Pagina documente » Chimie, Biologie, Agronomie » Studiul comportarii unor soiuri de mar in conditiile ecosistemului pomicol

Despre lucrare

lucrare-licenta-studiul-comportarii-unor-soiuri-de-mar-in-conditiile-ecosistemului-pomicol
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-studiul-comportarii-unor-soiuri-de-mar-in-conditiile-ecosistemului-pomicol


Cuprins

CUPRINS
CAP.I. PREZENTAREA CULTURII MARULUI.............5
1.1.Importanta culturii marului..5
1.2 Scurt istoric al pomiculturii in tara noastra........6
1.3. Situatia culturii marului pe plan mondial si national..............7
1.3.1. Situatia culturii marului pe plan mondial......... .......7
1.3.2. Situatia culturii marului in Rominia.......8
1.3.3. Situatia culturii marului in judetul Iasi...11
1.4. Tendinte si orientari in cultura marului......... ....11
CAP.II. PARTICULARITATILE BIOLOGICE SI TEHNOLOGICE ALE CULTURII DE MAR.............. .14
2.1 Particularitatile biologice....14
2.1.1 Evolutia sortimentului pe plan mondial.. .14
2.1.2 Evolutia sortimentului in Rominia....... .17
2.1.3 Specii care au contribuit la formarea soiurilor si potaltoilor............20
2.1.4 Portaltoii marului............ .21
2.1.5 Particularitatile de crestere si fructificare ale marului............ .....22
2.1.6. Cerintele marului fata de factorii de vegetatie...... ...26
2.1.6.1 Cerintele marului fata de lumina.............. ..26
2.1.6.2 Cerintele marului fata de caldura27
2.1.6.3 Cerintele marului fata de apa.. ...27
2.1.6.4 Cerintele marului fata de factorii edafici si expozitia terenului............28
2.2 Particularitati tehnologice...28
2.2.1. Specificul producerii materialului saditor28
2.2.2 Specificul infiintarii plantatiilor de mar. .29
2.2.3 Specificul intretinerii planatiilor de mar............29
2.2.3.1 Conducerea pomilor tineri........ 29
2.2.3.2 Taierile de fructificare............30
2.2.3.3 intretinerea solului. 33
2.2.3.4 Fertilizarea plantatiilor de mar...33
2.2.3.5 Irigarea plantatiilor de mar.......34
2.2.3.6 Normarea incarcaturii de rod.....35
2.2.3.7 Combaterea bolilor si daunatorilor.............36
2.2.3.8 Particularitatile maturarii si recoltarii merelor36
CAP.III. Prezentarea Statiunii Didactice Experimentale
V. Adamachi........38
3.1.Istoric si perspective.....38
3.2.Asezarea geografica a Statiunii Didactice V. ADAMACHI din cadrul
Universitatii de Stiinte Agricole si de Medicina Veterinara
Iasi........39
3.3. Studiul geologic si hidrologic.........42
3.4. Studiul solului si eroziunea............42
3.5. Studiul vegetatiei...... . 44
3.6. Analiza factorilor climatici..........45
3.6.1. Regimul termic45
3.6.2 Regimul pluviometric......... ..............46
3.6.3 Umiditatea relativa a aerului.............. .53
3.6.4. Regimul eolian... ............53
3.6.5 Nebulozitatea si durata de stralucire a soarelu.............. ...........54
3.6.6. Accidentele climatice............ ..........54
3.6.7. Concluzii asupra factorilor pedoclimatici privind favorabilitatea pentru cultura marului ..........55
3.7 Organizarea unitatii.......... ..........57
CAP.IV. MATERIALUL SI METODA DE CERCETARE.............. .......59
4.1 Organizarea experientei si aspecte luate in studiu in vederea precizarii caracteristicilor de crestere si fructificare............. .....59
4.2 Descrierea soiurilor luate in studiu....61
4.3. Tehnologia cultivarii marului la Statiunea Didactica V. Adamachi Iasi...73
4.3.1 Tehnologia de infiintare a platatiei.........73
4.3.2 Specificul intretinerii colectiei pomologice............ .73
CAP.V. REZULTATE OBTINUTE SI INTERPRETAREA LOR.......... .78
5.1 Influenta soiului asupra particularitatilor biometrice ale pomilor.......78
5.1.1 Infuenta soiului asupra inaltimii pomilor............ ....78
5.1.2 Infuenta soiului asupra vigorii pomilor exprimata prin suprafata sectiunii trunchiului ......80
5.1.3 Influenta soiului asupra diametrului coroanei pe lungime si
pe latime .82
5.2 Influenta soiului asupra particularitatilor de fructificare .......90
5.2.1. Numarul cresterilor anuale..90
5.2.2. Lungimea medie a cresterii anuale.....92
5.2.3. Lungimea totala a cresterilor anuale ..94
5.2.4. Numarul de pinteni..............96
5.2.5. Numarul de smicele.............98
5.2.6. Numarul de nuieluse..........100
5.2.7. Numarul de tepuse.............102
5.2.8. studiul desfasurarii fenofazelor organelor vegetative si de
fructificare..........106
5.3 Productia de fructe...........112
CAP.I. Concluzii si recomandari..........117
Bibliografie119

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

CAPITOLUL I

PREZENTAREA CULTURII M?RULUI

1.1.Importanta culturii marului

Marul (Malus domestica Borkh., genul Malus, subfamilia Pomoideae,fam. Rosaceae) este principala specie pomicola cultivata in zona climatului temperat, iar in lume ocupa locul al II lea ca productie totala de fructe (dupa citrice si banane).

Fructele sunt deosebit de apreciate datorita proprietatilor alimentare organoleptice si terapeutice, continand importante cantitati de zaharuri, acizi organici, substante pectice si substante tanante. Continutul in substante hranitoare precum si echilibrul zahar/aciditate specific, face ca marul sa constituie o imbinare fericita de proprietati alimentare si organoleptice. Armonia gustului, parfumul subtil si textura placuta a merelor sunt apreciate unanim si le situeaza in categoria alimentelor solicitate pe toate meridianele si paralelele globului.

Principalele componente chimice ale marului

Tabelul 1

Elementul analizat

G/100 g fruct proaspat

Apa

77,80 – 88,50

Zahar total

7,59 – 16,40

Aciditate totala (exprimata in acid malic)

0,16 – 1,27

Substante tanoide

0,06 – 1,31

Substante pectice

0,23 – 1,14

Pectine brute

0,18 – 0,72

Substante minerale

0,10 – 0,42

Acid ascorbic

1,00 – 47,00 mg

Valoare energetica

46,00 – 84,40 mg

*dupa G.Gradinariu, M.Istrate,M.Dascalu

Alaturi de valoarea alimentara si gustativa, merele au proprietati terapeutice,ceea ce explica prezenta lor in regimurile alimentare dietetice recomandate multor categorii de bolnavi.

Existenta unui numar mare de soiuri, cu maturitate esalonata a fructelor, in diferite epoci, contribuie la sporirea importantei merrelor care asigura consumul de fructe proaspete, o mare parte a anului si in special in perioada de iarna cand posibilitatile de aprovizionare a organusmului uman cu vitamine sunt mai reduse. Alaturi de acesta se adauga si o serie de alte insusiri ale fructelor: suporta transportul cu mai multa usurinta comparativ cu alte fructe, se pot pastra in stare proaspata timp indelungat si constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara.

La importanta culturii marului, contribuie de asemenea, particularitatile agrobiologice ale pomilor. Specie rustica, foarte bine adaptata climatului temperat, ale carui variatii le suporta mai bine decat toate celelalte specii pomicole, marul poate fi cultivat in conditii pedoclimatice foarte diferite ale acestui climat, dand cele mai mari productii. Aceasta specie se preteaza la cele mai variate sisteme de cultura, de la pomi uriasi pana la pomi cu vigoare redusa,intensive,superintensive si chiar culturi artistice, palisate.

Marul este specia pomicola care aduce importante venituri la unitatea de suprafata datorita fructelor de calitate ce se cauta pe plan local si international , fiind obiectul unui comert deosebit de intens.

1.2 Scurt istoric al pomiculturii in tara noastra

Marul a fost cultivat in tara noastra din timpuri indepartate, fapt atestat de numeroase izvoare istorice scrise, precum si de numeroase documente arheologice.

Dacii, stramosii poporului nostru, cunosteau si cultivau marul inainte de cucerirea romana, incepand din sec. al XVI lea, numeroase documente istorice, autohtone si straine, vorbesc despre calitatea merelor din diferite regiuni ale Tarii Romane.

Pomicultura pe teritoriul tarii noastre si a judetului Iasi a fost practicata din timpuri foarte indepartate. Astfel, populatiile din bazinul Carpatic au selectionat si ameliorat din flora spontana numeroase biotipuri locale la toate speciile de pomi.Migratiile populatiilor nomade (tatarii,secXIII-XIV), apoi dependenta de imperiul Otoman (sec.XV – XIX), au avut repercusiuni asupra intregii vieti sociale si desigur, a pomiculturii, care devenise o sursa de trai a populatiei si de acoperire a birurilor.

Începand din sec.al XV lea s-au pastrat documente scrise – hrisoave domnesti, tranzactii intre diversi comercianti prin care se atribuiau unor manastiri sau persoane, alaturi de mosii sau cladiri si livezi.

Mai tarziu, numerosi cronicari romani, incepand cu Domnul Moldovei Petre Schiopu si istoriografi sau calatori straini, pomenesc in scrierile lor, tot mai des si mai elogios despre bogatia in pometuri a Moldovei si Tarii Romanesti. Putem enumera aici pe Matei de Murano, medic venetian, chemat la curtea lui Stefan cel Mare (1502); Walter Baltazar (1595), istiriograful vietii lui Mihai Viteazul; arhiepiscopul catolic Marc Boudinus (1646);Paul de Allep insotitorul patriarhului Mcarie, in vizita acestuia la manastirea Galata din Iasi (1650 – 1660), si in mod special si pe dealurile Moldovei se gasesc nu livezi ci poduri intregi de pomi.

În sec. al XVII lea este atestata interventia statului in protejarea si dezvoltarea pomiculturii prin pravila lui Vasile Lupu: “ cei care vor intra in vie sau pomet, sa manance numai poame, sa nu fie certati, iar de se va arata lucru, cum ca au mers sa fure, sa-I bata si sa le ia hainele, iar cei care vor taia pomii sa fie certati ca niste talhari”.