Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
1. BURSA DIN ROMiNIA - ORGANIZARE SI FUNCTIONARE
1.1. TRADITIILE BURSEI DIN ROMiNIA
1.2. REORGANIZAREA BURSEI DE VALORI DUPA 1989
1.3. ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA BURSEI DE VALORI BUCURESTI
2. OFERTA PUBLICA - MODALITATE DE INTRODUCERE PE PIATA A VALORILOR MOBILIARE
2.1. TIPURI DE OFERTA PUBLICA
2.1.1. OFERTA PUBLICA INITIALA
2.1.2. OFERTA PUBLICA PRIMARA
2.1.3. OFERTA PUBLICA SECUNDARA
2.2. CARACTERISTICILE OFERTEI PUBLICE
2.3. MODALITATI SI METODE DE REALIZARE A OFERTEI PUBLICE
2.3.1. METODE DE PLASAMENT INTERMEDIAT
2.3.1.1. METODA PLASAMENT GARANTAT
2.3.1.2. METODA CELEI MAI BUNE EXECUTII
2.3.1.3. METODA TOTUL SAU NIMIC
2.3.1.4. METODA STAND-BY
2.3.1.5. METODA PLASAMENT ASIGURAT
2.3.1.6. METODA LICITATIE OLANDEZA
2.3.1.7. METODA LICITATIE COMPETITIVA
2.4. ETAPELE OFERTEI PUBLICE
2.5. CONTINUTUL PROSPECTULUI DE OFERTA PUBLICA
2.6. APLICATIE PRACTICA: PREZENTAREA OFERTEI PUBLICE DE ViNZARE DE VALORI MOBILIARE LA SOCIETATEA COMERCIALA ELECTROAPARATAJ S.A.
2.6.1. PREZENTAREA SOCIETATII
2.6.2. ISTORICUL SOCIETATII
2.6.3. ACTIVITATEA SOCIETATII
2.6.4. CAPITALUL SOCIETATII
2.6.4.1. VALOAREA BUNURILOR ADUSE CA APORT iN NATURA iN SOCIETATEA COMERCIALA, MODUL DE EVALUARE SI NUMARUL DE ACTIUNI ACORDATE PENTRU ACEASTA
2.6.4.2. FONDUL DE REZERVA
2.6.4.3. PROFITURI NEDISTRIBUITE
2.6.5. VENITURILE SOCIETATII
2.6.6. CONCURENTA
2.6.6.1. PIATA INTERNA
2.6.6.2. PIATA EXTERNA
2.6.7. INVETITII RECENTE
2.6.8. INDICATORI FINANCIARI
2.6.9. ELEMENTE INFORMATIONALE PRIVIND OFERTA PUBLICA
2.6.10. REZULTATUL OFERTEI PUBLICE
3. OPORTUNITATEA COTARII LA BURSA DE VALORI BUCURESTI A SOCIETATILOR COMERCIALE
3.1. INTRODUCEREA VALORILOR MOBILIARE LA COTA
3.1.1. iNSCRIEREA LA COTA BURSEI iN CADRUL SECTORULUI VALORILOR MOBILIARE EMISE DE PERSOANE JURIDICE ROMiNE.
3.1.2. iNSCRIEREA LA COTA A OBLIGATIUNILOR SI A ALTOR VALORI VALORI MOBILIARE EMISE DE CATRE STAT, JUDETE, ORASE, COMUNE, AUTORITATI ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE SI LOCALE SI ALTE AUTORITATI.
3.1.3. iNSCRIEREA LA COTA BURSEI iN CADRUL SECTORULUI INTERNATIONAL.
3.1.4. MENTINEREA LA COTA BURSEI A VALORILOR MOBILIARE
3.2. EFECTE SI EFORTURI ALE COTARII VALORILOR MOBILIARE
3.2.1. EFECTE ALE COTARII BVB
3.2.2. EFORTURI ALE COTARII ALE BVB
3.3. ORDINELE DE BURSA
3.4. CURSUL BURSIER
3.5. INDICELE BURSIER
3.6. EXEMPLU: COTAREA SC MOPARIV SA LA BURSA DE VALORI BUCURESTI
3.6.1. ISTORIC
3.6.2. iNSCRIEREA LA COTA
3.6.3. DECIZIA DE iNSCRIERE
3.6.4. REZULTATELE ECONOMICO - FINANCIARE PE PRIMELE 4 LUNI ALE ANULUI 1998
3.6.4.1. ACTIVITATE DE PRODUCTIE
3.6.4.2. ACTIVITATE DE PERSONAL
3.6.4.3. ACTIVITATE DE INVESTITII
3.6.4.4. ACTIVITATE FINANCIARA
3.6.4.5. EVALUAREA ACTIUNILOR
4. MECANISMUL DE TRANZACTIONARE AL BURSEI DE VALORI BUCURESTI
4.1. CARACTERISTICILE BURSEI DE VALORI BUCURESTI
4.1.1. CLASIFICAREA PIETELOR SECUNDARE
4.1.1.1. CRITERII DE CLASIFICARE A PIETELOR SECUNDARE
4.2. DEPOZITAREA SI iNREGISTRAREA VALORILOR MOBILIARE
4.3. SISTEMUL DE TRANZACTIONARE
4.3.1. TIPURI DE TRANZACTII EFECTUATE LA BURSA DE VALORI BUCURESTI
4.4. COMPENSAREA SI DECONTAREA TRANZACTIILOR
4.5. EVOLUTIA TRANZACTIILOR LA BURSA DE VALORI BUCURESTI
4.6. CAPITALIZAREA BURSIERA
5. CONCLUZII
6. BIBLIOGRAFIE
PAG.116

Alte date

?INTRODUCERE

Bursa, in general, cu atat mai mult bursele de valori, joaca in lumea contemporana, atat pe termen lung cat si pe termen scurt, un rol deosebit de important, influentele puternice pe care le produc determinand considerarea acestora ca fiind unul din stalpii de cea mai mare importanta pe care se sprijina lumea contemporana.

Cu privire la bursa, literatura de specialitate da numeroase definitii care contin atat elemente comune, cat si multe deosebiri.

Astfel, in "Dictionar cu termeni si expresii utilizate in tranzactii de bursa" de Virgil Popescu si Maria - Ana Dumitrescu, bursa este definita ca "o institutie nonprofit in cadrul careia au loc tranzactii organizate cu titluri financiare, drepturi si titluri pe marfuri, executate dupa reguli stabilite, obligatorii pentru participanti; caracteristica principala a bursei este intalnirea in acelasi loc si in acelasi timp a unei multitudini de cumparatori si vanzatori care tranzactioneaza simultan mai multe obiecte. Fara a efectua tranzactii in folos propriu, bursa asigura conditiile ca ele sa aiba loc dupa reguli stricte de licitatie cu participarea legala, indiscriminatorie a partenerilor pe piata.

"Bursa este reuniunea periodica a persoanelor care se aduna pentru a realiza operatiuni cu valori mobiliare si marfuri; termenul indica si locul unde aceste persoane se intalnesc". (Robert)

Bursa este piata publica organizata dupa uzuante unde sunt tratate valori mobiliare si alte bunuri fungibile1.

Bursa = institutia sau piata in care se fac tranzactii cu h

rtii de valoare, marfuri, devize si alte forme de bogatie in functie de raportul cerere - oferta2.

Bursa = institutie unde se negociaza hartii de valoare si valute straine sau unde se desfasoara tranzactii de marfuri3.

În structura sa actuala coexista doua tipuri de bursa: cele de marfuri, pentru care se foloseste in mod obisnuit termenul de burse comerciale, si cele de valori.

Formarea si afirmarea bursei exprima insasi devenirea relatiilor de schimb, a pietei, ca structura definitorie a economiei moderne.

Pentru a se ajunge aici s-a parcurs insa un indelungat proces evolutiv, in care au fost create, treptat, premisele materiale si institutionale ale bursei.

Aparitia si dezvoltarea burselor este o consecinta fireasca si, totodata, marturie a proceselor pe care societatea le-a inregistrat in domeniul schimburilor si al organizarii pietei.

Primele forme ale pietei financiare se regasesc, dupa unele lucrari de specialitate, inca cu mult inaintea erei crestine.

Dupa aparitia primelor operatiuni bancare in Mesopotamia, cateva secole mai tarziu romanii vor perfectiona acest sistem bancar bazat pe imprumutul cu dobanda si inventau sistemul bursier.

În Roma antica, publicanii (oameni de afaceri imbogatiti in urma campaniilor militare care se ocupau cu anumite activitati legate de finantele publice) au construit societati importante (societates publicanorum), in comandita pe actiuni, ale caror actiuni se negociau in bazilici construite special in acest scop. Vanzarea actiunilor se facea prin argentarii, un fel de notari, si agenti de schimb. Aceasta este considerata originea burselor de valori.

Prabusirea Imperiului Roman a atras dupa sine si pe cea a sistemului bursier, pentru ca peste 500 de ani sa se ridice din nou. Actiunile si obligatiunile au inceput sa fie folosite progresiv si cu prudenta. Abia in secolul al XIV - lea se va crea un centru care sa grupeze schimburile. Acest loc, desi ravnit de italieni nu se va afla, totusi, in peninsula lor, ci in Flandra, mai precis la Anvers. Aici se vor intalni oameni de afaceri pentru a negocia scrisorile de schimb sau marfurile care urmau sa fie livrate ulterior incheierii tranzactiei.

Edificiul unde aveau loc aceste tranzactii a primit atunci numele de "bursa", care provine de la familia Van der Bursen care locuia la cativa kilometri de acolo, la Burges. Langa hotelul lor numit Hotel des Bourses, comerciantii aveau obiceiul sa se intalneasca pentru a negocia.

Acest local avea gravat pe frontispiciu trei pungi (fr. bourses) de unde si denumirea data localului.

Astfel, Anvers devine centrul financiar al imperiului lui Carol Quintel, in secolul al XVI - lea.