Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

Alte date

?{p}

{p}

?Introducere

Traim intr-o lume nesigura, in care diferite evenimente intamplatoare pot afecta iremediabil activitatea unui individ sau a unei companii. Lumea a fost nesigura de la inceputurile sale, nu este numai o caracteristica a zilei de azi, iar oamenii s-au aratat preocupati de prevenirea pagubelor sau macar de micsorarea acestora inca din cele mai vechi timpuri. De altfel, se pare ca primii care au apelat la o forma de asigurare au fost negustorii babilonieni, care, grupati in uniuni, suportau in comun pierderile pe care le sufereau caravanele lor, fie ca urmare a unor jafuri, fie din cauza unor dezastre naturale.

Ce se intampla astazi? Nici cu dezvoltarea exceptionala a tehnologiei, omenirea nu poate sa tina sub control fenomenele naturale. Cutremurule, furtunule, eruptiile vulcanice pot fi intr-o oarecare masura anticipate sau monitorizate, dar nicidecum controlate. Transporturile nu se mai fac cu camila, calul sau caruta, dar din nefericire avionul, trenul sau automobilul prezinta la fel de multe riscuri. Accidente se intampla la tot pasul, iar jafurile, furturile si talharia tin de natura umana. Riscurile vor exista intotdeauna, riscuri privind sanatatea oamenilor, riscul privind bunurile lor, riscuri ce decurg din activitatea lor profesionala, riscuri privind marfurile si activele companiilor.

Într-o lume in care evenimentele nefavorabile imprevizibile sunt un dat, cea mai buna solutie este sa transferi riscurile altcuiva. De aceea s-au inventat serviciile sau mai bine zis produsele de asigurari, oferite de societatile specializate, prin care acestea preiau diferite riscuri, bineinteles contra unei sume de bani. În occident exista o adevarata cultura a asigurarilor. Toata lumea are asigurari de viata, medicale, asigurari pentru automobil, pentru casa, firmele isi asigura marfurile, bunurile materiale. Asigurarea e ceva firesc, normal, face parte din cotidian. De ce? Pentru ca Occidentul are o cultura a dreptului de proprietate, iar proprietatea se apara juridic, dar si prin prevenirea si asigurarea eventualelor pagube.

Societatea romaneasca si-a dezvoltat in ultimii zece ani simtul proprietatii, iar marile companii de asigurari au intrat masiv pe piata, simtind potentialul unei cereri in formare. Cu cit romanii au avansat mai mult in economia de piata, cu atat a crescut nevoia lor pentru asigurari. Daca societatile de asigurari au stiinta de a ne asalta cu produse specifice, consumatorul roman nu are in acest domeniu cultura celui occidental.

În particular, piata de asigurari din Republica Moldova are drept scop sa permita asiguratorilor sa-si conduca operatiunile comerciale partial degajati de consecintele unei eventuale pierderi, respectiv avarieri ale mijloacelor de transport sau ale bunurilor transportate.

În etapa actuala de dezvoltare a economiei nationale, un rol important revine relatiilor de asigurari care prezinta un tip de afacere particular. O trasatura importanta a economiei moderne o reprezinta necesitatea asigurarii bunurilor impotriva consecintelor economice ale pierderii sau distrugerii lor. Pe de alta parte, societatile de asigurare participa activ pe piata financiara, joaca un important rol in concentrarea ofertei de capital.

Economia de tranzitie impune si studierea pietei de asigurari, care devine un sector major al economiei nationale. Acest lucru este demonstrat prin faptul ca dezvoltarea pietei asigurarilor, atat in tarile cu economie de piata dezvoltata, cit si in cele in curs de dezvoltare (exemplu Republica Moldova), presupune o analiza detaliata a tuturor factorilor de influenta.

Problematica asigurarilor atat la nivel macroeconomic, cit si la nivelul intreprinderilor de asigurare a fost studiata profund in literatura de specialitate din strainatate, neputindu-se spune acelasi lucru despre cercetarile efectuate in Republica Moldova. Prin urmare, tinand cont de conditiile economiei de tranzitie, de situatia pietelor de asigurari, care sunt in curs de dezvoltare, se poate spune ca aceasta tema este actuala si necesita o cercetare stiintifica amanuntita.

Scopul si obiectivele cercetarii constau in studierea literaturii de profil, sintetizarea experientei in domeniile acumulate pe plan european, in primul rand in Republica Moldova, dar si in alte tari, abordarea principiilor teoretice si metodologice ale pietei asigurarilor.

Sarcinile ce reies din scopul propus sunt multiple: examinarea si studierea literaturii straine in domeniul pietei de asigurari si al rolului asigurarilor ca si categorie economica; diagnosticul pietei asigurarilor din tarile dezvoltate din punct de vedere economic si din Republica Moldova; elaborarea unor propuneri privind formarea cererii si ofertei de asigurari, imbunatatirea sistemului legislativ si adaptarea acestuia la cerintele economiei de piata.

Scopul cercetarii a determinat structura acestei lucrari, care consta din introducere, 4 capitole, concluzii, bibliografie selectiva.

Analiza economica si financiara a pietei asigurarilor, ca obiect al investigatiilor a permis evidentierea tendintelor de dezvoltare la nivelul companiilor de asigurari. În baza acestor cercetari s-au extras unele concluzii privind perfectionarea contractului de asigurari pentru diferite segmente economice.

Suportul metodologic si teoretico-stiintific al lucrarii il constituie lucrarile stiintifice ale economiilor din tara si din strainatate in domeniul asigurarilor. De asemenea, a fost studiata legislatia Republicii Moldova care reglementeaza activitatea de asigurare. Metodele principale de cercetare sunt: comparatia, deductia, inductia, metodele analitice, gruparile statistice calculul indicatorilor sintetici financiari, abordarea sistemica.

Baza informationala este formata din: actele normative si datele economice furnizate de Serviciul de Stat pentru Supravegherea Asigurarile care functioneaza pe linga Ministerul de Finante al Republica Moldova; darile de seama ale companiilor de asigurare, precum si datele Departamentului de Statistica si Sociologie al Republicii Moldova.

Capitolul I Conceptul teoretic al asigurarilor in economia de piata

1.1 Conceptul de asigurare si necesitatea asigurarii

Asigurarea este un sistem de relatii economice care implica aportul unui mare numar de persoane fizice sau juridice in constituirea unui fond banesc, in conditiile in care fiind amenintate de pericolul, concep si recunosc oportunitatea prevenirii si inlaturarii pe baze mutuale a prejudiciilor generate de evenimente viitoare posibile, dar nesigure.

Asigurarea este un mijloc de repartizare asupra unui numar mare de persoane fizice sau juridice a pagubei provocate de un fenomen, eveniment, sau complex de fenomene, evenimente ce afecteaza un numar redus dintre acesti subiecti.

Asigurarea este si o practica a crearii in mod preventiv a conditiilor pentru dezdaunarea celor care au suferit pagube sau pentru plata sumelor cuvenite celor in viata carora au aparut evenimente asupra carora au cuvenit sa uzeze de asigurare.

În tarile cu economie dezvoltata, asigurarile sunt un domeniu de mare interes pentru economia nationala a carei valoare adaugata contribuie substantial la cresterea PIB-ului cu toate avantajele care decurg din aceasta: ofera locuri de munca, constituie fonduri ce sunt oferite pe piata financiara interna sau internationala, sistemul despagubirilor contribuie la aducerea pagubitilor la situatia anterioara suportarii consecintelor riscului indeplinit.

Asigurarea este un mijloc de a acoperi o parte a riscurilor cu care se confrunta persoanele sau firmele in activitatea lor de zi cu zi sau in afaceri (cu alte cuvinte riscuri personale si riscuri comerciale).

Riscurile comerciale includ:

- riscul de incendiu;

- riscul de furt;

- riscul de raspundere legala;

Fiecare persoana se poate confrunta cu riscuri personale in situatia in care bunurile sale sunt distruse sau devin raspunzatori in urma unor actiuni neglijente.

Riscul reprezinta posibilitatea de a ajunge la primejdie, de a avea de infruntat un necaz sau de a suporta o paguba. Riscul poate fi astfel un pericol posibil.

Promovarea activitatii de asigurare implica anumite premise care decurg din caracterul evenimentelor care justifica promovarea asigurarilor:

- caracterul aleator;

- caracter evaluabil;

- mutualitatea;

- extensia numerica (distribuirea) asiguratilor;

- echidistanta fata de risc;

Caracterul aleator: pentru promovarea unei asigurari evenimentul trebuie sa fie intamplator, realizarea lui sa nu depinda de vointa persoanelor fizice sau juridice implicate. Uneori, persoanele fizice sau juridice implicate nu pot interveni pentru a declansa unele evenimente (de exemplu catastrofele naturale). Interventia subiectiva a persoanelor este ingradita si de lege: in cazul incendiilor sau a decesului provocat, accidentului corporal provocat in vederea incasarii sumelor prevazute in contractul de asigurare.

Caracterul evaluabil al evenimentelor: presupune ca includerea in categoria evenimentelor asigurabile a celor care se supun cercetarii statistice. Evolutia acestor evenimente trebuie sa urmeze o lege de repartitie statistica ce poate fi studiat cu ajutorul calculului probabilitatilor. Studiul vizeaza numarul de cazuri inregistrate, regularitatea acestora, zona afectata, marirea pagubelor.

Mutualitatea presupune constituirea si utilizarea fondului de asigurare pe principiul solidaritatii: „toti pentru unul, si unul pentru toti”, fapt care presupune crearea unui fond de despagubire prin aportul unui mare numar de asigurati, sumele care constituie despagubirile fiind utilizate selectiv, doar pentru aceia care au fost afectati.

Extensia numerica asiguratilor este o necesitate in asigurari impusa de calcularea pe baze statistice a primelor de asigurare, evaluarea si distribuirea riscului, asigurarea unor resurse suficiente pentru constituirea si folosirea eficienta a fondului de asigurare.

Echidistanta fata de risc a asiguratilor presupune identificarea intereselor similare ale asiguratilor pentru a promova o anumita forma de asigurare, dezdaunarea in mod identic a asiguratilor pentru o anumita categorie de riscuri.