Pagina documente » Chimie, Biologie, Agronomie » Acidul folic si derivatii lui. Folatii in natura si organism

Despre lucrare

lucrare-licenta-acidul-folic-si-derivatii-lui.-folatii-in-natura-si-organism
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-acidul-folic-si-derivatii-lui.-folatii-in-natura-si-organism


Cuprins

CUPRINS

Introducere ………………………………………………………………….4
1.Acidul folic şi derivaţii săi……………………………………………….7
1.1.Scurt istoric……………………………………………………….7
1.2.Grupul acizilor folici ……………………………………………..9
1.3.Structura acidului folic ………………………………………….10
1.4.Caracterizarea compuşilor din categoria folaţilor……………….12
1.5.Derivaţii metabolic activi……..…………………………………17
1.6.Proprietăţi fizice şi chimice ale acidului folic…………………...22
1.6.1.Proprietăţi fizice………………………………………...22
1.6.2.Proprietăţi chimice …………………………………….23

2.Folaţii ξn natură şi organism…………………………………………...24
2.1.Răspβndire ξn natură …………………………………………….24
2.2.Necesarul de folaţi al organismului uman……………………….25
2.3.Manifestările clinice ale deficitului de folaţi ξn organism ……...27
2.4.Tratamentul deficitului de folaţi ………………………………..29
3.Metabolismul folaţilor …………………………………………………30
3.1.Extragere, sinteza şi biosinteza folaţilor………………………...30
3.2.Absorbţia, excreţia şi necesităţi…………………………………33
3.3.Rol şi activitate biochimică ……………………………………..36
4.Perturbarea metabolismului folaţilor la om ………………………….45
4.1Cauze ce duc la scăderea acidului folic ξn organism…………….45
4.2.Folaţii şi sarcina; profilaxia malformaţiilor fetale prin administrarea acidului folic……………………………………………..…48
4.3.Acidul folic, ţinta terapiei anticanceroase………………………51
4.4.Mecanismul de acţiune şi rezistenţă …………………………….55

EXTRAS DIN DOCUMENT

?INTRODUCERE

Acidul folic si derivatii sai prezinta un larg interes in biologie si medicina datorita functiilor coenzimatice indeplinite in organism intr-o serie de reactii de importanta vitala.

Acidul folic participa la formarea timinei si a bazelor purinice din ADN, deci detine un rol fundamental in cresterea si reproducerea celulara.

Folat-coenzimele sunt derivati ai acidului tetrahidrofolic, acestea reprezentand forme biologic active ale acidului folic. De aici deriva importanta speciala a reducerii acidului folic si mai ales aceea a transformarii acidului dihidrofolic in acid tetrahidrofolic, proces ce se desfasoara in organism sub actiunea enzimei dihidrofolatreductaza.

Aceasta enzima “cheie” a metabolismului folatilor a constituit obiectul unor numeroase studii biochimice si histoenzimologice.

Ea reprezinta cu cea mai mare probabilitate, receptorul molecular al analogilor acidului folic, explicand marea eficacitate a unora dintre aceste substante ca agenti citotoxici si in consecinta, aplicabilitatea lor in terapia cancerului.

Dat fiind rolul derivatilor acidului folic in biosinteza acizilor nucleici si a proteinelor, de un interes deosebit a beneficiat in aceasta lucrare studiul implicatiior acidului folic in diferite situatii fiziologice (sarcina, copil in crestere) sau patologice (neoplasme, in particular leucemii, anemie megaloblastica, boli cronice exfoliative ale pielii). De asemenea, in lucrarea de fata s-a urmarit o reactualizare privind noile date aparute in literatura de specialitate in legatura cu aceasta tema: noutati referitoare la mecanismul absorbtiei, transportului si utilizarii folatilor, la carenta de folati si malformatiile congenitale, la mecanismul de actiune al medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene (AINS).

De-a lungul ultimilor ani s-au facut multe studii in ceea ce priveste incidenta malnutritiei la batrani (in special la pacientii varstnici spitalizati pe perioade mai mari, cat si la persoane care se hranesc cu conserve).

Cateva studii au indicat o incidenta crescuta a malnutritiei la persoanele trecute de 65 de ani. Malnutritia a fost evaluata atat prin parametrii antropometrici cat si biochimici (incluzand nivelul seric de acid folic). De asemenea a fost observata o incidenta crescuta a anemiei la acesti pacienti, anemie datorata unui deficit de folati.

Mai mult, in ultimii ani hiperhomocisteinemia a fost propusa ca factor independent de risc pentru boala arteriala coronariana. De vreme ce deficitul de acid folic este o cauza importanta de hiperhomocisteinemie in populatia generala, scaderea hiperhomocisteinemiei printr-un tratament simplu si eficace cu acid folic poate scadea incidenta bolii arteriale coronariene.

Tinand cont de informatiile mentionate anterior am ales sa studiez in partea experimentala variatia concentratiei de acid folic din omogenate tisulare, in functie de varsta si organ (ca factori independenti).

Determinarile le-am facut pe sobolani impartiti in trei grupe de varsta: tineri, adulti si varstnici si concentratiile de acid folic au fost masurate din omogenatele tisulare din ficat, creier, rinichi, splina.

Problema variatiei acidului folic cu varsta este de importanta nu atat individuala, cat sociala, indicand oportunitatea unei suplimentari sistematice putin costisitoare si lipsita de riscuri (cel putin la cei ce prezinta manifestari clinice).

Abordarea acestei teme se impunea cu atat mai mult cu cat la noi in tara exista putine studii referitoare la acest subiect, iar in articolele de specialitate din intreaga lume este mentionata tot mai frecvent.

1. ACIDUL FOLIC SI DERIVATII S?I

1.1. Scurt istoric

Primele observatii cu privire la existenta unui nou factor alimentar, cu actiune vitaminica, s-au semnalat in perioada anilor 1931-1932, cand s-a constatat ca leucopenia si granulocitopenia maimutelor poate fi vindecata cu ajutorul unui extract obtinut din drojdia de bere.

Ξn 1931, L.Wills si B.S.Lond extrag din drojdia de bere un factor antianemic activ pe maimuta, numit vitamina M (M=monky). Tot in 1931, L.Wills, aflat in India, remarca efectul favorabil al unui extract din ficat si drojdii asupra anemiei macrocitare tropicale, concluzionand ca aceasta afectiune trebuie sa fie cauzata de lipsa unui factor nutritiv, a unei deficiente alimentare.

Ξn 1938, P.Day, W.C.Langeston, W.Y.Darby constata ca extractul din drojdia de bere este activ si asupra puilor de gaina, stimuland cresterea acestora. A fost numit factor de crestere pentru pui sau “Factor U”. A.G.Hogan si E.M.Parrott reusesc sa descopere in extractele din ficat un factor antianemic pentru puii de gaina, caruia ii dau numele de “Vitamina Bc”(c=chick, pui de gaina).

Ξn perioada 1939-1940, E.E.Snell si W.H.Peterson obtin din ficat un factor de crestere pentru Lactobacillus casei, izolat prin adsorbtie pe carbune activ (norit) si eluare cu alcool amoniacal si il denumesc “factor L.Casei”sau “norit-eluat-factor”.

Ξn 1941, H.K.Mitchell, E.E.Snell, R.J.Williams reusesc sa izoleze din frunzele de spanac acidul folic (folium=frunza), care stimuleaza cresterea la Streptococcus lactis si manifesta proprietati vitaminice la animale.

Ulterior s-a constatat ca factorii nutritivi obtinuti de diferiti cercetatori din drojdie, ficat, spanac, microorganisme, fac parte din aceeasi grupa si s-a propus denumirea lor generica de acizi folici.

Termenul de folati este utilizat sa desemneze toti membrii familiei acizilor folici si a derivatilor acestora, inclusiv compusii in care acidul folic este legat de unul sau mai multe resturi de molecule de acid L-glutamic.

Stabilirea structurii chimice a acidului folic a fost efectuata de E.L.Wittle, B.L.O’Dell, J.E.Vandenbelt, J.J.Pfiffner, in 1945, confirmata in acelasi an prin sinteza de R.B.Angir si colab., care mentioneaza ca in componenta acidului folic intra si unii pigmenti pteridinici izolati anterior din aripile fluturilor precum si acidul p-amino-benzoic.

Ξn 1962, C.Herbert consuma mai multe luni o dieta deficitara in folati si stabileste simptomele care apar in starea carentiala. Totodata stabileste necesitatile de folati pentru oamenii adulti.

Ulterior au fost identificati, in 1973, de catre W.S.Osborne-White si R.M.Smith numerosi factori nutritivi inruditi (aproximativ 28) din ficatul de oaie si sobolan, dintre care o importanta deosebita o prezinta acizii folinici in reactiile de transformilare.

Ξn 1991, G.Wald stabileste efectul favorabil al acidului folic in tratarea unor afectiuni neuropsihice. Ξn 1992, Butterworth raporteaza ca dozele mari de acid folic ajunse in sange reduc riscul aparitiei cancerului cervical la femeile infectate cu “papilloma virusul” uman.

Ξn 1993 Serviciul de Sanatate Publica din S.U.A. hotaraste ca toate femeile sa consume zilnic 0,4 miligrame de folati pentru a reduce riscul aparitiei unor malformatii si afectiuni cancerigene.

1.2. Grupul acizilor folici

Grupul generic al “acizilor folici” este constituit dintr-un complex de vitamine B, care din punct de vedere chimic sunt corelate cu acidul pteroilglutamic, au actiune hematopoetica si leucopoetica, dar se deosebesc intre ele prin actiunea specifica pe care o au asupra diferitelor microorganisme si specii de animale.

Apartin acestui grup: acidul folic, acidul folinic, acidul tetrahidrofolic, acidul dihidrofolic, vitamina Bc-conjugata, vitaminele M, U, R etc.

Acidul folinic se mai numeste si “citrovorum factor” deoarece este indispensabil culturilor de Leuconostoc citrovorum. Vitamina M este un factor nutritiv care vindeca anemia nutritionala la maimuta, de unde ii deriva si numele. Vitamina Bc-conjugata vindeca anemia macrocitara a puilor de gaina si este esentiala pentru cresterea microorganismelor Lactobacillus casei L. si Streptococcus faecalis R.

Dintre alti factori nutritionali corelati cu grupa acidului folic mentionati de diferiti cercetatori fac parte factorul U, factorul R, factorul S, vitaminele B10 si B11 etc., factori necesari cresterii unor microorganisme sau vindecarii unor forme diferite de anemie la animale. Toti acesti factori se pot obtine prin extracte apoase din drojdii, frunze de spanac, ficat etc., prin adsorbtie pe carbune activ (norit) si apoi eluate de pe adsorbant cu diferiti compusi. Prin metode fizice si chimice compusii din complex pot fi separati, identificati si dozati. Acizii folici au un rol insemnat in formarea globulelor rosii si albe din sange, in prevenirea si tratarea anemiilor, sunt factori de crestere pentru numeroase organisme; deasemenea au un rol fundamental si in activarea si transportul unitatilor C1 active (-CH3, -CH2OH, -C=O, HCOO-, -CH=NH etc.), in biosinteza bazelor azotate, a acizilor nucleici si a proteinelor, in metabolismul unor aminoacizi etc.

1.3. Structura acidului folic

Acidul folic se numeste astfel deoarece a fost izolat prima data din frunzele plantelor (folium-frunza). Se mai numeste si acid pteroilglutamic, denumire ce provine din structura sa chimica. Este identic cu vitaminele Bc, B4, M, U, R, Lactobacillus factor, precum si cu cea de Norit eluat factor, pentru ca la izolarea sa din produsele naturale se foloseste adsorbtia pe carbune Norit (carbune activ) si eluare cu solutii amoniacale.

Acidul folic are o structura complexa, avand molecula compusa din trei fragmente:

-un inel pteridinic pe care se gaseste grefata o grupare amino in pozitia 2 si o grupare hidroxil in pozitia 4 (2-amino-4-hidroxipteridina);

-un radical al acidului para-amino-benzoic (PABA);

-un rest peptidic rezultat din una sau mai multe (pana la 7) molecule de acid glutamic.

Oferta anului

Reducere 2020