 1997,p?g. 299.]

Uniii autori considera ca problematica politicii fiscale este axata, in exclusivitate, pe colectarea resurselor financiare publice sub forma de impozite si taxe. Conform acestei conceptii, politica fiscala reprezinta “ansamblul reglementarilor privind stabilirea si perceperea impozitelor si taxelor, caracterizand optiunile statului in materie de impozite si taxe” [2 Vacar?l Iuli?n , Un proi?ct d?schis-?v?lu?r?? starii ?conomi?i n?tion?l?, ?d. ?conomica, Bucur?sti , 2003] .

Alti autori sunt de parere ca poitica fiscala consta in ,,ansamblul deciziilor de natura fiscala luate de factorul decident public, in scopul asigurariii resurselor financiare, destinate finantarii nevoilor publice si a realizarii unor finalitati de natura economico-sociala” [3 Vacar?l Iuli?n si ?ltii , Fin?nt? public?, ?d. Did?ctica si P?d?gogica, Bucur?sti , 2003].

Gheorghe Manolescu este de parere, ca in sens larg, politica fiscala “se constituie in cadrul activitatii autoritatilor publice de percepere si utilizare a resurselor necesare satisfacerii consumului public si furnizarii de servicii si bunuri publice. Prin politica fiscala se stabilesc volumul si provenienta resurselor de alimentare a fondurilor publice, metodele de prelevare care urmeaza a fi utilizate, obiectivele urmarite, precum si mijloacele de realizare a acestora” [4 Gh?orgh? M?nol?scu – Bug?tul. ?bord?r? ?conomica si fin?nci?ra; ?d. ?conomica; Bucur?sti; 1997; p.265].

În opiniile prezentate anterior, un element caracteristic, consta in aceea ca, pentru continutul politicii fiscale, nu este definitorie si problematica cheltuielilor publice, alaturi de cea a resurselor fiscale. Dar, a colecta resurse financiare la dispozitia statului, fara a se pune problema determinarii necesarului de finantat, adica fara stabilirea cheltuielilor publice de efectuat, reprezinta o abordare total nerealista a politicii fiscale. În pricipiu, nu se poate impune contribuabililor sa plateasca anumite impozite si taxe, fara a se previziona cheltuielile publice pentru care sunt destinate resursele procurate si la finantarea caror proiecte vor servi. De aceea unii autori considera mult mai realiste opiniile care sustin ca problematica politicii fiscale nu se rezuma numai la procurarea resurselor financiare publice, ci si la angajarea cheltuielilor de catre autoritatile publice. [5 Gh. Filip, M. Onofr?i – Politici fin?nci?r?; ?d. S?dLibris; I?si; 2001; p23].

În acest sens, este semnificativ faptul ca Paul Samuelson definea politica fiscala drept “politica de interventie financiara a statului”, prin impozite si cheltuieli publice si sustinea pozitia centrala a acesteea in cadrul componentelor politicii financiare.

Problematica fiscala isi are obarsia in procurarea veniturilor destinate acoperirii unor nevoi considerate publice de tipul celor legate de existenta si activitatea principelui sau imparatului roman denumite prin prisma modului in care erau procurate “fiscus”. Asocierea acestui fiscus cu tezaurul public, a condus la inglobarea veniturilor din fisc cu cele din tezaurul public ceea ce sugereaza ca totalitatea acelor resurse reprezentatu venituri fiscale.

În mod firesc, politica fiscala trebuie sa reflecte conceptia doctrinara a puterii politice in stat si implicit a fiecarui guvern, determinand optiunile privitoare la criteriile de stabilire a contrbutiilor fiscale si tehnicilor concrete de impunere, ca si pe cele referitoare la cheltuielile pentru realizarea uor actiuni economico-sociale, de interes public. Prin urmare, sfera de cuprindere a politicii fiscale include, atat modalitatile de procurare a resurselor cu caracter fiscal la dispozitia autoritatilor publice, cat si pe cele de alocare a acestora pe destinatii precise si realizarea de cheltuieli publice pe seama acestor resurse. Prin urmare, politica fiscala poate fi definita ca ansamblul de activitati, metode, forme, tehnici, instrumente, si institutii specifice prin care se realizeaza procurarea de resurse fiscale la dispozitia statului si, in general, a autoritatilor publice, precum si distribuirea lor pentru satisfacerea nevoilor publice. Procesele de procurare a acestor resurse, ca si cele de alocare -utilizare a lor concretizeaza o mare parte a veniturilor si cheltuielilor bugetare.

Politica fiscala se interfereaza firesc cu sfera politicii bugetare, in masura in care contributiile fiscale reprezinta principala categorie de venituri ale bugetelor publice, iar cheltuielile inscrise in aceste bugete se finanteaza din resursle fiscale. În raport cu aceasta acceptiune, politica fiscala apare ca o parte de baza a politicii bugetare, intrucat prelevarile cu caracter fiscal se constituie ca venituri bugetare, iar destinatiile date resurselor prelevate imbraca forme ale cheltuielilor bugetare.

În mod implicit, politica fiscala se interconditioneaza cu politica bugetara. În acelasi timp, politica fiscala se integreaza in politica bugetara, ceea ce justifica reunirea lor si sub denumirea utilizata adesea, de politica fiscal-bugetara. [6 ]

Considerata in contextul mai larg al politicii economice, constatam, de asemenea ca politica fiscala se afla in raporturi de interdependenta cu politica monetara, cu politica valutara, cu politica veniturilor, cu politica preturilor, cu politica ocuparii fortei de munca si cu politica financiara a intreprinderii. Pe de alta parte, politica fiscala are obiective si instrumente proprii de manifestare. Din aceasta perspectiva, pot fi conturate urmatoarele obiective majore ale politicii: [7 Stoloj?n Th?odor, T?t?rc?n, R?luc? , Int?gr?r?? si Politic? Fisc?la ?urop??na, Sibiu, ?d. Burg , 2006]

Un prim obiectiv ar fi procurarea cu randament cat mai ridicat a resurselor fiscale la dispozitia autoritatilor publice. Acesta presupune optiuni asupra modalitatilor concrete de procurare a resurselor fiscale la dispozitia autoritatilor publice si, in primul rand, crearea unui sistem de impozite adecvat politicii generale.

În al doilea rand un alt obiectiv ar fi alocarea si utilizarea eficienta a resurselor fiscale. Acest obiectiv vizeaza stabilirea destinatiilor, modalitatilor de alocare si utilizare efectiva a resurselor fiscale concretizandu-se, in principal, prin sistemul cheltuielilor publice, ale carui structuri si dimensiuni reflecta orientarile de politica generala, urmarind satisfacerea cerintelor de oportunitare si eficienta cat mai inalta.

Al treilea obiectiv este asigurarea functionarii normale a institutiilor publice. În acest sens, deciziile luate prin politica fiscala trebuie sa asigure mobilizarea si distribuirea resurselor necesare derularii normale a activitatii institutiilor publice, avand in vedere ca cea mai mare parte din resurse are character fiscal si se consuma pentru crearea si functionarea acestor institutii. [8 G?bri?l St?fur?, , Bug?t? Public? si Fisc?lit?t?, ?d. Univ?rsitatii ,,?l?x?ndru Io?n Cuz?”, I?si , 2006]

Realizarea procesului de redistribuire a produsului national intre sfere, domenii de activitate, categorii de persoane si indivizi constitue un alt obiectiv. În realizarea acestui proces, politica fiscala trebuie axata pe principii de echitate, protectie sociala si rationalitate economica.

Ultimul obiectiv al politicii fiscal bugetare este influentarea (reglarea) unor procese economico-sociale, corespunzator obiectivelor politicii generale. Sub acest aspect, societatea contemporana a asimilat ca obiective ale politicii fiscale, interconectate cu cele ale altor politici financiare; preocuparea pentru stabilizarea economiei afectata de actiunea unor factori perturbatori, reglarea productiei in raport de conjunctura economica existenta, inclusiv modernizarea si restructurarea ei si dezvoltarea durabila a societatii. [9 Stoloj?n Th?odor, T?t?rc?n, R?luc? , Int?gr?r?? si Politic? Fisc?la ?urop??na, Sibiu, ?d. Burg , 2006