Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS

INTRODUCERE 6
CAPITOLUL 1 9
FUNDAMENTE TEORETICE PRIVIND SCHIMBAREA SOCIALĂ 9
1.1. Scurt istoric privind schimbarea socială 9
1.2. Definiţia schimbării sociale 11
1.3. Schimbarea socială : schimbare a structurii sociale 13
1.4. Tipurile schimbării sociale 15
1.5. Teorii ale schimbării sociale 16
1.5.1. Teoriile evoluţioniste 16
1.5.2. Teoriile ciclice 16
1.5.3. Teoria funcţionalistă 17
1.5.4. Teoria conflictului 18
1.6. Analiza teoriilor privind schimbarea socială 19
1.7. Surse ale schimbării sociale 20
1.7.1. Mediul fizic 21
1.7.2. Populaţia 21
1.7.3. Contactul şi difuziunea 22
1.7.4. Tehnologia 22
1.7.5. Mass-media 23
1.7.6. Conflictul intern 23
1.7.7. Revoluţiile 23
1.7.8. Războiul 24
1.7.9. Schimbarea planificată 25
1.8. Ratele schimbării sociale 25
CAPITOLUL 2 27
MECANISMELE ŞI FACTORII DECLANŞATORI AI SCHIMBĂRII SOCIALE 27
2.1. Factorii declanşatori ai schimbării sociale.Clasificare 27
2.2. Analiza factorilor declanşatori ai schimbării sociale 29
2.3. Particularităţi privind factorii care au generat schimbarea socială la nivelul organizaţiei militare 31
2.3.2. Factorul tehnic 33
2.3.3. Factorul economic 35
2.3.4. Valorile religioase 36
2.3.5. Ideologia politică 38
CAPITOLUL 3 40
PARTICULARITĂŢI PRIVIND SCHIMBAREA 40
SOCIALĂ LA NIVELUL ORGANIZAŢIEI 40
MILITARE 40
3.1. Tipurile de instituţii sociale care asigură servicii publice 40
3.1.1. Instituţii economice 41
3.1.2. Instituţii politice şi juridice 42
3.1.3. Instituţii culturale educative 44
3.1.4. Instituţii religioase 45
3.2. Armata ca organizaţie militară şi asigurarea serviciului de apărare a intereselor naţionale ale ţării 48
3.2.1. Dubla ipostază a armatei: armata ca instituţie socială şi armata ca organizaţie 48
3.2.2. Armata privită ca instituţie socială.Funcţiile armatei ca instituţie socială 49
3.2.3. Armata ca organizaţie.Consideraţii privind organizaţia militară şi rolul ei fundamental în apărarea intereselor naţionale ale ţării 52
3.3. Schimbarea socială la nivelul organizaţiei militare. Reforma militară 54
3.3.1. Procesul de restructurare şi modernizare a Armatei României 55
3.3.2. Profesionalizarea armatei României 58
3.4. Concluzii privind profesionalizarea armatei României 69
CAPITOLUL 4 73
STUDIU PRIVIND SCHIMBAREA SOCIALĂ LA NIVELUL ORGANIZAŢIEI MILITARE 73
4.1. Metodologia generală a cercetării 73
4.2. Etapele demersului investigativ 74
4.2.1. Alegerea temei de cercetare 74
4.2.2. Stabilirea materialului pentru analiză 74
4.2.3. Eşantionarea 74
4.2.4. Alegerea procedeului de analiză 82
4.2.5. Prelucrarea datelor 83
4.3. Analiza calitativă a datelor 86
CONCLUZII ŞI PROPUNERI 88
BIBLIOGRAFIE 95

Alte date

?INTRODUCERE

Modurile de viata si institutiile caracteristice lumii moderne sunt radical diferite, chiar si de cele din trecutul apropiat. În decursul unei perioade de numai doua secole viata sociala a suferit transformari radicale, care s-au succedat cu un ritm extrem de alert, in comparatie cu perioada scursa de la inceputul umanitatii. Schimbarea este un element constant in viata sociala, iar studiul acesteia ocupa un loc central in sociologia clasica si contemporana. Problematica schimbarii sociale este dezbatuta pe larg in literatura sociologica, in scopul de a explica diferitele fatete ale acesteia, a determinarii cauzelor sau a anticiparii fenomenelor sale caracteristice, de aceea se impune o clarificare conceptuala, de ordin terminologic. Aceasta trebuie sa permita precizarea continutului atribuit notiunii de schimbare sociala si a elementelor corelate acesteia .În general, prin schimbare sociala intelegem trecerea unui sistem sau subsistem social dintr-o stare in alta, diferita cantitativ si calitativ. Acest proces permite producerea unor modificari structurale si functionale ale sistemului social respectiv.

Perioada actuala ne demonstreazã, mai mult decat oricand, ca societatea nu este niciodatã statica si ca schimbarile sociale, politice si culturale apar in mod constant. De aceea, sociologia contemporana este interesata de o gama foarte larga de fenomene specifice schimbarilor pe termen lung, dar si pe termen scurt, a celor la nivel global sau a celor care se produc la o scara mai restransa. Schimbarile drastice, de natura structurala si functionala, aparute in Europa de Est sau in fosta Uniune Sovietica, precum si transformarile tot mai evidente din lumea islamica, reprezinta doar laturi ale schimbarii sociale. Cea mai importanta intrebare prezenta in studiile actuale vizeaza finalitatea procesului de schimbare si anume, incotro se indreapta omenirea?

Teoreticienii sociologiei nu au formulat un punct de vedere comun, dar din scrierile unor autori ca: Alain Touraine, Daniel Bell, Alvin Toffler, Francis Fukuyama, se pot desprinde doua posibile raspunsuri, incarcate in mod evident cu o doza de speculatie.

• Primul raspuns se refera la faptul cã traim intr-o societate postindustriala sau informationala, in care producerea si controlul informatiilor devin principalele preocupari, atat ale indivizilor, cat si ale organizatiilor.

• Cel de-al doilea raspuns vizeaza teoria conform careia ne aflam la „capatul istoriei“.

Sfarsitul istoriei, in opinia lui Fukuyama, inseamna sfarsitul conflictelor, iar instaurarea democratiilor liberale, pe o scara tot mai larga, vine ca un argument in sprijinul acestei teorii.

Lucrarea de fata isi propune sa raspunda acestor intrebari, analizand procesul de schimbare sociala la nivelul organizatiilor care asigura servicii publice, si anume la nivelul armatei Romaniei, din perspectiva statutului de membru cu drepturi depline al celei mai puternice si complexe organizatii politico-militare a contemporanitatii: N.A.T.O.

Am ales aceasta tema avand in vedere, in primul rand, un motiv subiectiv: sunt student militar si am interesul sa stiu cum este perceput procesul de schimbare sociala la nivelul armatei tarii noastre, dupa integrarea in N.A.T.O. si bineinteles cum va fi privit si acceptat militarul roman de acum inainte. În al doilea rand am considerat ca este o provocare deosebita deoarece, despre acest subiect, nu s-a scris foarte mult. Totodata, aceasta tema mi-a oferit posibilitatea de a analiza modul in care acest fenomen este perceput in societatea romaneasca.

Aceasta lucrare se bazeaza pe cateva idei principale, care capata contur in capitolele care vor fi prezentate si anume:

Primul capitol abordeaza aspecte teoretice legate de procesul de schimbare sociala privind definitia schimbarii sociale, tipurile de schimbare sociala, teoriile care abordeaza acest proces si sursele care l-au generat, precum si ratele schimbarii sociale. Cunoasterea acestora permite o intelegere si o analiza mai buna a problematicii de baza.

Al doilea capitol studiaza factorii declansatori ai schimbarii sociale, realizand o analiza a principalilor factori care au stat la baza acestui proces. Am realizat acest studiu avand in vedere si anumite particularitati privind factorii care au stat la baza schimbarii sociale la nivelul organizatiei militare.

În capitolul trei, suportul teoretic pentru partea practica, am incercat sa realizez o analiza a ceea ce presupune schimbarea sociala la nivelul armatei Romaniei. Pana in prezent, armata tarii noastre a fost supusa unui proces foarte amplu de transformari. Altfel spus, pana la momentul integrarii in N.A.T.O. si dupa aceea, sistemul militar a trecut prin mai multe etape de schimbare incepand cu procesul de restructurare si modernizare si continuand cu cel de profesionalizare a armatei Romaniei. Toate aceste etape am incercat sa le evidentiez cat mai bine in capitolul sus mentionat.

Si, in final, capitolul patru, capitolul de baza al lucrarii, cuprinde un studiu privind efectele schimbarii sociale a institutiei militare dupa integrarea Romaniei in structura Organizatiei Tratatului Nord -Atlantic. Un rol activ in formarea acestei imagini l-a avut presa scrisa, care a relatat atat aspectele negative din armata, cat si pe cele pozitive. Dupa cum bine se cunoaste, jurnalismul este mecanismul care joaca un rol vital in informarea publicului.”Dreptul publicului de a fi informat este cel mai des invocat argument al jurnalistilor in disputa lor cu cenzura oficiala si cu mentalitatea cazona”1.”Jurnalismul este o meserie la fel de respectabila si onorabila ca si cea a armelor, fie si pentru simplul fapt ca scopul sau principal este acela de a transmite oamenilor informatiile, comentariile, opiniile, imaginile absolute necesare sanatatii unei societati democratice”2. Perceptia sociala asupra armatei, concretizata cu deosebire in gradul de incredere al populatiei, dupa cum este relevant in sondajele de opinie realizate, s-a mentinut in permanenta la cote inalte.

Realizarea acestei lucrari de licenta a presupus utilizarea unei biblioteci bazata pe lucrari de specialitate, cursuri, sondaje de opinie publice, cotidiane si reviste monitorizate pe o perioada lunga de timp. În acelasi timp ea se vrea a fi o analiza a unui fenomen foarte amplu si complex, fenomenul de schimbare sociala ce a avut loc la nivelul organizatiei militare.

Demersul personal in realizarea acestei lucrari nu ar fi fost posibil fara ajutorul domnului maior lect. univ. drd. Florin Petrut, caruia ii adresez multumiri.