Jan 13 2022
Aspecte criminologice privind criminalitatea orientata spre profit
Postat de licenteoriginale • In Drept
Cuprins
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
Extras din document
PLANUL LUCRARIICAPITOLUL I. STAREA SI DINAMICA CRIMINALITATII ORIENTATE SPRE PROFIT iN PERIOADA DE TRANZITIE A ROMiNIEI 3
1.1. Caracterizare generala 3
1.2. Domenii si forme de manifestare 3
1.2.1. Criminalitatea financiar-bancara si bursiera 3
1.2.2. Criminalitatea privind societatile comerciale si agentii economici 3
1.2.3. Criminalitatea informatica 3
1.2.4. Contrabanda 3
1.2.5. Jocurile de noroc 3
1.2.6. Coruptia 3
1.2.7. Criminalitatea corporatiilor 3
1.2.8. Criminalitatea contra mediului inconjurator 3
1.3. Caracteristicile criminalitatii orientate spre profit 3
1.4. Tendinte ale criminalitatii orientate spre profit in perioada de tranzitie din Rominia 3
CAPITOLUL II. ETIOLOGIA CRIMINALITATII ORIENTATE SPRE PROFIT 3
2.1. Caracterizare generala 3
2.2. Factori economici 3
2.2.1. Criza resurselor si criza morala in perioada de tranzitie 3
2.2.2. Absenta inovatiei si rationalitatii 3
2.2.3. Controlul intern si controlul extern nesatisfacator 3
2.2.4. Interventiile statului in anumite domenii 3
2.2.5. Dimensiunea economica a starii de anomie 3
2.3. Factori juridici 3
2.3.1. Fetisismul legii si inflatia legislativa 3
2.3.2. Procesul legislativ - factor de dereglare si inefectivitate 3
2.3.3. Reforma legislatiei - intre deziderat si realitate 3
2.4. Factori psiho-sociali 3
2.4.1. Lumea afacerilor 3
2.4.2. Sistemul judiciar 3
2.4.3. Criza morala generala 3
CAPITOLUL 3. PREVENIREA, COMBATEREA SI CONTROLUL CRIMEI ORIENTATE SPRE PROFIT 3
3.1. Strategia luptei contra criminalitatii orientate spre profit 3
3.2. Masuri, tipuri, metode si mijloace de realizare a prevenirii si combaterii criminalitatii orientate spre profit 3
Bibliografie: 3
PLANUL LUCRĂRII
CAPITOLUL I. STAREA ŞI DINAMICA CRIMINALITĂŢII ORIENTATE SPRE PROFIT ÎN PERIOADA DE TRANZIŢIE A ROMÂNIEI
1.1. Caracterizare generală
1.2. Domenii şi forme de manifestare
1.2.1. Criminalitatea financiar-bancară şi bursieră
1.2.2. Criminalitatea privind societăţile comerciale şi agenţii economici
1.2.3. Criminalitatea informatică
1.2.4. Contrabanda
1.2.5. Jocurile de noroc
1.2.6. Corupţia
1.2.7. Criminalitatea corporaţiilor
1.2.8. Criminalitatea contra mediului înconjurător
1.3. Caracteristicile criminalităţii orientate spre profit
1.4. Tendinţe ale criminalităţii orientate spre profit în perioada de tranziţie din România
CAPITOLUL II. ETIOLOGIA CRIMINALITĂŢII ORIENTATE SPRE PROFIT
2.1. Caracterizare generală
2.2. Factori economici
2.2.1. Criza resurselor şi criza morală în perioada de tranziţie
2.2.2. Absenţa inovaţiei şi raţionalităţii
2.2.3. Controlul intern şi controlul extern nesatisfăcător
2.2.4. Intervenţiile statului în anumite domenii
2.2.5. Dimensiunea economică a stării de anomie
2.3. Factori juridici
2.3.1. "Fetişismul" legii şi "inflaţia" legislativă
2.3.2. Procesul legislativ - factor de dereglare şi inefectivitate
2.3.3. Reforma legislaţiei - între deziderat şi realitate
2.4. Factori psiho-sociali
2.4.1. Lumea afacerilor
2.4.2. Sistemul judiciar
2.4.3. Criza morală generală
CAPITOLUL 3. PREVENIREA, COMBATEREA ŞI CONTROLUL CRIMEI ORIENTATE SPRE PROFIT
3.1. Strategia luptei contra criminalităţii orientate spre profit
3.2. Măsuri, tipuri, metode şi mijloace de realizare a prevenirii şi combaterii criminalităţii orientate spre profit
Bibliografie:
Alte date
?CAPITOLUL I
Starea si dinamica criminalitatii orientate spre profit in perioada de tranzitie a Romaniei
1.1. Caracterizare generala
Cercetarea problematicii criminalitatii orientate spre profit ne introduce in economia dominata de concurenta si carmuita de principiul maximalizarii profitului chiar cu incalcarea normelor de drept, acolo unde se sudeaza si elaboreaza cele mai subtile si mai abile tehnici si procedee frauduloase comerciale, bancare, financiare etc., cu cele mai intense dorinte de castig, unde presiunea sociala a amenintarii cu sanctiunea penala pentru faradelegi nu este atat de puternica, fiind atenuata de perspectiva castigului ilicit si uneori de pozitia si puterea respectivului personaj al dramei infractionale.
Tendintele de crestere a actelor si faptelor infractionale a caror motivatie o constituie obtinerea de profit, reprezinta, in ultima vreme, in societatea romaneasca un adevarat fenomen ale carui efecte nu pot fi ignorate. Acest fenomen lezeaza economia in ansamblul ei, cauzeaza imense pierderi financiare, slabeste stabilitatea sociala, ameninta structurile democratice, determina o anumita pierdere de incredere in sistemul economic, corupe si compromite institutiile economice si sociale.
Spre deosebire de perioada regimului totalitar - caracterizata prin utilizarea dreptului si legislatiei ca principale instrumente de realizare a controlului statului si a supraconformismului indivizilor - actuala perioada pe care o parcurge societatea romaneasca cunoaste o anumita stare de criza si de dereglare normativa si institutionala. Acest lucru se datoreaza in mare masura si absentei unui cadru legislativ adecvat derularii reformei si diminuarii eficientei institutiilor specializate sa realizeze justitia si legalitatea.
Fiind rezultanta unei interactiuni de multiple cauze si conditii, acest fenomen infractional care urmareste realizarea de profit se caracterizeaza nu numai printr-o mare diversitate de forme de manifestare, ci si printr-o anumita coloratura specifica, care face si mai dificila explicatia diferitelor acte sau fapte de acest gen care se comit in sectoarele si domeniile de activitate economico - sociala.
Ar fi util, sa se faca aici, distinctia intre cele doua laturi ale acestui fenomen si anume:
- latura nationala, respectiv suma infractiunilor incriminate in Codul Penal sau legile penale speciale, care se produc in interiorul sistemului economic si financiar, cu excluderea elementului de extraneitate.
- latura internationala, respectiv totalitatea infractiunilor care se comit si se finalizeaza cu participarea elementului de extraneitate (persoane, firme, corporatii, capital, banci etc.).
Cele doua laturi ale fenomenului au capatat un caracter dinamic. Acest lucru este evident astazi prin internationalizarea afacerilor de tip criminal, caracteristica ce rezulta si din rasunatoarele cazuri de contrabanda, evaziune fiscala, deturnari de fonduri, operatiuni de import - export etc.
O alta distinctie care trebuie facuta in cadrul acestui fenomen ar fi aceea dintre criminalitatea traditionala si criminalitatea organizata astfel:
- criminalitatea traditionala conventionala care cuprinde infractiunile economice specifice teritoriului national si sunt comise de regula in formele lor tipice (evaziune, delapidare, furt etc.)
- criminalitatea organizata care desi nu este definita intr-un mod unitar de catre doctrina si legislatie constituie la ora actuala una dintre principalele tendinte ale criminalitatii orientate spre profit, fiind totodata si cea mai grava forma de comitere a acestor infractiuni. Criminalitatea organizata ajunge sa erodeze edificiul social, corupe infrastructurile, politicienii, politia, organele judiciare si financiare, in scopul foarte clar al obtinerii unui considerabil produs financiar.
Una din constatarile cele mai importante care s-a desprins in urma studiului criminalitatii orientate spre profit este aceea ca acest domeniu este, in general, foarte putin urmarit, investigat si cercetat. Opiniile majoritatii cercetatorilor si specialistilor in criminologie releva faptul ca dimensiunea reala a acestui tip de criminalitate, este foarte greu de cuantificat.
Cifra neagra a acestui fenomen are valori extrem de mari deoarece pana in prezent, nici o societate nu a reusit sa-si construiasca un dispozitiv preventiv si represiv apt sa constate si sa sanctioneze toate infractiunile. Devine explicabila astfel atitudinea autoritatilor care afirma cu tarie ca unele aspecte, componente sau forme de manifestare a acestei criminalitati, nu exista sau sunt nesemnificative, pentru simplul motiv ca ele (autoritatile) nu cunosc adevarata stare de fapt existenta in perimetrul economiei si finantelor. Odata declansata ofensiva reala contra unor componente sau segmente ale criminalitatii orientate spre profit, se scot la lumina zilei aspecte deosebite, unele cutremuratoare prin dimensiunea lor.
Acest lucru a fost evidentiat si de lucrarile Comitetului European pentru Probleme Criminale din data de 25 iunie 1981. Cu acest prilej a fost prezentata o lista de infractiuni circumscrise criminalitatii ce urmareste obtinerea de profit, lista din care enumeram cu titlu de exemplu urmatoarele categorii:
- infractiuni bursiere si bancare;
- infractiuni fiscale;
- concurenta neloiala;
- fraude in detrimentul creditorilor (bancruta, violarea drepturilor de proprietate intelectuala si industriala);
- infractiuni impotriva consumatorilor (falsificarea de marfuri, publicitate mincinoasa);
- obtinerea frauduloasa sau deturnarea fondurilor financiare alocate de stat sau de organizatii internationale;
- crearea de societati fictive;
- infractiuni in legatura cu formarea cartelurilor;
- fraude care se restrang asupra situatiei comerciale si a capitalului social;
- coruptie;
- infractiuni din domeniul informaticii;
- infractiuni privind regimul valutar;
- infractiuni impotriva mediului ambiant;
Se poate constata cu usurinta din cele prezentate mai sus ca, alaturi de criminalitatea clasica in domeniu reprezentata prin infractiuni cum ar fi falsurile, contrabanda, delapidarea, gestiunea frauduloasa, bancruta etc., apar noi tendinte si directii de infiltrare a criminalitatii orientate spre profit concretizate prin savarsirea unor infractiuni in forme moderne si in domenii cum ar fi sistemul informational, sistemul bursier, sistemul bancar etc.
Evolutia noilor descoperiri stiintifice de varf, asa numita high-technology, determina o revizuire a intregii politici penale de pana acum in sensul gasirii celor mai adecvate mijloace de raspuns fata de noua criminalitate. În literatura de specialitate s-a subliniat, astfel, necesitatea unei stringente adaptabilitati a dreptului penal, dar si a imperativului strictei interpretari a legii - respectarea principiului legalitatii incriminarii.
Cercetarea stiintifica abordeaza noile aspecte ale criminalitatii, plecandu-se de la incriminarile existente, urmarindu-se supunerea sub controlul legislatiei penale a unor fapte cum ar fi: pirateria informatica, furtul timpului calculatorului, hold up-ul informatic, falsul in inscrisuri electronice etc. Exista insa si cazuri de delicte care, chiar daca ar fi descoperite, ar fi dificil de probat si cu atat mai greu de pedepsit. Se au in vedere aici mai ales puternicele implicatii ale fenomenului de coruptie care se manifesta in legatura cu deturnarea de credite guvernamentale, acordarea preferentiala a creditelor de catre bancile de stat, trucarea de licitatii cu prilejul privatizarii, acoperire cu H.G. a unor activitati economice aflate la limita legii.
O importanta componenta a criminalitatii orientate spre profit o constituie asa-numita criminalitate in gulere albe, expresie intrebuintata pentru prima data de Edwin H. Sutherland [1 E. H. SUTHERLAND - “White Collar Criminality” New York, Ed. Dryden Press, 1949, p.9 ], care avea in vedere infractiunile comise in timpul activitatii de catre persoane definite printr-o pozitie inalta si "respectabila". Ulterior, aceasta notiune a evoluat catre conceptul de criminalitate profesionala sau ocupationala [2 H. BARLOW - “Introduction to Criminology”, ed. a III-a Southern Illinois University, 1984, p.295] care se refera la activitatile ilicite orientate spre profit, realizate cu ajutorul sau in legatura cu profesia sau functia faptuitorului.
Un alt fenomen deosebit de periculos prin consecintele sale, care se manifesta in legatura cu criminalitatea orientata spre profit, este coruptia. În Occident coruptia este considerata de catre sociologi ca apartinand infractiunilor gulerelor albe (white collars) constand in incalcarea, de multe ori nesanctionata, a legii penale de catre anumite grupuri de demnitari sau de catre persoane investite cu functii oficiale. Aceste categorii de persoane, dintre care o parte are competenta de a aplica legea, pot fi direct implicate in delictele care au ca scop principal favorizarea si promovarea unor interese economice cu caracter particular sau pot contribui indirect, prin functiile pe care le au la comiterea acestor delicte.
Totusi criminalitatea orientata spre profit constituie doar o parte din activitatile si scopurile ce caracterizeaza coruptia in general.
Asadar, fenomenul criminalitatii orientate spre profit include mai multe forme si dimensiuni care, odata identificate si analizate in mod stiintific, pot furniza elementele pentru o schema de operationalizare adecvata a diferitelor acte si fapte ce il compun:
a) o prima dimensiune este cea statistica care prin sistemul de inregistrare a delictelor orientate spre profit permite cunoasterea specificului si contextului diferitelor sectoare, ramuri si institutii in care se constata frecventa si amploarea activitatilor ilicite.
b) cea de-a doua dimensiune este cea normativa (juridica) si are in vedere principalele prescriptii si norme din domeniul dreptului (in special penal, comercial, vamal) referitoare la abaterile si incalcarile comise de diferiti agenti economici, functionari publici, institutii sau persoane fizice precum si sanctiunile ce se aplica.
c) dimensiunea sociologica care furnizeaza informatii despre cauzele si conditiile care genereaza acte si manifestari ilicite, despre factorii de risc care exista in anumite sectoare.
d) dimensiunea psihologica care vizeaza structura si personalitatea indivizilor si grupurilor de persoane, ce devin subiecti ai infractiunilor, motivatiile, mobilurile si finalitatile urmarite, reactia publica fata de comiterea acestor fapte.
e) dimensiunea economica a fenomenului infractional orientat spre profit, are in vedere evaluarea si estimarea costurilor economice si sociale, ca si aprecierea cantitativa si calitativa a acestui fenomen antisocial.
f) dimensiunea prospectiva care pune la indemana organelor specializate de control social o serie de date si informatii privind tendintele de evolutie (crestere, descrestere, stationare) in viitor a faptelor infractionale din acest domeniu, ca si aparitia unor noi forme de control a lor.
Întrucat criminalitatea orientata spre profit are un caracter multidimensional, analiza acesteia trebuie facuta in contextul unei definitii juridice si criminologice care tine seama de complexul de factori politici, sociali, economici, juridici si institutionali si in corelatie cu alte fenomene si probleme sociale cu care se confrunta societatea noastra in perioada de tranzitie.
Documente similare
· Aspecte criminologice privind criminalitatea orientata spre profit· Aspecte criminologice privind criminalitatea economico - financiara in perioada de tranzitie
· Aspecte privind criminalitatea informatica si economico financiara
· Aspecte criminologice privind delicventa juvenila
· Aspecte criminologice privind infractiunea de abandon de familie
· Aspecte juridico - penale si criminologice privind infractiunea de contrabanda
· Aspecte juridico-penale si criminologice privind infractiunile la regimul circulatiei rutiere
· Aspecte juridice, criminologice si criminalistice privind pericolele comiterii infractiunilor de ...
· STUDIUL PRIVIND IMPOZITELE PE PROFIT LA SC
· Impozitul pe profit. Studiu privind situatia economica (S.C. XYZ S.R.L.)