Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

Cuprins
Capitolul I .Importanta socio-economica al comertului interior si indicatorii statistici privind realizarea marfurilor cu amanuntul.
1.1.Delimitarea statistica a comertului interior si alimentatiei publice.
1.2.Indicatorii statistici privind stocurile de marfuri.
1.3.Indecatorii activitatii comerciale cu amanuntul.
1.4.Indicatorii preturilor in comertul cu amanuntul.
1.5.Indicatorii costurilor activitatii comerciale cu amanuntul.
1.6. Indicatorii eficientei economice si sociale a comertului cu amanuntul.
Capitolul II .Activitatea de comert cu amanuntul in municipiul Chisinau.
2.1.Locul municipiului Chisinau in comertul cu amanuntul al tarii.
2.2.Numarul de unitati cu comert cu amanuntul total,in municipiul Chisinau in anii 2003-2004.
2.3.Volumul vinzarilor cu aminuntul pe forme de proprietate si forme organizatorico
2.5.Indicatorii principali ai activitatii agentilor economici in municipiul Chisinau care comercializeaza marfuri cu amanuntul inclusiv al alimentatiei publice.
2.6.Volumul de vinzari cu amanuntul pe grupe de marfuri si structura acestora in municipiul Chisinau.
2.8.Analiza stocurilor de marfuri in intreprinderile comerciale cu amanuntul in municipiul Chisinau.
2.9.Analiza eficientei economice si sociale al intreprinderilor comerciale cu amanuntul in municipiul Chisinau.
Capitolul III .Analiza preturilor la principalele grupe de marfuri realizate la intreprinderile comerciale cu amanuntul.
3.1.Evolutia preturilor medii la unele grupe de marfuri cu amanuntul.
3.2.Evolutia preturilor medii la unele marfuri nealimentare.
3.3.Evolutia preturilor medii la produsele agricole la pietele orasanesti.
Capitolul IV .Investitiile in intreprinderile de comert cu amanuntul inclusiv in alimentatia publica.
4.1.Volumul investitiilor si darea in folosinta a unitatilor de comert cu amanuntul.
4.2.Volumul investitiilor si darea in folosinta a unitatilor de alimentatie publica.
inchiere...
Anexe......
Bibliografie.

Alte date

?1.1 Delimitarea statistica a comertului interior si alimentatiei publice.

Între incheierea productiei si achizitionarea marfurilor in vederea consumului /utilizarii exista, de obicei, deosebiri de loc si de timp. Organizarea eficienta a actiunii umane a determinat specializarea unor intreprinderi in circulatia marfurilor. Printr-un sir de operatiuni de vinzare-cumparare si de reprezentare, aceste intreprinderi asigura infaptuirea circuitului economic, mijlocesc raporturile intre furnizori si beneficiari sub forma schimbului de marfuri derulat in cadrul relatiilor de peata.

Importanta economico-sociala a circulatiei marfurilor decurge atit din contributia pe care aceasta o are la crearea si realizarea produsului intern brut, cit si din rolul jucat in ocuparea fortei de munca disponibile in cadrul economiei nationale. Prin indicatori specifici, (capital fix, stocuri de marfuri, numar de personal muncitor si salarizare, vinzari, nivelul si dinamica diferitor categorii de preturi etc) datele statistice referitoare la circulatia matfurilor, completeaza baza informationala necesara pentru aprecierea situatiei economice interne din fiecare tara, pentru studierea dinamicii si structurii consumului final, pentru evaluarea perspectivelor economice ale sectoarelor de activitate antrenate in satisfacerea cerintelor de consum ale populatiei.

Nici la nivel macroeconomic, factorii de decizie nu pot face abstractie de aceste date in analizele lor conjuncturale si in fundamentarea propriilor lor linii strategice.

Întocmite pe o perioada mai mare de timp, statisticile comerciale pe grupe de produse si tipuri de activitati permit studierea acelor segmente ale cererii care sunt specifice intreprinderii (firmei) in cauza, permit aprecierea comportamentului si gusturilor cumparatorului, precum si cunoasterea tendintelor de evolutie a raportului dintre preturile producatorilor, preturile cu ridicata si cele cu amanuntul si prin aceasta evaluarea perspectivelor de cistig in fiecare domeniu de specializare.

Circulatia marfurilor cuprinde comertul cu ridicata, comertul cu amanuntul, alimentatia publica, aprovizionarea tehnico-materiala, comertul exterior, preluarea, contractarea si achizitionarea produselor agricole, achizitionarea si valorificarea materialelor refolosibile, achizitionarea si circulatiea ambalajelor.

În acest cadru, comertul interior -prin cele doua verigi ale sale: comertul cu ridicata si comertul cu amanuntul-reprezinta circulatia pe piata interna a marfurilor alimentare si nealimentare destinate consumului si/sau uzului individual si familial, precum si a bunurilor destinate consumului colectiv si uzului gospodaresc al intreprinderilor. Comertul cu ridicata este o veriga intermediara intre productie si comertul cu amanuntul. Aproximativ doua treimi din totalul marfurilor ce fac obiectul comertului interior, in deplasarea lor catre beneficiarul final, necesita operatiuni de transport, manipulare, receptie, stocare, formare a sortimentului comercial, organizare a miscarii marfurilor catre reteaua magazinelor cu amanuntul, pregatire, sortare, portionare si preambalare-operatiuni efectuate de unitati specializate ale comertului cu ridicata.

Comertul cu amanuntul este acea veriga a comertului interior care asigura relizarea cu marfa a produselor prin vinzarea lor catre consumatorul/utilizatorul final,in urma acestei operatiuni produsele parasind sfera circulatiei pentru a fi consumate/folosite. Spre deosebire de comertul cu ridicata, in care se vehiculeaza cantitati mari de marfuri preluate de la producatori, sau loturi destinate intreprinderilor specializate in comercializarea catre populatie, comertul cu amanuntul opereaza cu partizi mici, cantitatile vindute unei persoane, acoperind pentru un timp consumul individual sau familial.

În aceasta activitate de intermediere intre productie si consum, marfurile sunt vindute fara a suferi transformari fizico- chimice.

Activitatea de comert interior nu cuprinde circulatia marfurilor destinate consumului productiv, inclusiv materialele de protectie, acestea fiind evidentiate in cadrul aprovizionarii tehnico-materiale si nici valoarea marfurilor sau a reparatiilor executate la comanda clientului, ele fiind inregistrate in sfera serviciilor.

Un domeniu distinct al circulatiei marfurilor il reprezinta alimentatia publica, in care se realizeaza productia si vinzarea unor preparate culinare, precum si a altor marfuri, de obicei, in vederea consumului pe loc al acestora. Unitatile de alimentatie publica presteaza cu aceasta ocazie o serie de servicii care vizeaza crearea unei ambiante adecvate, servirea mesei, programe distractiv-recriative etc. Rezulta ca in acest domeniu al circulatiei marfurilor se desfasoara o activitate deosebit de complexa, comercializare si consum de produse, insotite de prestari de servicii specifice.

Tinind seama de specificul activitatii, regimul preturilor practicate in unitatile comerciale si cele de alimentatie publica ele difera, dupa cum distanta imediata a produselor vindute este si ea diferita.

Întrucit comertul interior si alimentatia publica fac parte din sfera mai larga a distributiei, in statistica oficiala s-a acceptat includerea conventionala a alimentatiei publice in volumul comertului interior.

În practica statisticii internationale, toate aceste activitati sunt cuprinse in capitolul 6 din Clasificarea internationala-tip, a tuturor activitatilor economice, recomandata de O.N.U. În cadru acestui capitol se face distinctie intre comertul cu ridicata (grupa 6100), comertul cu amanuntul (grupa 6200) si alimentatia publica (grupa 6310) -intitulata” restaurante si desfacerea bauturilor”).

Elaborarea unui sistem integrat de indicatori statistici ai comertului interior si alimentatiei publice depinde in fiecare tara de metodologia de inregistrare si de talia unitatii de observare. În majoritatea tarilor lumii, unitatea de observare in statistica este unitatea operativa (depozitul, magazinul, restaurantul etc), desi aproape toate datele referitoare la caracteristicele supuse observarii sunt preluate din documentele existente la nivelul intreprinderii comerciale cu ridicata, a intreprinderii comerciale cu amanuntul (retea sau lant de magazine), a sistemului de restaurante, cafenele, baruri, bufete etc, apartinind de aceeasi intreprindere de alimentatie publica.

Ca metodologie de inregistrare s-a optat, in general, pentru combinarea observarii directe (inventarierea stocurilor, recensamintul retelei comerciale si de alimentatie publica, ancheta etc) cu observarea bazata pe documente (evidenta tehnic-operativa, evidenta contabila si financiara). Frecventa inregistrarilor statistice in acest domeniu de activitate depinde de obiectivele cunoasterii. La intervale de 5-10 ani se organizeaza observari ale retelei comerciale si de alimentatie publica, vizind numarul, marimea si suprafata unitatilor, specializarea activitatii acestora, precum si inzestrarea lor cu mijloace fixe specifice.

Potrivit practicii statisticii internationale, marimea unitatilor comerciale si de alimentatie publica se stabileste in functie de numarul personalului angajat operativ, respectindu-se urmatoarele intervale de grupare a acestei variabile;1-4,5-9;10-19;20-49;50-99;100-199;200-499;500 si peste 500de persoane ocupate intr-o unitate. Lista unitatilor statistice inregistrate cu astfel de prelejuri sta la baza organizarii cercetarilor bazate pe sondaj statistic, a calcului coeficientilor de corectie a rezultatelor astfel obtinute pentru indicatori lunari si trimestriali.

Observarile anuale vizeaza activitatea curenta a unitatilor operative,datele cumulate servind la evaluarea activitatii intreprinderilor,precum si a intregului sector comercial si de alimentatie publica la nivel national. Observatile anuale au totodata menirea de a actualiza fisierile intocmite cu prilejul inregistrarilor statistice special organizate la intervale mai mari de timp. Avind in vedere mobilitatea pronuntata a micilor unitati comerciale si de alimentatie publica particulare, observarea anuala imbraca de obicei forma observarii partii principale, iar datele la nivel national sunt estimari ale volumului activitatii desfasurate.

Înregistrarile lunare si trimestriale se realizeaza pe baza unor esantioane reprezentative de unitati operative si au ca scop elaborarea diagnosticelor conjuncturale cu privire la evolutia diferitor segmente ale cererii pe piata interna.