Pagina documente » Recente » Analiza cash flowurilor unei societati

Cuprins

acces premium
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.


Extras din document

CUPRINS
INTRODUCERE 2
CAPITOLUL 1 . DEFINIREA FLUXURILOR DE TREZORERIE 4
1.1. Definirea fluxurilor de trezorerie 4
1.2. Definirea fluxurilor de trezorerie ?n concep?ia speciali?tilor anglo-saxoni 6
1.3. Con?inutul cash flow-ului 8
1.4. Previziunea cash flow-ului 12
1.4.1.Previziunea global? a cash flow-ului 12
1.4.2.Previziunea analitic? a cash flow-ului 14
CAPITOLUL 2. PREZENTAREA GENERAL? A SOCIET?TII S.C. DELTA PLUS S.R.L. SEBE? 27
2.1. Scurt istoric 27
2.2. Contabilitatea aplicat? 28
2.3. Planul de management financiar 29
CAPITOLUL 3 . ?NTOCMIREA SI PREZENTAREA TABLOULUI FLUXURILOR DE TREZORERIE 31
3.1 Determinarea fluxurilor de trezorerie pentru anul 2010 31
3.2. Determinarea fluxurilor de trezorerie pentru anul 2011 36
3.3. Analiza comparativ? a fluxurilor de trezorerie pentru anii 2010 ?i 2011 42
3.4. Analiza fluxurilor de trezorerie pe baza ratelor 44
CONCLUZII SI PROPUNERI 46
BIBLIOGRAFIE 50

Alte date

Varietatea si complexitatea aspectelor legate de buna gestionare a trezoreriei intreprinderii creeaza un amplu camp de analiza si dezbatere pentru specialistii si practicienii domeniului, cu atat mai mult cu cat acest subiect priveste in mod practic activitatile desfasurate de toti agentii economici.

În perioadele de slabire a pietei financiare, de reducere a autofinantarii si de crestere a inflatiei, de limitare a creditului si de crestere a ratei dobanzilor, devin tot mai relevante locul si rolul pe care le are trezoreria in viata economica a unei entitati economice.

Cei mai multi dintre utilizatorii informatiei contabile sunt interesati de fluiditatea activitatii dintr-o intreprindere si in special de capacitatea acesteia de a asigura o viteza de rotatie corespunzatoare pentru lichiditati. Unei asemenea solicitari nu poate sa-i raspunda informatia contabila oferita de o contabilitate de angajamente si axata in principal pe profit. În acest fel, se impune necesitatea exploatarii informatiei contabile, prin care sa se cunoasca fluxurile de trezorerie, acestea fiind corespondentul fluxurilor patrimoniale ce tranziteaza intreprinderea, cu impact imediat asupra lichiditatilor.

Nevoia de a evidentia si analiza fluxurile de trezorerie s-a facut resimtita pe plan international, in mod special la sfarsitul anilor ’80, cand apar si primele preocupari ale teoreticienilor si ale analistilor economici in domeniu.

Literatura de specialitate considera ca facand parte din sarcina contabilitatii fluxurilor de trezorerie intocmirea unui document contabil de sinteza, alaturi de bilant si contul de rezultate, cu rolul de a le evidentia.

În acesta lucrare am incercat sa evidentiez importanta si necesitatea intocmirii unui tablou al fluxurilor de trezorerie printre situatiile financiare ale unei intreprinderi, impreuna cu bilantul, contulul de profit si pierdere, situtia modificarii capitalurilor proprii si notele explicative, conform Standardului International de Contabilitate IAS 1.

Elaborarea de catre intreprinderi a unui tablou al fluxurilor de trezorerie este necesara datorita utilitatii acestuia, atat pe plan intern (pentru managementul intreprinderii), cat si pe plan extern, in special pentru investitorii si creditorii intreprinderii.

Managerii intreprinderii utilizeaza informatia degajata de tabloul fluxurilor de trezorerie pentru a determina gradul de lichiditate al intreprinderii, pentru a evalua efectele unor decizii strategice majore privind investitiile si finantarea sau pentru a propune politica de dividende.

În analiza si asigurarea echilibrului financiar la nivelul intreprinderii, un rol deosebit de important este detinut de previzionarea fluxurilor de trezorerie, prin elaborarea de planuri si bugete de trezorerie, precum si prin intocmirea documentului previzional de sinteza: tabloul previzional al fluxurilor de trezorerie.

În ultima parte lucrarea contine un caz practic de intocmire a tabloului fluxurilor de trezorerie prin metoda directa, acesta fiind metoda abordata de S.C. DELTA PLUS S.R.L.

Este detaliat modul de calcul al indicatorilor, de asemenea este realizata si o comparatie a acestor indicatori pentru exercitiile financiare 2010 si 2011. Dupa determinarea fluxurilor de trezorerie am calculat principalele rate legate de aceste fluxuri, utilizate in teoria si practica de specialitate.

CAPITOLUL 1 . DEFINIREA FLUXURILOR DE TREZORERIE

Tabloul fluxurilor de trezorerie (statement of cash flows) [1 Gearba, R., Slave, C., Covlea, M., - Consilier Management financiar, Editura Rentrop si Straton, 2010 , p. 200] s-a impus ca un instrument de apreciere a performantei firmei de data relativ recenta (in ultimii 20-30 de ani), odata cu constientizarea limitelor informationale ale contului de rezultate. Si anume, desi investitorii isi bazeaza deciziile de investire pe informatii legate de rentabilitate, au existat situatii in care doar informatiile legate de profit nu au fost suficiente pentru a evalua corect performantele unei firme si a realiza un plasament eficient. [2 Popa, V., - Management strategic – Formularea Strategiei, Masurarea Performantei Organizatiei, Editura Univ.Valahia Targoviste, 2005, p . 45]

Astfel, au existat cazuri in care intreprinderi care au obtinut profit nu au dispus de lichiditati pentru a-si plati impozitul pe profit, salariile personalului sau dividendele cuvenite actionarilor. În asemenea cazuri, desi a existat o buna gestiune a cheltuielilor si veniturilor care a generat profit, managementul firmei a gestionat defectuos fluxurile de trezorerie, astfel incat nu a reusit sa procure lichiditati pe masura nevoilor de plata. Prin urmare, actionarii actuali sau potentiali au devenit din ce in ce mai interesati de informatiile privind capacitatea intreprinderii de a plati dividende viitoare, decat de profitul contabil prezent. [3 Stancu, I., - Finante, editia a IV-a, 2007, Bucuresti, 2007, p.539. ]

1.1. Definirea fluxurilor de trezorerie

Specialisti in domeniu sunt de parere ca „o componenta importanta a analizei situatiei financiar-patrimoniale, o constituie cercetarea fluxului de disponibilitati intrucat, in practica economica se considera ca orice activitate trebuie sa „degaje bani”, sa rezulte un surplus de capital fata de cel investit in afaceri. O societate comerciala poate sa fie rentabila, sa realizeze profit, dar sa nu fie solvabila, din cauza lipsei de lichiditati ca urmare a decalajului dintre incasarile si platile pe care le face in cadrul ciclului financiar”. De aici se desprinde concluzia ca fluxul de numerar pune in evidenta circuitul banilor intr-o intreprindere.

Specialisti in domeniu pun semnul egalitatii intre fluxul de incasari si cash-flow a unei investitii.

„În interiorul si exteriorul intreprinderii se nasc o multime de fluxuri. Între acestea, cele banesti detin un rol si un loc important. Aceste fluxuri sunt legate de formarea capitalului si remunerarea acestuia, de sporire a capitalului, fie prin cresterea numarului actionarilor, fie prin finantare externa, fie prin cotatie la bursa” - sustine Stere Popescu. De aici rezulta concluzia ca autorul intelege prin fluxul banesc modul de formare, de remunerare si de sporire a capitalului. Din pacate, printr-o astfel de definire a fluxului banesc, se pierd din vedere cele trei componente ale activitatii care genereaza si in care se consuma fondurile banesti, respectiv activitatile de exploatare, de investitii si de finantare. [4 Baicus, A, Isfanescu, A., Stanescu, A., – Analiza economico-financiara, Editura Economica Bucuresti, 2006, p.118 ]

Specialisti in domeniu inteleg prin „cash-flow” excedentul de trezorerie, care poate imbraca forma bruta si forma efectiva. Fara indoiala ca excedentul de trezorerie reprezinta o forma de manifestare a trezoreriei intreprinderii la un moment dat, celelalte forme fiind reprezentate de deficitul de trezorerie sau echilibrul trezoreriei, adica rezultatul final al miscarii fondurilor banesti. Aici ar mai fi de adaugat faptul ca fluxul de trezorerie trebuie sa puna in evidenta, pe langa acest rezultat final si cauzele care au generat, intretinut si amplificat sau au diminuat miscarea fondurilor banesti dintr-o intreprindere, in decursul unei perioade de timp determinate.

În opinia specialistilor in domeniu „cresterea trezoreriei nete pe perioada exercitiului financiar reprezinta cash-flow-ul perioadei (CF) respectiv fluxul monetar net al exercitiului”.

Aceiasi autori inteleg prin cash-flow variatia (fluxul) trezoreriei nete de la inceputul pana la sfarsitul exercitiului financiar. [5 Stancu, I., - Finante, editia a IV-a, 2007, Bucuresti, 2007, p. 509]Ca si cas-ul (trezoreria neta), si cash-flow-ul sintetizeaza variatiunile rezultate din toate operatiunile de gestiune si cele de capital ale intreprinderii. În teoria economica, subliniaza distinsul profesor exista doua curente de explicare a cash-flow-ului: francez si anglo-saxon.

Curentul francez explica variatia de cash pe seama interactiunii dintre echilibrul pe termen lung si echilibrul pe termen scurt, respectiv pe seama variatiei fondului de rulment si a variatiei nevoii de fond de rulment.

Curentul anglo-saxon explica variatia aceleiasi trezorerii nete, cash-flow-ul, pe seama variatiunilor de cash datorate operatiunilor de gestiune (operationale), inclusiv variatia nevoii de fond de rulment, datorate operatiunilor de investitii (numai in active fixe, imobilizari) si operatiunilor de finantare (prin capitaluri proprii si prin capitaluri imprumutate. [6 Popescu, S., - Politica si strategia economico-financiara a firmelor, Editura Lumina Lex Bucuresti, 1996, p.108]

Desi nu defineste explicit „cash-flow”-ul, specialisti in domeniu sunt de parere ca fluxurile monetare dintr-o intreprindere sunt formate din fluxuri de intrare (de exploatare, imprumuturi, crestere de capital) si fluxuri de iesire (cheltuieli de exploatare, de investitii, dividende platite, impozitul pe profit). Din pacate, o astfel de abordare a fluxurilor nu surprinde sursa de finantare a activitatii de investitii si anume fondurile obtinute din valorificarea unor active fixe. [7 Dinu, E., - Rentailitatea firmei in practica,Bucure?ti, 2004, p. 26. ]

Din parerile exprimate mai sus rezulta ca termenul „cash-flow” este de origine anglo-saxona si poate fi definit prin: flux de disponibilitati care „degaja” un surplus de capital fata de cel investit in afaceri; flux de incasari al unei investitii; cresterea fluxurilor banesti; excedent de trezorerie; flux monetar net; metoda de actualizare a veniturilor viitoare; flux de disponibilitati nete (intrari si iesiri de numerar); surplus monetar; trezorerie neta; flux de lichiditati; flux de trezorerie; stetoscopul analistului financiar; metoda folosita in analiza si in strategia financiara a intreprinderii.

Încercand sa facem o grupare a acestor opinii, rezulta ca prin „cash-flow” analistii romani inteleg: - flux de disponibilitati (de trezorerie, monetar, de lichiditati) care „degaja” un surplus (excedent) de capital (trezorerie) fata de cel investit initial in afacere; flux de disponibilitati (monetare) nete, calculate ca diferenta intre intrarile si iesirile de numerar; - metoda de actualizare a veniturilor viitoare; - metoda folosita in analiza si in strategia intreprinderii.

1.2. Definirea fluxurilor de trezorerie in conceptia specialistilor anglo-saxoni

Notiunea de cash-flow este frecvent abordata in majoritatea lucrarilor de specialitate din strainatate, in special din tarile anglo-saxone. [8 Baicus, A, Isfanescu, A., Stanescu, A., – Analiza economico-financiara, Editura Economica Bucuresti, 2006, p.112]

Specialisti in domeniu ca Roman L. Weil, Clyde P.Stickney si Sidney Davidson sunt de parere ca prin „cash-flow” se intelege diferenta intre „incasarile de numerar si platile pentru bunuri vandute respectiv achizitionate, intr-o anumita perioada de timp determinata”.

Analiza financiara utilizeaza adesea, sustin autorii citati mai sus, „termenul de „cash-flow” prin care intelege insumarea urmatoarelor elemente: profitul net + amortizarea”. O astfel de intelegere este, din pacate, incompleta, intrucat profitul net si amortismentele reprezinta numai o parte din fluxurile din exploatare.

Pe de alta parte, a pune semnul egalitatii intre cash-flow si incasarile si platile numai pentru bunuri vandute, respectiv achizitionate, reprezinta o viziune incompleta asupra fluxurilor, intrucat nu se pun in evidenta, intr-o abordare globala, toate componentele fluxurilor, ca de exemplu fluxurile din activitatea de finantare, iar pentru activitatea de exploatare, toate platile, fiind omise plati precum cele cu dobanzile bancare, o parte dintre impozite (impozitul pe profit, impozitul pe dividende), etc.

Specialist in domeniu britanic ca John Freear, intelege prin „cash-flow” un proces investitional in urma caruia compania este capabila sa obtina fonduri suplimentare, de cash.

Consideram ca aceasta abordare vizeaza numai o componenta a politicii financiare a intreprinderii si anume politica de investitii operationalizata prin decizia de investire.

Cash-flow reprezinta [9 Gearba, R., Slave, C., Covlea, M., - Consilier Management financiar, Editura Rentrop si Straton, 2010 , p. 73] „un proces de transformare succesiva in decursul unei perioade a banilor, in stocuri, in creante si apoi din nou in lichiditati, si care reprezinta sangele vietii oricarei companii. Daca acest circuit este incetinit in mod determinant, starea de insolvabilitate poate sa apara”, este de parere profesorul american Robert Higgins. Partial, opinia distinsului profesor, este simplista, prezentand circuitul banilor intr-o intreprindere numai prin prisma activitatii de productie, desfacere si incasare, omitand faptul ca procesul de „creare a banilor” intr-o intreprindere este mult mai complex, fiind influentat de o serie de factori interni sau factori externi procesului respectiv.

„Starea de cash-flow - sustin specialisti in domeniu ca Belverd E. Needles Jr., Henry R.Anderson si James C.Caldwell - este o stare financiara care arata sursele si utilizarile banilor intr-un exercitiu financiar.” Cu alte cuvinte, distinsii profesori pun semnul egalitatii intre fluxul de numerar si fluxul de fonduri, opinie care intr-o viziune globala poate fi acceptata. Cu toate acestea, abordarea fluxului de numerar prin prisma fluxului de fonduri, nu poate fi acceptata, intrucat, in primul rand, miscarea fondurilor nu surprinde viabilitatea activitatilor de exploatare, de investitii si de finantare. Pe de alta parte, in viziunea anglo-americana variatia trezoreriei reprezinta o componenta a surselor de finantare a activitatii totale a intreprinderii.

Desi aceasta evaluare a fluxurilor de numerar este corecta, mai poate fi adaugat faptul ca ca fluxurile de numerar afecteaza deopotriva atat lichiditatea cat si solvabilitatea intreprinderii, intrucat fondurile banesti care raman la dispozitia intreprinderii dupa plata datoriilor curente pot fi folosite la plati care vizeaza rambursarea imprumuturilor pe termen mediu si lung. [10 Baicus, A, Isfanescu, A., Stanescu, A., – Analiza economico-financiara, Editura Economica Bucuresti, 2006, p.101]

Rezulta asadar ca in intelegerea analistilor straini, citati anterior, prin „cash-flow” se intelege: diferenta intre incasari si plati; venitul net impreuna cu amortizarea; proces investitional generator de fonduri suplimentare; momente ale evaluarilor contabile; problema centrala a supravietuirii unei companii; stare financiara care opune sursele cu utilizarile banilor; ciclu continuu de transformare a banilor; flux de bani lichizi.

În concluzie, aceste opinii se pot grupa, astfel: „cash-flow” reprezinta un ciclu continuu de transformare a banilor, calculat fie prin diferenta intre incasari si plati fie prin insumarea venitului net cu amortizarea; „cash-flow” este un proces investitional generator de fonduri suplimentare; „cash-flow” este o stare financiara care opune sursele (fondurile banesti) cu utilizarile (destinatiile) acestora. [11 Carlea A.,Tico S., Dumitra E., Matyas A., - Consilier de contabilitate, Editura Rentrop si Straton, 2010 , p. 92]

1.3. Continutul cash flow-ului

Notiunea de cash flow [12 Farcas, D.M., Tabloul fluxurilor de trezorerie, in revista “Finante, Credit, Contabilitate” nr. 2/2000

] este preluata din limba engleza si utilizata ca atare sau sub diferite denumiri : „flux de numerar", „flux de disponibilitati", „flux de lichiditati", „flux de trezorerie". Mai corecta ar fi interpretarea indicatorului ca „flux de disponibilitati" generat de activitatea intreprinderii si care se prezinta sub diferite forme: numerar, disponibilitati in cont, depozite, plasamente financiare pe termen scurt si care pot fi transformate rapid in lichiditati.

Putem avea un cash flow brut si un cash flow net.

Cash fiow-ul brut este alcatuit din profit net, amortizari si provizioane neexigibile si mai este denumit in literatura de specialitate marja bruta de autofinantare.

Cash flow-ul net se obtine prin diminuarea cash flow-ului brut cu: investitii, dividendele de plata, pentru actiunile preferentiale, restituirea creditelor pe termen lung, majorarea necesarului de fond de rulment, constituirea de rezerve si majorarea provizioanelor.