Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

ANALIZA DIAGNOSTIC A ECONOMIEI JUDETULUI BRAILA iN PERIOADA TRANZITIEI LA
ECONOMIA DE PIATA
CAPITOLUL 1. CONSIDERATII ECONOMICE LA NIVEL NATIONAL
1.1. Punctul initial al tranzitiei ............. 1
1.2. Evolutia economiei in anii 90 ...... 2
CAPITOLUL 2. ASPECTE CANTITATIVE SI CALITATIVE iN EVOLUTIA
OPERATORILOR ECONOMICI DE PE RAZA JUDETULUI BRAILA ........ 10
CAPITOLUL 3. STAREA ACTUALA A ECONOMIEI JUDETULUI BRAILA
3.1. Traditii economice .......... 21
3.2. Resurse naturale ............ 23
3.3. Resurse umane .............. 24
3.4. Industrie .......... 29
3.5. Agricultura ....... 34
3.6. Comert ............ 38
3.7. Turism ............. 41
3.8. Transporturi ..... 45
3.9. Alte activitati specifice economiei de tranzitie ............. 46
3.9.1. Zona Libera ......... 46
3.9.2. Cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica .............. 51
3.9.3. Bursa de Marfuri Generale .. 51
3.9.4. Organizatii neguvernamentale. Scoala Romina de Afaceri -
Filiala Braila ........ 54
3.9.5. Camera de Comert, Industrie si Agricultura Braila ........... 57
CAPITOLUL 4. iNTREPRINDERI DE SUCCES ALE
ECONOMIEI BRAILENE ............ 60
CAPITOLUL 5. SOLUTII STRATEGICE ............. 71
BIBLIOGRAFIE....... 81

Alte date

?CAPITOLUL 1

CONSIDERATII ECONOMICE LA NIVEL NATIONAL

1.1. PUNCTUL INITIAL AL TRANZITIEI

Startul tranzitiei a fost mult mai dificil in Romania decat in alte stat ex-socialiste central-europene. Economia era aproape integral etatizata in formarea produsului intern brut, aportul sectorului privat fiind in anul 1989 de numai 12,8%. Sistemul de conducere hipercentralizat si in conflict cu criteriile de rationalitate, devenise complet inert la semnalele realitatii.

«Realizarea productiei in unitati supradimensionate conferea economiei un grad ridicat de rigiditate. Ineficienta acesteia a fost agravata in anii '80 atat de continuarea investitiilor in ramuri puternic energo-intensive, cat si de stoparea influxului tehnologic occidental ca efect al politicii de rambursare anticipata fortata a datoriei externe.

Slaba motivatie a muncii dublata de politica artificiala a “ocuparii depline”, altera si mai mult competitivitatea productiei nationale.

Efectul cumulat al acestor factori l-a constituit deteriorarea standardului de viata al populatiei, blocarea Romaniei intr-un perimetru de subdezvoltare, compromiterea sanselor de al se racorda la noile evolutii ale civilizatiei.»1

Demontarea brusca, dupa decembrie 1989, a sistemului de comanda s-a soldat intr-o prima etapa cu adancirea efectelor perturbatoare ale dezechilibrelor structurale, exacerbate de insuficienta pregatire a clasei politice, managerilor si in general a populatiei pentru a actiona in conditiile democratiei si mecanismelor de piata.

Circumstantele neprielnice in care a debutat in Romania procesul de tranzitie explica intr-o masura importanta disfunctionalitatile evidente ce le-au insotit. Nu insa integral, deoarece acestea sunt imputabile si modului cum a fost gestionata reforma.

1.2. EVOLUTIA ECONOMIEI ÎN ANII '90

Analiza indicatorilor macroeconomici in perioada 1990-1999, evidentiaza transformarile importante ce s-au produs pe plan economic si social, dar si intarzierile inregistrate in promovarea mecanismelor de piata, in pregatirea premiselor pentru asigurarea unei dezvoltari durabile a societatii romanesti. (a se vedea Tabelul nr.1.1. si 1.2.).

Transformarea esentiala a economiei romanesti in deceniul trecut, care ofera sanse reale unei dezvoltari durabile in viitor, consta in deschiderea fostului sistem socio-economic autarhic catre restul lumii, in declansarea procesului de conexare a tarii noastre la noile evolutii ce se deruleaza pe plan european si mondial. Ponderea relatiilor comerciale ale Romaniei cu Uniunea Europeana a devenit majoritara, atat din punctul de vedere al fluxurilor comerciale de marfuri si servicii, cat si din cel al influxurilor de investitii straine. De exemplu, “ponderea exporturilor catre statele membre ale Uniunii Europene” in totalul exporturilor romanesti a crescut de la 24,8% in anul 1989, la 65,5% in anul 1999, iar ponderea importurilor din Uniunea Europeana reprezinta, in anul 1999, 60,4% din totalul importurilor Romaniei fata de 13,1% in anul 1989.”2

Componentele comertului nostru exterior au inregistrat unele mutatii notabile, ponderea lor in cadrul produsului intern brut crescand de la 20,8% in anul 1989, la 30,1% in anul 1989, respectiv de la 18,2% la 34,3% in cazul importurilor.