Pagina documente » Drept » Strategia socio - culturala in Uniunea Europeana

Cuprins

lucrare-licenta-strategia-socio-culturala-in-uniunea-europeana
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-strategia-socio-culturala-in-uniunea-europeana


Extras din document

CUPRINS
INTRODUCERE .........7
CAPITOLUL I: EUROPA SI CONSTRUCTIA COMUNITARA...........10
1. Istoricul si evolutia sistemului insitutional european si a institutiilor acestuia ......10
2. Istoricul constituirii comunitatilor europene .....15
3. Evolutia comunitatilor europene ....19
4. Crearea Uniunii Europene si evolutia acesteia ..21
CAPITOLUL II: EUROPA SOCIALA 26
2.1. Libertatile fundamentale ale Uniunii Europene ..26
2.1.2. Libera circulatie a marfurilor 28
2.1.2.1. Uniunea vamala si barierele fiscale .28
2.1.2.2. Eliminarea restrictiilor cantitative la intrarea si iesirea marfurilor ............ .......29
2.1.2.3. Regula ratiunii ...........30
2.1.2.4. Clauza de protectie .....30
2.1.2.5. Monopolurile de stat cu caracter comercial ........31
2.1.3. Libera circulatie a capitalurilor ..............31
2.1.4. Libera circulatie a serviciilor .32
2.1.4.1 Raporturile dintre libertatea de stabilire a persoanelor si libera circulatie a serviciilor .............33
2.1.4.2 Modalitati de realizare a liberei circulatii a serviciilor .33
2.2. Libera circulatie a persoanelor ......35
2.2.1. Semnificatia si intinderea principiului liberei circulatii a persoanelor in cadrul integrarii europene ............36
2.2.1.1. Libera circulatie a persoanelor si libertatile economice............36
2.2.1.2. Continutul specific al liberei circulatii a persoanelor .............38
2.2.2. Largirea domeniului de aplicare a liberei circulatii a persoanelor ........40
2.3. Libertatea de circulatie e persoanelor si drepturile fundamentale comunitare 44
2.3.1. Dreptul la angajare ..............45
2.3.2.1. Definirea notiunii de lucrator in dreptul comunitar 45
2.3.2.2. Conditiile obtinerii cartii de sedere ......46
2.3.2.3. Permisul european de munca ............46
2.3.3. Dreptul de rezidenta ............47
2.3.3.1. Conditii pentru obtinerea documentului de rezidenta ............47
2.3.3.2. Dreptul de rezidenta temporara .........48
2.3.3.3. Dreptul de rezidenta al studentilor .....51
2.3.3.4. Dreptul de rezidenta al persoanelor care au incetat sa exercite o activitate profesionala 55
2.3.3.5. Dreptul de rezidenta al familiei ...........57
2.3.4. Mecanismele garantiei privind dreptul de circulatie a persoanelor 61
2.3.5. Exceptii de la libera circulatie a persoanelor 63
2.4. Acordul de la Schengen si libera circulatie a persoanelor in spatiul European 66
2.4.1. Prezentarea generala a initiativei de la Schengen ........... .............68
2.4.2. Principiile genrale din Conventia de la Schengen .........69
2.5. Aspecte privind armonizarea legislatiei romanesti cu prevederile comunitare din domeniul liberei circulatii a persoanelor ...72
CAPITOLUL III : EUROPA CULTURALA ...76
3.1. Cultura -civilizatie - natiune - concept, evolutie, perspective ..............76
3.2. Europa - istorie si mostenire comuna ..77
3.3. Dimensiunea culturala inainte de Tratatul Maastricht ...........78
3.4. Tratatul de Maastricht - o noua dimensiune a integrarii europene prin cultura 81
3.5. Mostenirea culturala - un vehicul pentru identitatea culturala ..85
3.5.1. Conservarea si dezvolatrea mostenirii comune ............83
3.5.2. Accesul cetatenilor la mostenirea comuna ...84
3.6. Cultura - factor in dezvoltarea economica .........85
3.6.1. Pregatirea mostenirii profesionale ............85
3.6.2. Mostenirea culturala - dezvolatre regionala si crearea de locuri de munca ......86
3.7. Protejarea culturii prin institutii ale statului in diferite tari europene ..........87
3.7.1. Spania 87
3.7.2. Germania ............88
3.7.3. Franta 89
3.8. Programe culturale europene .........90
3.9. Romania si integrarea europeana prin cultura .....93
3.10. 2008- Anul European pentru dialogul intercultural ..............96
CONCLUZII ..........97
BIBLIOGRAFIE .......100

Alte date

?

INTRODUCERE

Titlul lucrarii “Dialoguri Socio-culturale in Uniunea Europeana” marcheaza importanta aspectelor culturale, care nu ar fi putut fi tratate altfel decat intr-o stransa relationare cu aspectele sociale, in procesul integrarii europene. Aceasta deoarece scopul creearii Comunitatilor Europene era inca de inceput unul politic, iar mijlocul prin care acesta prindea forma era economicul, prin realizarea pietei comune.

In cadrul acestui proces cultura joaca un rol determinant, caci asa cum spunea Jean Monnet “intentia nu era aceea de a uni state ci oameni”. In relatia dintre state putem vorbi de integrare in sens economic, dar integrarea in relatiile dintre oameni va fi una culturala, de realizare a coeziunii dintre mentalitati, realizari artistice si credinte religioase.

Aceste “dialoguri socio-cultural” vizeaza pe de o parte “schimburile umane” ce au loc prin realizarea libertatii de cirulatie a persoanelor, mergand de la libertatea de circulatie in sens strict economic pana la aceea ce se acorda independent de realizarea vreunei activitati economice, iar pe de alta parte “schimburile culturale” ce au loc intre statele Uniunii prin intermediul programelor culturale comune ce au ca scop cunoasterea radacinilor culturale comune europene, a istoriei Europei, literarii, artei In acest fel integrarea europena prinde un continut vital si mai ales viabil in contextual nou creat al unei largi integrari europene.

CAPITOLUL I

EUROPA SI CONSTRUCTIA COMUNITARA

1. ISTORICUL SI EVOLUTIA SISTEMULUI INSTITUTIONAL EUROPEAN SI A INSTITUTIILOR ACESTUIA

Ideea „unificarii europene” nu este nici noua nici veche. Ea a aparut pe fondul unei istorii zbuciumate de razboaie, suferinte, distrugeri ce au macinat Europa. Insa privind in analele istoriei putem spune ca perioada renascentista, caracterizata printr-o rapida raspandire si asimilare a ideilor noi pe intregul continent european dar si printr-o diversificare a conceptiilor intelectuale si morale, s-a remarcat ca o etapa importanta in lupta pentru unitatea Europei.

Aceasta epoca aduce in prim plan tipul de om "umanist", ca mostenitor al culturii antice si continuator al acesteia, in noile conditii istorice, politice, sociale si culturale. Totodata caracteristic acestui tip de om este faptul ca el nu apartine doar unei singure tari , ci intregii Europe, incercandu-se realizarea Uniunii Europene tocmai prin dezvoltarea acestei idei in randul populatiei, indiferent de nationalitatea sa. [1 - Viorel MARCU - Drept institutional comunitar, Ed. NORA - Bucuresti, 1994, pag. 8,9,10]

Personalitati marcante, ca J. J. Rouseau, I. Kant sau Victor Hugo, isi vor sustine cu convingere ideile lor despre necesitatea Unitatii Europene si , chiar daca nu au fost traduse in viata la acea data , se poate afirma ca ele constituie o dovada a vechimii si permanentei sperantei in uniunea batranului continent. [2 - Roxana MUNTEANU - Drept European, Evolutie; Institutii, Ordine juridica, Ed.Oscar Print, Bucuresti, 1996 pag.18-19,]

Din pacate, nereusita transpunerii in practica a acestor conceptii a fost determinata de o serie intreaga de factori, cum ar fi : dezvoltarea industriala diferita a statelor europene, progresele stiintifice si tehnice, toate ducand la aparitia si dezvoltarea unor tendinte contradictorii, in sensul ca unele state se aflau in declin (Austria, Franta ), in timp ce altele erau in plin proces de cristalizare ( Germania, Italia ) nu pot fi neglijate nici ideile nationaliste care, alaturi de realitatile amintite anterior, au accentuat, in secolul al XIX-lea, procesul de divizare europeana si au prevestit evenimentele negative de la inceputul secolului XX.

Astfel , cu toate ca secolul XIX a prefigurat unitatea europeana si a cunoscut chiar aparitia ideii de "State Unite ale Europei", totusi nu a putut impiedica declansarea si desfasurarea a doua razboaie mondiale in prima jumatate a secolului XX. [3- Viorel MARCU - op. cit.,pag. 8,9,10

]

In contradictie cu viata politica si economica zguduita de aceste disensiuni, viata culturala, artistica, stiintifica si tehnica s-a dezvoltat sub semnul unei comuniuni de idei, conceptii care, prin intermediul mijloacelor de comunicare si informare in masa, au putut fi raspandite si cunoscute mult mai bine de catre popoarele Europei.

Ca un exemplu de concretizare a ideii de unitate europeana poate fi data chiar revista Statele Unite ale Europei aparuta la sfarsitul secolului al XIX-lea, la initiativa lui Victor Hugo si a lui Garibaldi. Nu trebuie uitat nici proiectul intitulat Statele Unite Europene propus spre dezbatere in cadrul Congresului de Stiinte Politice, care a avut loc la Paris, in anul 1900. [4- Viorel MARCU - op. cit.,pag. 8,9,10

]

Din pacate, izbucnirea primului razboi mondial, ce nu a putut fi stopata, cu tot efortul diplomatic depus de oamenii politici ai acelor vremuri, a determinat aparitia unei stari de fapt ce a dus la abandonarea ideii de unitate europeana , cu atat mai mult cu cat situatia multor state din Europa , inclusiv vest-europene , s-a inrautatit considerabil.

Totusi, constiinta unui declin economic, politic si chiar cultural al Europei, dar si dorinta de combatere a nationalismului excesiv si a totalitarismului, au dat nastere , imediat dupa finele primului razboi mondial, in statele din Europa, la un important curent de opinie in favoarea unei Uniuni Europene. Astfel in publicatia lui R. Condenhave-­Kalergi, intitulata Pan Europe, din 1922, se prevedea chiar constituirea unei federatii europene avand la baza renuntarea la suveranitate de catre state. Mai mult chiar, pentru a pune in practica acest proiect si, mai ales, pentru a actiona asupra opiniei publice , Condenhave-Kalergi a creat miscarea intitulata Uniunea Pan Europeana, avandu-l ca presedinte de onoare pe Aristide Briand. Principalele directii ale acestei miscari erau : garantarea egalitatii, suveranitatii si securitatii confederate, crearea de aliante militare, infaptuirea unei uniuni vamale, stabilirea unei monede comune, respectarea civilizatiilor fiecarui stat, protejarea minoritarilor nationale, iar pe plan international a fost prevazuta colaborarea cu alte state in cadrul Societatii Natiunilor. De altfel, pe baza acestor directii propuse de Uniunea Pan Europeana, au existat initiative de creare si a altor miscari ca: Uniunea Economica si Vamala Europeana, Federatia pentru Întelegere Europeana. [5- Roxana MUNTEANU - op. cit., pag.18-19]

Dar cea mai spectaculoasa initiativa a epocii a fost cea luata de Aristide Briand, la 7 septembrie 1929, in cadrul Adunarii Generate a Societatii Natiunilor, cand a propus crearea, intre statele europene, a unei legaturi federale, fara a se aduce atingere suveranitatii statelor membre, [6, Viorel MARCU - op. cit.,pag. 8,9,10] insa aceasta initiativa s-a stins la acel moment al anilor ’30 datorita crizei economice si alarmantei ascensiuni a social-nationalismului francez. Dar cu toata nereusita sa, acest proiect a ramas important prin faptul ca a promovat idei ce nu au fost reluate ulterior si a avansat unii termeni ce vor deveni comuni limbajului viitor al comunitatilor europene, cum ar fi : piata comuna, uniunea vamala, circulatia marfurilor, capitalului si persoanelor, etc. [7 Viorel MARCU – op. cit.,pag. 8,9,10 ]

Se poate afirma ca sfarsitul celui de al doilea razboi mondial s-au modificat radical conceptiile, atitudinile in legatura cu aceasta tema unificarii Europei, in sensul ca dorinta de uniune a devenit mai puternica. De altfel proiectele europene, in acest sens, ar putea fi clasificate, pana la aceasta data, in doua mari categorii: unele care puneau pe primul plan grija pentru respectarea si mentinerea suveranitatii statelor si, ca stare, propuneau o cooperare a guvernelor europene in cadrul unor institutii permanente, lipsite de orice putere de constrangere, si altele , care nu ezitau sa supuna statelor membre unei autoritati supranationale, deci aveau in vedere uniunea de tip federal. [8 Roxana MUNTEANU - op. cit., pag.18-19]

De altfel aceasta contradictie nu a ramas pur doctrinara, ci s-a regasit, dupa 1945, in chiar constructia noii Europe ce a cunoscut, din pacate, doua directii diferite , aflate intr-o inerenta opozitie. [9 – I.P. FILIPESCU / Augustin FUEREA - Drept institutional comunitar european, Ed.V, Bucuresti, Editura ACTAMI 2000, pag. 9-10] Depasirea acesotr opozitii s-a facut progresiv realizandu-se un compromis intre federalism si intre-guvernamentalism prin aplicarea metodei sectorial-functionale Monnet-Schuman, adica integrarea progresiva prin realizari concrete in diferite sectoare si functiuni, politica „pasilor mici”. Un lucru era cert, ca toate propunerile facute inca din Evul Mediu si pana in 1950 aveau o baza comuna si o ratiune de a fi: cultura – identitatea culturala comuna europeana. Europa nu a fost niciodata o entitate economica sau politica,ci una culturala mainifestata prin bogata diversitate si originalitate a modurilor de viata si de a simti a popoarelor europene.

Pentru a evita aparitia oricarui nou conflict in Europa, mai multe personalitati, mai ales ale vietii politice dar si economice, din acea perioada au militat pentru relansarea ideii de unitate europeana. Astfel , primul ministru englez, Winston Churchille, in discursul sau de la Universitatea din Zurich, de la 19 septembrie 1946, a prezentat opiniile sale privind viitorul Europei dupa cel de-al doilea razboi mondial, ocazie cu care a reafirmat necesitatea construirii Statelor Unite ale Europei, un prim pas de pornire putand fi un parteneriat Franta - Germania. Pe baza acestei idei s­au fondat noi miscari avand ca scop Uniunea Europei, asa cum au fost Miscarea Socialista pentru Statele Unite Europene, Uniunea Parlamentara Europeana, Noile Echipe Internationale, etc. Dintre toate , Miscarea Socialista pentru Statele Unite Europene si Noile echipe Internationale s-au remarcat prin aceea ca au avut un scop comun, adica :

* alegerea unui organ constituit european,

*elaborarea unei Constitutii federate europene in vederea creari unei Uniuni Pan - Europene. [10 - R. MUNTEANU - op. cit., pag.20, 21]

Proiectul de constituire a acestei Uniuni trebuie sa fie supus ratificarii parlamentelor statelor ce urmau sa participe la Uniune. Chiar daca ideea nu a fost transpusa in practica, procedeul a fost acceptat ulterior, astfel ca astazi a devenit chiar mijlocul prin care tratatele unionale europene intra in vigoare - adica prin exprimarea consimtamantului statelor membre.

2. ISTORICUL CONSTITUIRII COMUNITATILOR EUROPENE

Faptul ca cele doua razboaie mondiale nu au facut altceva decat sa distruga economia europeana, dar si multe asezari, lasand milioane de oameni fara un loc de munca si fara un adapost, i-a determinat pe europeni sa se gandeasca, intr-un mod cat se poate de serios, la necesitatea realizarii unei uniuni pe cale pasnica. Ca urmare, guvernele democratice din Occident, pentru a nu mai repeta greselile din trecut , au ales pentru rezolvarea problemelor aparute dupa terminarea celui de-al doilea razboi mondial, solutia integrarii lor in plan economic si politic.

Ca urmare, un prim pas spre Uniunea Europeana s-a realizat avand la baza cooperarea europeana, fara a se neglija insa institutionalizarea tuturor ideilor de unitate exprimate pana atunci.

Astfel Uniunea occidentala creata prin Tratatul de la Bruxelles din 17 martie 1948, tratat ce a fost incheiat , pe de o parte, intre Marea Britanie si Franta si pe de alta parte, intre Belgia, Olanda si Luxemburg. De fapt, Marea Britanie si Franta semnasera deja, la 4 martie 1947, Tratatul de la Dunkerque, in vederea constituirii unei aliante si asigurarii de asistenta reciproca pe plan politic, dar si pe plan economic. Deci Tratatul de la Bruxelles reprezenta, pentru cele doua state amintite, o continuare a sprijinului pe care hotarasera sa si-l acorde prin tratatul anterior. [11-R.MUNTEANU - op. cit., pag.20(subsol),]

Totusi,din punct de vedere politic dar mai ales militar, aceasta uniune europeana, cuprinzand cele cinci state amintite anterior, nu putea sa faca fata marilor probleme existente la acesta data ( finele celui de-al doilea razboi mondial ) pe continent, dar si in lume.