Pagina documente » Stiinte Economice » Analiza economica pe baza bugetului de venituri si cheltuieli si a bilantului contabil (S.C. XYZ S.A

Cuprins

lucrare-licenta-analiza-economica-pe-baza-bugetului-de-venituri-si-cheltuieli-si-a-bilantului-contabil-s.c.-xyz-s.a
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-analiza-economica-pe-baza-bugetului-de-venituri-si-cheltuieli-si-a-bilantului-contabil-s.c.-xyz-s.a


Extras din document

Cuprins
Capitolul 1. PREZENTAREA S.C. COMBINATUL DE OTELURI SPECIALE TiRGOVISTE S.A. SI A PIETEI ACESTEI..1
1.1 SCURT ISTORIC...........1
1.2 ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA S.C. COMBINATUL DE OTELURI SPECIALE TiRGOVISTE-S.A.........7
1.3 OFERTA DE MARFURI A SOCIETATII COMBINATUL DE OTELURI SPECIALE TiRGOVISTE-S.A...........15
1.4 RELATIILE CONTRACTUALE ALE SOCIETATII CU CLIENTII25
1.5 DISTRIBUTIA SI COSTURILE OFERTEI......26
Capitolul 2. ANALIZA ECONOMICA A S.C. COMBINATUL DE OTELUI SPECIALE TiRGOVISTE-S.A. PE BAZA BUGETULUI DE VENITURI SI CHELTUIELI SI A BILANTULUI CONTABIL.CONTUL DE REZULTATE31
2.1 ANALIZA BILANTULUI CONTABIL iNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 1999...31
2.2 ANALIZA BUGETULUI DE VENITURI SI CHELTUIELI ELABORAT PE 2000......38
2.3 PREZENTAREA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE (la sfirsitul anului 2000)......49
Capitolul 3. ANALIZA CONTABILITATII COMERTULUI EXTERIOR LA S.C. COMBINATUL DE OTELURI SPECIALE TiRGOVISTE S.A54
3.1 EXPORTUL DE MARFURI DIRECT iNTRE PARTENERI (Combinatul de oteluri speciale Tirgoviste si THYSSEN KRUPP STAHL)..........55
3.2 OPERATIUNI DE COMERT EXTERIOR iN COMISION...57
BIBLIOGRAFIE

Alte date

?

Capitolul 1

PROMOVAREA UNUI PRODUS TURISTIC

1.1 MARKETING TURISTIC – GENERALIT?TI

Cresterea puternica a volumului si diversificarea ofertei turistice a transformat piata turismului international dintr-o piata a vanzatorului intr-o piata a cumparatorului, in aceste conditii cel care decide este cumparatorul de produse turistice, iar organizatorii si prestatorii trebuie sa-si adapteze oferta lor de servicii la gustul clientelei potentiale, pentru a putea asigura comercializarea produsului turistic. Rezulta de aici necesitatea studierii conjuncturii si a tendintelor evolutiei pietei turistice interne si internationale.

Se poate spune ca piata turismului a ajuns din multe puncte de vedere intr-o pozitie similara cu a altor piete de marfuri. Oferta prestatorilor de servicii turistice trebuie sa infrunte deci si concurenta ofertei a numeroase bunuri de consum, care nu au nici o legatura cu turismul, dar care pot constitui uneori o alternativa pentru cumpararea unei calatorii de vacanta.

Tinand cont de specificul pietei turistice si de al vanzarilor in turism, ca si de riscurile mai mari in procesul de cumparare turistica decat cele inregistrate in procesul de cumparare al bunurilor materiale, orice intreprindere turistica indiferent de marime, este interesata in aplicarea tehnicilor de marketing.

Cel care ofera servicii turistice va fi constrans in tot mai mare masura sa-si adapteze oferta la conditiile pietei, sa tina pas cu cerintele mereu in evolutie ale turistului, pentru a avea sanse de reusita in aceste directii.

În consecinta nu se recomanda „fabricarea” unui produs turistic, ca dupa aceea sa se caute posibilitati de comercializare a lui pe piata, si se recomanda sa se determine daca exista o cerere reala pe piata apoi, pe baza analizei pietei sa se faca amenajarile necesare in vederea alcatuirii corespunzatoare a produsului turistic.

În aceste conditii se impune aplicarea unor metode de cercetare pentru organizarea dezvoltarea si promovarea diferitelor forme ale turismului. Aceasta necesitate justifica aplicarea principiilor si metodelor de marketing si in industria turismului.

Constituite din prestatii cu caracter material sau servicii unde acestea din urma joaca un rol important, produsele turistice reclama elaborarea unor tehnici si metode specifice de marketing acest fapt determinand si o introducere intarziata a tehnicilor de marketing in turism.

Aparitia si aplicarea conceptiei de marketing la activitatea turistica reprezinta un raspuns la multiplele preocupari create de dezvoltarea activitatii turistice in ansamblul ei de necesitatea de a descoperi noi surse de desfacere in conditiile unei concurente crescande.

Marketingul nu reprezinta altceva decat strategia organizatorilor de turism si a prestatorilor de servicii turistice in conditiile existentei „pietei consumatorului”, arta de a descoperi noi clienti, de a patrunde pe noi piete sau segmente de piata, de a mentine si cultiva pietele traditionale.

J. Krippendorf prezinta marketingul turistic ca fiind „actiunea de adaptare sistematica si coordonata apoliticii unei intreprinderi particulare pe plan local, regional, national cat si international in scopul satisfacerii optime a necesitatilor anumitor grupe determinate de consumatori pentru obtinerea unui profit corespunzator”.

Fie ca recunoastem sau nu, toti suntem implicati, cu voia sau fara voia noastra, in marketing. Suntem implicati in calitate de cumparatori, vanzatori sau consumatori de bunuri si servicii sau cititori de reclame publicitare.

Marketingul reprezinta mai mult decat un set de metode si tehnici folosite in procesul oferirii de satisfactii reciproce; in multe companii el reprezinta un mod esential de a face afaceri. Aceste companii care pretind adesea ca nu au vanzari mai bune si profituri record, au adoptat marketingul ca „logica lor de a face afaceri”. Conceptul de marketing consta din trei propozitii independente; cand o companie opereaza cu aceste trei propozitii, se spune ca au adoptat conceptul de marketing ca o orientare de afaceri fundamentala. Cele trei propozitii sunt:

? un client sau un consumator cu o anumita orientare trebuie sa fie punctul esential in luarea deciziilor unei companii;

? asemenea decizii trebuie sa aduca vanzari profitabile;