Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

Cuprins






Introducere


e-Learning in ascensiune - o noua viziune a modelelor de invatare .
1


e-Learning versus educatie traditionala ......
2


Argumente pro si contra e-learning ..........
10


Avantajele metodelor vizuale .............
15


Implicatii / Perspective .........
16

Software educational



Problematica ......
17


Pachete software pentru implementare ......
20


Asymetrix (ToolBook II Assistant) ....
20


Macromedia MX ..........
21


HTML, DHTML, XML ..
22


Alte aplicatii
23








Capitolul I - Invatarea asistata de calculator


I.1 Principii de bazi ale invitirii asistate de calculator ..
25


I.1.1. Definirea invatarii asistate de calculator ............
25


I.1.2. Concepte ale invatarii asistate de calculator ........
29


I.1.3. Metode de invatare in instruirea asistata de calculator ..........
34


I.1.4 Avantaje si dezavantaje ale invatarii asistate de calculator .....
45

I.2. Evolutia istorici a educatiei la distanti



I.2.1. Aparitia educatiei la distanta ...........
51


I.2.2. Tipuri de educatie la distanti ..........
53


I.2.3. Trisiturile principale ale acestei evolutii ...........
58

I.3. invatarea cu ajutorul web-ului



I.3.1. Geneza si evolutia Internetului ........
59


I.3.2. Potentialul educational al Internetului
62


I.3.3. Standarde, tactici, strategii, principii, metode ......
72


I.3.4. Ce este invatarea prin web? ............
78


I.3.5. Modele de invatare prin Web ..........
83


I.3.6. Profesorul si rolul sau in instruirea bazata pe web (WBT) ......
89


I.3.7. Probleme in implementare .............
96








Capitolul II - Studiul asistat de calculator in invatamantul romanesc


II.1. Studiul asistat de calculator in invatamantul romanesc ..............
99

II.2. Potentialul educatiei la distanti in cadrul social actual general ....
101

II.3. Sisteme de invatamant asistate de calculator - stadiul actual ......
107


II.3.1. Obiective ..
107


II.3.2. Cadru conceptual ........
108


II.3.3. Institutii virtuale .........
109


II.3.4. Certificari on-line .......
111


II.3.5. Tipologii e-Learning ....
112


II.3.6. Universitati virtuale .....
115


II.3.7. Factori care influenteaza succesul.......
116


II.3.8. Avantaje ...
117

II.4 Descrierea conceptuala - Sistem avansat de invatare la distanta ....
118


II.4.1. Justificarea tehnologiilor utilizate ...
118


II.4.2. Descrierea generala a solutiei ........
121


II.4.3. Structuri de cursuri ......
122


II.4.4. Interfata cu utilizatorul .
125

II.5. Realizari e-Learning in invatamantul romanesc



II.5.1. Pachetul de programe Course Builder ............
128


II.5.2. Site-ul e-Invatamant ..............
129

II.6 Realizari in UPG Ploiesti



II.6.1. Pleia@d - Descriere generali .........
131


II.6.2. Obiective ..
130


II.6.3. Instrumente Plei@d ....
132


II.6.4. Mod de utilizare .........
132


II.6.5. Concluzii ...
133




Bibliografie .............
134

Alte date

? Aplicatii Educationale Interactive?

Introducere

E-learning in ascensiune - o noua viziune a modelelor de invatare

În sens larg, prin e-learning se intelege totalitatea situatiilor educationale in care se utilizeaza semnificativ mijloacele tehnologiei informatiei si comunicarii. Termenul, preluat din literatura anglo-saxona, a fost extins de la sensul primar, etimologic, de invatare prin mijloace electronice, acoperind acum aria de intersectie a actiunilor educative cu mijloacele informatice moderne. Definit astfel, mai mult ca e-education, aria semantica a conceptului e-learning interfereaza cu si se suprapune indefinit variabil pe o multitudine de termeni ce surprind varietatea experientelor didactice ce pot beneficia de suport tehnologic: instruire asistata/ mediata de calculator, digital/ mobile/ online learning/ education, instruire prin multimedia etc. Sub denumirea de software didactic/ educational, o gama larga de materiale electronice (pe suport digital/ multimedia) sunt dezvoltate pentru a simplifica procesul de educatie: harti, dictionare, enciclopedii, filme didactice, prezentari in diverse formate, carti (e-books), teste, tutoriale, simulari, software ce formeaza abilitati, software de exersare, jocuri didactice etc. Computerul si materialele electronice/ multimedia sunt utilizate ca suport in predare, invatare, evaluare sau ca mijloc de comunicare (pentru realizarea unor sarcini individuale etc).

În sens restrans, elearning-ul reprezinta un tip de educatie la distanta, ca experienta planificata de predare-invatare organizata de o institutie ce furnizeaza mediat materiale intr-o ordine secventiala si logica pentru a fi asimilate de studenti in maniera proprie. Medierea se realizeaza prin noile tehnologii ale informatiei si comunicarii - in special prin Internet. Internetul constituie atat mediul de distributie al materialelor, cat si canalul de comunicare intre actorii implicati. Functional deocamdata doar la nivelul invatamantului superior si in educatia adultilor, sistemul de instruire prin Internet replica si adapteaza componentele demersului didactic traditional/ fata-in-fata: planificare, continut specific si metodologie, interactiune, suport si evaluare.

Extensiile aduse de mediul tehnologic, insuficient explorate si utilizate, se refera la: (a) orientarea spre student, prin personalizarea parcursului de formare - compunerea diferita a obiectelor educationale in functie de cerintele fiecarui beneficiar -, prin individualizarea formarii - structurarea non-lineara a informatiilor, cu posibilitatea revenirii la continuturi mai dificile in urma identificarii automate a lacunelor -, autonomie prin eludarea unui ritm impus, independenta spatiala si seminarii asincrone (b) resurse distribuite, prin utilizarea/ integrarea/ accesarea bibliotecilor electronice si materialelor multimedia, prin antrenarea specialistilor in discutiile studentilor, (c) fluiditatea rolurilor, prin balansul continuu al rolului educat-educator in grupul de invatare ("symmetric knowledge advancement" - Scardamalia, 1995), prin re-structurarea continua a echipelor de invatare in functie de interese sau pe criterii de eficienta in sarcina.

e-Learning versus educatie traditionala

Majoritatea rapoartelor de evaluare publicate puncteaza succint meritele reale si valoarea tipurilor de educatie la distanta. În schimb, acorda o mare atentie satisfactiei cursantilor (ca si consumatori), impactului tehnologiilor utilizate sau conditiilor de indeplinit pentru mentinerea studentilor in programul de formare la distanta. Unele studii compara cursurile la distanta cu formele traditionale, sau pun fata in fata performantele obtinute de cursanti in cadrul celor doua forme de instruire. Cat priveste factorii pedagogici ce constribuie la succesul unui program de educatie la distanta si modurile in care aceste programe pot fi ameliorate - acestea sunt subiecte mai putin abordate sau detaliate. (Olimpius Istrate cercetator, Institutul de Stiinte ale Educatiei)

Definitiile date evaluarii se aplica atat invatamantului conventional, cat si educatiei la distanta. Evaluarile sunt procese generice care implica stabilirea unui scop, un design, colectarea si analiza datelor - iar similaritatile sunt mai multe decat diferentele. Similaritati fundamentale exista si la nivelul obiectului evaluarii: calitatea procesului de predare-invatare, eficacitatea materialelor didactice, gradul in care continutul cursurilor oferite vin in intampinarea nevoilor/ cerintelor comunitatii.

În privinta diferentelor, majoritatea deriva din insasi natura programului de educatie la distanta.

Mai putin deschis spre evaluare?

Adesea, invatamantul deschis la distanta presupune studiul independent de un profesor. Acest proces este dificil de urmarit, desi putem puncta anumite efecte analizand intrebarile pe care le pune cursantul, precum si modul in care indeplineste sarcinile de lucru si rezolva testele. Este evidenta diferenta fata de un curs traditional, care este definit in termenii prezentei unor serii de cursanti, care pot fi observati si evaluati direct.

Si invers, unele aspecte ale predarii la distanta pot fi mult mai deschise spre evaluare. În loc sa pregateasca materialele pentru un numar de studenti prezenti in sala de curs, titularul cursului alcatuieste suportul pentru oricine doreste sa-l cumpere si sa-l citeasca, fiind disponibil pentru evaluarea atat de catre cursanti, cat si de catre colegi sau experti in evaluare.

Mai multe aspecte de evaluat

Învatamantul deschis la distanta implica o serie de roluri noi si diversificarea rolurilor conventionale in predare ale practicienilor. În sistemele traditionale, avem de-a face cu un personaj cheie: profesorul sau trainerul. Educatia la distanta nu diminueaza neaparat rolul acestui personaj, dar creste importanta altor persoane din staff. Din perspectiva studentului, este importanta alegerea unui curs bun, iar consultanta in vederea acestei alegeri o va primi de la un consilier, de la un administrator sau de la un receptionist, dar sigur nu de la un profesor autor de curs sau de la un tutor. Similar, eficienta muncii unui tutor va fi direct proportionala cu calitatea muncii autorului de curs.

În concluzie, un program de educatie la distanta eficace necesita un efort de echipa sustinut si fiecare input in experienta de invatare a cursantului are importanta. Cu aceasta premisa, sunt mai multe aspecte de evaluat datorita unui evantai mai larg de inputuri.

Pe de alta parte, cursantul are libertatea sa-si defineasca propriul parcurs de invatare si sa foloseaca dupa voie resursele oferite sau disponibile, nelimitandu-se la materialul de curs, care poate fi folosit doar ca parte, de egala importanta cu alte materiale. Astfel, sarcina evaluatorilor este de a mapa toate aceste posibile surse si de a le lua in considerare alaturi de suportul pe care il furnizeaza institutia educativa.

Scoala cuprinde profesori, elevi/studenti si procese specifice in cadrul unui mediu special organizat. În figura urmatoare este prezentat un model scolar. Profesorii predau prin cursuri speciale, studentii invata alternind cu profesorii si asistind la cursuri. Din timpuri vechi scoala a functionat dupa acest model. Singura diferenta este ca relatiile dintre ei, accentul care se pune pe studiu poate fi diferentiat in perioade sociale diferite si diverse tipuri de scoli.

Predarea in timpurile de demult a folosit o tehnica individuala, directa. Procesul de invatare era simplu; dar contextul de invatare si orarul nu erau flexibile. Relatia dintre tutore si studenti era apropiata iar viteza mica de dezvoltare satisfacea totusi nevoile unei societati agricole.

Fig. 1. Structura scolii

Instruirea profesionala trebuie sa stabileasca noi continuturi de invatare si sa obtina noi metode. Ar putea fi necesara existenta unui cuprins de instruire initial.

Sabloanele de invatare vor fi schimbate de la grup la individ. Caracteristica studiului in societatea industriala este studiul in grup. Aceasta metoda are avantaje: eficienta mare, contact direct intre studenti si profesori ca si intre studenti si studenti, dar si dezavantaje; de exemplu, nu poate satisface abilitatile unui singur student in cererea de noi cunostinte si nici cererile speciale si preferintele pentru anumite metode de predare. Mai mult decit atit, studentii nu pot avea oportunitati de invatare atunci cind au nevoie, din cauza localizarii geografice sau a lipsei profesorilor. În acest sens, invatarea individuala a dat rezultate mai bune. Între timp succesul poate fi asigurat prin cooperare. Datorita retelei multimedia, studentii pot comunica cu profesori si alti studenti care s-ar afla in diverse zone geografice.

Învatarea pasiva va fi inlocuita cu invatarea din proprie initiativa. Modul traditional de predare in clasa inseamna in general prezentarea cunostintelor si depinde exclusiv de explicatiile profesorului. Manualul si metodele de predare sunt intr-o relatie liniara completa, iar abilitatile elevului/studentului se dezvolta foarte greu.

Învatarea din proprie initiativa prin intermediul multimedia permite studentilor insisi sau sub supravegherea profesorului sa-si stabileasca un model de invatare. Astfel studentii cistiga cunostinte si capacitati, ceea ce reprezinta un lucru important. Profesorul este in principal un ghid pina cind initierea unui student s-a dezvoltat suficient. Am putea spune ca una dintre principalele cereri ale acestui sistem de instruire este sa initieze invatarea din proprie initiativa. Toti instructorii care se afla la niveluri diferite de pregatire isi pot completa studiile cu ajutorul asistentei sistemului pina cind pregatirea individuala este desavirsita. Se cere ca sistemul nu numai sa ofere informatii, ci sa poata face schimbari, sa poata ghida si evalua. Pe de alta parte, sistemul trebuie sa fie dotat cu inteligenta si capacitate. Trebuie sa fie capabil sa faca distinctii, inferente si sa ia decizii, sa aprovizioneze convenabil contextul corect. Acest fel de invatare ar trebui sa fie unul dintre cererile cele mai importante ale sistemului instructional. Toti instructorii si cursantii aflati la diferite niveluri de dezvoltare pot sa-si completeze cunostintele cu ajutorul sistemului si sa obtina “studiul individual”.

Sursele cunostintelor nu vor mai fi singulare ci multiple. Studentii isi formeaza conostintele de la profesori si din manuale, in invatamintul traditional din salile de curs, in timp ce noul sistem de invatare ofera citeva schimbari in sensul ca aceste cunostinte si informatii pot fi luate de pe Internet. Bibliotecile, scolile si informatiile de pe Internet sunt surse de imbogatire a cunostintelor. De aceea, cum sa cautam informatiile de pe Internet de care avem nevoie devine o lectie elementara, care trebuie invatata.

Schimbarea periodica a metodelor de invatare care se practica in scoli, intr-un model de invatare valabil pe o perioada foarte lunga, poate fi aplicat oriunde si oricind. Educatia va avea scopul de a obtine abilitati de invatare. Forma curenta de educatie aplicata in scoli este un fel de educatie de calificare. Oamenilor li se ofera diferite forme de calificare, diplome si grade, si sunt condusi catre diverse slujbe si salarii. Scopul educatiei in viitor va fi sa obtina cunostinte si deprinderi. Dar nevoia de cunostinte va veni mai devreme, de aceea invatarea de-a lungul intregii vieti devine necesara.

În societatea industriala, tehnologiile stiintifice s-au dezvoltat repede iar nevoia de abilitati a crescut in mod dramatic. Sistemul de predare in scoli consta intr-o gama larga de metode standard. Caracteristica scolilor din timpurile noastre este invatarea in grup, cu context de invatare si procese standard. Un profesor intilneste sute de elevi in clasa; gama metodelor se largeste. Dar nici elevii nu pot alege, nici profesorii nu pot schimba un mod liber. Procesul de invatare depinde de mijloacele de predare si de facilitati. În procesul de predare, experimentele si practica s-au dezvoltat pentru a grabi procesul de invatare si pentru o intelegere mai buna a cunostintelor cu ajutorul experimentelor si a mediului. În acest proces, mijloacele pentru studentii care invata in particular, cresc conexiunile practice. Aceasta crestere grabeste si imbunatateste intelegerea bagajului de cunostinte. Dar prin invatarea in grup personalitatea elevilor nu se poate dezvolta deplin. Învatarea in grup, la un anumit nivel, determina rezerva din partea elevilor. La acest nivel relatia dintre profesor si elev/student este mai degraba nestructurala (in anumite universitati) in timp ce procesul sufera o schimbare a relatiilor care este necesara datorita nevoilor societatii si dezvoltarii tehnologiei stiintifice.

Dezvoltarea IT (Tehnologiei informatiei), in particular tehnicilor de retele multimedia, prezinta oportunitati fara precedent in dezvoltarea academica. Putem vedea cum se contureaza un nou model educational al secolului XXI.

Tabelul urmator prezinta schimbarile, aratind diferentele dintre predarea (invatarea) traditionala si cea informationala.

Loc de studiu

Material de predare

Obiecte pentru invatare

Plan (exemple)

Timp de studiu

Traditional

scoala, clasa