Pagina documente » Turism, Sport » Turismul intern. Atractii si programe turistice pentru zona Olteniei

Despre lucrare

lucrare-licenta-turismul-intern.-atractii-si-programe-turistice-pentru-zona-olteniei
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-turismul-intern.-atractii-si-programe-turistice-pentru-zona-olteniei


Cuprins

CUPRINS
1. TURISMUL RAMURA A ECONOMIEI ROMiNESTI
1.1. Definitia turismului
1.2. Conditiile nationale ale aparitiei si dezvoltarii turismului
2. TURISMUL INTERN
2.1. Perspectivele turismului intern
3. ATRACTII TURISTICE - clasificare
4. OLTENIA
4.1. Cadru natural al regiunii
4.2. File de istorie
4.3. Relieful
4.4. Alcatuirea geologica si resursele minerale
4.5. Clima
4.6. Apele
4.7. Vegetatia, fauna si rezervatiile naturale
5. ARTA POPULARA SI FOLCLOR
6. ATRACTII TURISTICE iN MARILE ORASE ALE OLTENIEI
6.1 Craiova
6.2 Tirgu Jiu
6.3 Drobeta Turnu Severin
6.4 Rimnicu Vilcea
6.5 Slatina
7. ATRACTII NATURALE iN OLTENIA
8. ATRACTII ANTROPICE iN OLTENIA
8.1.Minastirile Olteniei de sub munte
9. TRASEE TURISTICE iN OLTENIA
10. PROGRAMUL TURISTIC - concept
10.1. Programe turistice in regiunea Olteniei

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

1. TURISMUL – RAMUR? A ECONOMIEI ROMÂNESTI

1.1. TURISMUL se refera la activitati desfasurate de persoane, pe durata calatoriilor si sejururilor, in locuri situate in afara resedintei obisnuite, pentru o perioada consecutiva ce nu depaseste un an, cu scop de recreere, odihna, pentru afaceri sau alte motive.

Activitatea turistica, privita ca o activitate economica, a devenit o componenta distincta a

economiei nationale, tot asa cum „consumul” turistic s-a constituit ca o parte delimitata a consumului personal al unei parti importante din populatia tarii.

Turismul, ca o activitate economica de sine statatoare, se circumscrie nu numai pe plan local (in multe judete – Constanta, Brasov, Valcea, Prahova si altele), ci si la nivel national.

1.2. Conditiile nationale ale aparitiei si dezvoltarii turismului

În Romania, turismul apare in forme izolate, neorganizate, cu foarte multi ani in urma. Primele inceputuri de organizare a turismului apar insa spre sfarsitul secolului al XIX-lea prin infiintarea unor asociatii cu caracter turistic, carora le datoram constructia unor cabane, editarea unor anuare turistice, amenajarea unor trasee montane etc.

Anul 1936 este marcat de aparitia legii pentru organizarea „Oficiului National de Turism”, infiintat in 1926, care devine organizatie de stat subordonata Ministerului de Interne. Conform prevederilor acestei legi, se atribuie Oficiului National de Turism sarcina organizarii si dezvoltarii turismului in tara noastra.

În anul 1948, toate asociatiile turistice sunt dizolvate si este infiintata asociatia „Turismului popular”, care insa nu functioneaza decat pana in 1950, cand activitatea turistica si bunurile preluate de la vechile asociatii trec in patrimoniul Confederatiei Generale a Muncii, aceasta preluand, de asemenea, atributiile si bazele turistice ale Oficiului National de Turism, desfiintat, la randul lui.

În perioada postbelica, activitatea turistica din tara noastra cunoaste doua etape distincte, delimitate de anul 1955, an in care a fot reinfiintat, pe baze noi, Oficiul National de Turism „Carpati”.

Reorganizat in anul 1959, acesta devine o institutie economica cu caracter lucrativ si preia sarcina organizarii intregii activitati turistice interne si internationale din tara.

În anul 1967, Oficiul National de Turism este transformat in organ independent central al administratiei de stat, asigurandu-se astfel o mai buna coordonare a activitatii turistice.

Anul 1968 aduce o noua contributie la organizarea turismului, prin infiintarea „Biroului de Turism pentru Tineret”, organ central specializat al Uniunii Tineretului Comunist, care are sarcina de a stimula si facilita dezvoltarea turismului in randurile tuturor categoriilor de tineri.

Înfiintarea, in anul 1971, a Ministerului Turismului, ca organ central de conceptie si orientare a activitatii turistice, creeaza un cadru larg pentru cuprinderea activitatii turistice interne si internationale, pentru rezolvarea problemelor majore ale acestei activitati pe plan national si international, pentru asezarea pe baze stiintifice moderne a sistemului de organizare si conducere in turism.

Pe plan mondial si national, turismul este considerat in prezent ca un sector al activitatii economice, sector cu o sfera de preocupari bine conturate si cu o importanta tot mai mare.

Sub impulsul revolutiei tehnico-stiintifice, al carei beneficiar direct este, turismul inregistreaza, pe de o parte, dinamica nemaiintalnita a tuturor elementelor sale, iar pe de alta parte, modificari structurale si organizatorice.

În sectorul turistic se remarca, in momentul de fata, doua tipuri de modificari de ordin structural. Pe de o parte, are loc un proces de integrare verticala, prin care fragmente separate (hotel, transport, agentie de voiaj) isi conjuga eforturile si isi ofera serviciile sub forma globala (Thomson Travel in Anglia, Nekerman in Germania, Club Mediterranee in Franta etc., iar pe de alta parte, un proces de integrare orizontala prin care operatorii aceluiasi sector functioneaza sau adopta o actiune conjugata la diferite nivele (Turopa Scharnw in Germania, lanturile de hoteluri Sheraton, Sofitel si Frantel).

Tendinte noi se manifesta si in ceea ce priveste canalele de distributie sau de vanzare a vacantelor si voiajelor. Marile companii din Germania realizeaza cea mai mare parte a vanzarilor lor prin corespondenta, oferind publicului voiajele, totul inclus, in aceeasi maniera ca orice alt bun de consum care poate figura intr-un catalog ilustrat, sau prin intermediul marilor magazine si supermagazine care le apartin sau cu care lucreaza.

În ceea ce priveste caracteristicile economice ale cererii mondiale pentru turism, se pot discerne cateva tendinte principale : cresterea turismului international intr-un ritm mai mare, comparativ cu turismul intern; cresterea calatoriilor internationale cu scopuri recreative, de tratament, de placere, intr-un ritm mai rapid decat acela al calatoriilor de afaceri; tendinta generala a calatorilor internationali de a vizita un numar din ce in ce mai mare de tari ; tendinta de crestere a calatoriilor pe distante lungi si ridicarea ponderii acestora in totalul calatoriilor internationale.

Trasaturile generale ce caracterizeaza evolutia turismului contemporan pe plan mondial se regasesc in cea mai mare parte si in cadrul circulatiei turistice din tara noastra, corespunzator particularitatilor dezvoltarii social-istorice a Romaniei.

2. Turismul intern

Turismul intern se estimeaza ca reprezinta 80 % din fluxurile turistice ale lumii. Cu toate acestea, datorita faptului ca multe calatorii nu sunt inregistrate oficial, iar statisticile la nivel global sunt fragmentare, este dificil sa se obtina volumele si modelele turismului intern, chiar si utilizandu-se tehnici sofisticate de cercetare a pietei, care sunt scumpe, chiar prohibitive. Volumul turismului intern generat de o tara depinde de factori geografici ca marimea tarii, apropierea de alte destinatii turistice si bogatia resurselor sale turistice. În Europa, de exemplu, Olanda si Belgia au volume scazute datorate marimii reduse a tarilor si usurintei cu care se poate ajunge in alte tari.

Costul si efortul de a pleca din tara constituie, de asemenea, un factor inhibitor al turismului international. La acest lucru se adauga si faptul ca Australia si S.U.A. au fiecare o gama larga de destinatii turistice de inalta calitate, iar rezultatul este un volum ridicat al turismului intern. Numai in 1990 calatoriile interne in S.U.A. au totalizat 1,3 miliarde, cu fluxuri dominante catre California, Florida, statul New York si Texas.

Turismul intern va continua sa se dezvolte pe masura ce noi state intra pe piata turismului. Cu toate acestea, in general state dezvoltate pun mai mult accentul pe turismul intern (SUA, Franta), spre deosebire de tarile aflate in curs de dezvoltare, in care calatoriile in exterior constituie mai mult o dorinta.

În Romania, fluxurile interne si internationale au inregistrat fluctuatii. Numarul turistilor inclusi in statisticile turismului intern au scazut in ultimii ani, astfel:1,801 mil. in 1995; 1,421 mil. in 1998; 1,23 mil. in anul 2000. Numarul turistilor romani care participa la calatoriile externe a scazut, de asemenea : de la 266 000 in anul 1998 la 195 000 in anul 2000. Dintre acestia, 93 % au ramas in tarile apropiate din Europa (Ungaria, Turcia, Iugoslavia).

2.1. Perspectivele turismului intern

Evolutia viitoare a turismului intern al tarii noastre este determinata de marile modificari care se produc in economia si societatea romaneasca in prezent si , in mod deosebit, in anii care urmeaza.

Complexul de factori, din care unii au efect cauzal asupra dezvoltarii „nevoii” de turism, iar altii rol favorizant in folosirea in acest scop a unei parti din timpul liber, se manifesta ca un monolit si de aceea cu greu se poate departaja consecinta efectiva a fiecaruia. Exista insa unele posibilitati pentru a evidentia directiile de actiune ale acestor factori si formele de turism asupra carora actioneaza cu precadere.