Pagina documente » Informatica, Matematica » Analiza sistemelor informationale. Modelarea conceptuala a datelor

Despre lucrare

lucrare-licenta-analiza-sistemelor-informationale.-modelarea-conceptuala-a-datelor
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-analiza-sistemelor-informationale.-modelarea-conceptuala-a-datelor


Cuprins

CUPRINS
CAPITOLUL I - ANALIZA SISTEMELOR INFORMATIONALE
I.1. ACTIVITATEA DE DETERMINARE A CERINTELOR
I.1.1 Metode moderne de determinare a cerintelor sistemului
I.1.2 Joint Application Design
I.1.3 Sistemele de sprijinire a grupurilor
I.1.4. Prototipizarea si determinarea cerintelor sistemelor
I.1.5 Rapid Application Development
I.2. STRUCTURAREA CERINTELOR SISTEMULUI
I.2.1 Modelarea proceselor
I.2.1.1 Tehnica Gane & Sarson pentru construirea DFD
I.2.1.2 Tehnica Yourdon & DeMarco
I.2.1.3 Diferente intre metodele de modelare logica a sistemelor Gane & Sarson si Yourdon & DeMarco
I.2.1.4 Tipuri de diagrame ale fluxurilor de date
I.2.2 Modelarea logicii proceselor
I.2.2.1 Reprezentarea logicii proceselor prin engleza structurata
I.2.2.2 Modelarea logicii proceselor cu ajutorul tabelelor de decizie
I.2.2.3 Modelarea logicii proceselor prin arbori decizionali
I.2.2.4 Modelarea logicii temporale a proceselor cu ajutorul diagramelor si tabelelor starilor de tranzitie
I.2.3 Modelarea conceptuala a datelor
I.2.3.1 Importanta
I.2.3.2 Introducere in cadrul conceptual al diagramelor entitate-relatie (DER)
I.2.3.3 Relatiile entitatilor
I.2.3.4 Tipuri de relatii
I.2.3.5 Reguli economice regasite in diagramele entitate-relatie
CAPITOLUL II - PROIECTAREA SISTEMELOR INFORMATIONALE
II.1 Proiectarea formularelor si a rapoartelor
II.1.1 Aspecte tehnice ale proiectarii formularelor si rapoartelor
II.1.2 Evaluarea satisfactiei utilizarii iesirilor
II.2. Proiectarea interfetelor si a dialogurilor
II.3. Proiectarea logica a bazelor de date: modelarea logica a datelor
II.3.1 Simplificarea structurii datelor prin normalizare
II.4. Proiectarea bazelor de date
II.5. Proiectarea securitatii fisierelor si bazelor de date
II.5.1 Reconstituirea datelor
II.5.2 Criptarea datelor
CAPITOLUL III - APLICATIA CONTIUS
III.1 Instrumente folosite - scurta descriere
III.2. Tehnologii folosite
III.3. Structura aplicatiei

EXTRAS DIN DOCUMENT

?Capitolul I

ANALIZA SISTEMELOR INFORMATIONALE

I.1. ACTIVITATEA DE DETERMINARE A CERINTELOR

Rezultatele activitatii de determinare a cerintelor se concretizeaza in diferite forme ale informatiilor colectate, cum sunt copii ale interviurilor, insemnari efectuate in timpul observarii si analizei documentelor, interpretari ale raspunsurilor la chestionare, seturi de formulare, rapoarte, descrieri ale posturilor de lucru s.a., precum si rezultate ale prelucrarilor efectuate de calculator, cum ar fi prototipurile.

Sintetic, rezultatele obtinute dupa aceasta activitate pot fi prezentate astfel:

1. Informatii obtinute in urma conversatiilor cu utilizatorii sau prin observarea activitatilor prestate de acestia: copii sau sinteze ale interviurilor, raspunsuri la chestionare sau interpretari ale acestora, insemnari si rezultate din observarea activitatilor, procese verbale ale sedintelor ce au avut loc in acest scop.

2. Informatii scrise care exista in unitate: misiunea si strategia afacerii, exemplare ale formularelor, rapoartelor si machetelor de ecrane, manuale ale procedurilor, descrieri ale posturilor de lucru, manuale de instruire, scheme de sistem si documentatia sistemului existent, rapoartele consultantilor, etc.

3. Informatii obtinute cu ajutorul calculatorului: rezultate ale sesiunilor JAD, copii ale fisierelor sesiunilor grupului de sprijinire a sistemului, continutul depozitelor si rapoartelor existente in CASE, ecrane si rapoarte rezultate din prototipurile sistemului, etc.

Odata cu procesul de culegere a informatiilor prezentate, analistul trebuie sa afle si alte aspecte despre organizatie, cum ar fi:

? obiectivele firmei, pentru a se vedea modul in care sunt derulate activitatile ei;

? informatiile de care au nevoie persoanele din unitate pentru exercitarea sarcinilor ce le revin;

? datele (descrierea lor, volumul, marimea, periodicitatea s.a.) vehiculate in unitate pentru fiecare loc de munca;

? cand, cum, de catre cine si ce date circula, se transforma sau se inregistreaza;

? ordinea de prelucrare si dependenta dintre datele trecute prin diverse activitati desfasurate;

? regulile prin care se specifica modul in care sunt transmise si prelucrate datele;

? evenimentele marcante si momentele declansarii lor, prin care se schimba valoarea datelor.

Timpul necesar culegerii informatiilor este imens, iar cheltuielile sunt pe masura. Este necesara cunoasterea sloganului care circula printre analisti “analysis paralysis” (analizele paralizeaza), referindu-se la excesele de zel din faza de analiza.

Ca efect al tendintelor de marire a timpului de analiza a sistemelor existente, in ultimii ani s-a efectuat trecerea spre analiza mai putin pronuntata a sistemelor ce urmeaza a se realiza. Tehnicile moderne, JAD si prototipizarea, preiau tot mai putine elemente din sistemele existente, ca urmare a analizelor efectuate. Altele, mai radicale, renunta aproape total la analiza sistemului existent. Este cazul proceselor controlate prin RAD (Rapid Application Development), care apeleaza la JAD, prototipizare si alte instrumente integrate de tip CASE.

Datorita interesului tot mai crescut pentru aceste tehnici moderne de analiza, dintre metodele de determinare a cerintelor sistemului, voi prezenta in amanunt doar metodele JAD (Joint Application Design) si prototipizarea.

I.1.1 Metode moderne de determinare a cerintelor sistemului

Metodele moderne spijina procesul de culegere si structurare a informatiilor prin diminuarea substantiala a timpului dedicat analizei de sistem. O varianta opusa ciclului de viata al dezvoltarii sistemelor este Rapid Application Development (RAD) care combina metoda JAD, instrumentele CASE si prototipizarea.

I.1.2 Joint Application Design

Spre sfarsitul anilor 1970, specialistii in realizarea de sisteme IBM au elaborat un nou proces de culegere a cerintelor informationale ale sistemelor si de revizuire a proiectelor sistemelor. El se numeste Joint Application Design (JAD). Ceva mai tarziu, in Europa de Nord, apare o replica a JAD, numita Participatory Design (PD). Elementul de noutate al PD fata de JAD il constituie accentuarea mult mai puternica a rolului jucat de utilizatori. Fiecare dintre ei are drepturi egale in stabilirea cerintelor sistemului, precum si in acceptarea lui. În alte cazuri, se delega un grup de utilizatori care sa aiba aceste atributii. Sub auspiciile PD, analistii sun la dispozitia utilizatorilor, iar managerii si consultantii nu au rol de control, ci de avizare. Se afirma ca toate acestea sunt posibile in Europa de Nord deoarece aici forta de munca este mult mai bine organizata si angajatii sunt mult mai receptivi la mutatiile tehnologice.

În timp s-au dezvoltat mai multe metode de realizare a sesiunilor JAD, conform prezentarilor facute de Wood si Silver (Wood, J., Silver, D. – Joint Application Design, John Wilez / Sond, New Zork, 1989)

Ideea pricipala JAD o constituie punerea laolalta a tuturor fortelor interesate in dezvoltarea sistemelor: utilizatorii-cheie, managerii si analistii de sistem implicati in analiza sistemului curent. Din acest punct de vedere JAD este similar interviului la nivel de grup. Totusi, in sesiunile JAD se urmeaza o anumita secventa de derulare a activitatilor, pe baza unor roluri bine definite.

Sesiunile JAD se desfasoara in locuri diferite de cele unde lucreaza personalul antrenat in ele. Scopul este de a-i tine departe de grijile locului de munca si de a-i folosi intens in sedintele de lucru.

Participantii la sesiunile JAD:

? Conducatorul sesiunii JAD (leader) are rolul de organizare si desfasurare a sesiunilor JAD. El trebuie sa fie bun specialist in managementul grupurilor si in analiza de sisteme. El stabileste si urmareste respectarea agendei de lucru, trebuind sa-si mentina neutralitatea pe durata derularii sesiunii. De asemenea, va rezolva eventualele conflicte si dezacorduri si va solicita emiterea tuturor ideilor posibile.

? Utilizatorii. Principalii utilizatori ai sistemului vor juca un rol determinant in sesiunile JAD, intrucat ei stiu cel mai bine ce inseamna folosirea zilnica a sistemului.

? Managerii. De regula, sunt managerii grupurilor de lucru ce folosesc sistemul. Ei cunosc directiile de dezvoltare, elementele de motivare si sunt implicati direct in determinarea erintelor sistemului prin sesiunile JAD.

? Sustinatorul (spunsorul). Datorita cheltuielilor mari implicate de sesiunile JAD, ele trebuie sa aiba sustinerea unei persoane cu o pozitie inalta in firma. Sustinatorul nu participa la toate sesiunile, ci doar la cele de inceput si sfarsit.

? Analistul de sistem. Membrii echipei de analiza participa la sesiunile JAD, desi implicarea lor este destul de limitata. Ei trebuie sa afle cat mai multe lucruri de la utilizatori si manageri si nu trebuie sa-si exprime punctul de vedere.

? Scribul. Scribul va nota totul in timpul sesiunilor JAD, prin intermediul unui calculator sau laptop. Se pot folosi procesoarele de text sau o serie de instrumente CASE speciale.

? Informaticienii. Alaturi de analistii de sistem, participa si alte categorii de personal din domeniul sistemelor informationale, cum sunt programatorii, analistii bazelor de date, planificatorii de sisteme informationale, precum si personalul antrenat in alte operatiuni de prelucrare a datelor. Ei vin sa afle parerile utilizatorilor si managerilor si, daca este cazul, sa ajute la definitivarea studiului de fezabilitate tehnica.

Cand sesiunea JAD este incheiata, rezultatul final inseamna un set de documente referitoare la activitatile din sistemul curent care au legatura cu studiul noului sistem. Analistii vor obtine o noua imagine asupra a ceea ce se intentioneaza a se realiza si ceea ce exista in unitate. Principalele activitati si persoane cheie din JAD sunt redate in tabelul urmator.

I.1.3 Sistemele de sprijinire a grupurilor

Sesiunile JAD nu beneficiaza prea mult de ajutorul calculatorului, in pofida recomandarilor unora de a se folosi cat mai multe instrumente CASE.

Unul dintre dezavantajele sesiunilor JAD il constituie numarul mare de participanti si, de aici, diversitatea parerilor afisate intr-un timp limitat. Timpul alocat unei persoane pentru a lua cuvantul se reduce la cateva minute. Dar, si in acest caz, unii vor incerca sa domine grupul, altii nu vor spune nimic sau se vor teme sa spuna totul, fie din cauza sefilor, fie pentru a nu fi criticati.

Solutia este oferita de sistemele de sprijinire a grupurilor care vor rezolva problemele intalnirilor in grup.

Pentru a-i acorda oricarui membru al grupului sansa de a-si exprima parerea, acestia vor introduce in calculator tot ceea ce cred despre problema discutata, fara a mai fi nevoiti sa o expuna verbal.

Se cunosc si alte modalitati de folosire a sistemelor de sprijinire a grupurilor pentru determinarea cerintelor sistemului. Acestea se refera la posibilitatea achizitiei de cunostinte de la grupuri de experti, si nu de la unul singur, cum se procedeaza de obicei. Rezultatele au fost excelente. Pe o astfel de cale se poate realiza orice prototip mult mai performant.

I.1.4. Prototipizarea si determinarea cerintelor sistemelor

Prototipizarea este un proces iterativ prin care analistii si utilizatorii pun in discutie o versiune rudimentara a unui sistem informational, care va fi intr-o continua schimbare, in functie de reactia utilizatorilor. Prototipizarea conduce la renuntarea la ciclul de viata al dezvoltarii sistemelor sau la cresterea rolului sau.

Pentru culegerea informatiilor despre cerintele utilizatorilor inca se apeleaza la interviuri, dar, prin prototipizare, operatiunea va fi mai simpla si va solicita un timp mai scurt. Prototipul este vazut si testat de utilizator, avand posibilitatea sa precizeze ce ar mai dori, dar sa-si genereze aceasta forma noua, firesc, cu ajutorul specialistilor din preajma.

Oferta anului

Reducere 2020