Pagina documente » Stiinte Economice » Avantajul competitiv in Uniunea Europeana

Despre lucrare

lucrare-licenta-avantajul-competitiv-in-uniunea-europeana
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-avantajul-competitiv-in-uniunea-europeana


Cuprins

CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL I - DESPRE COMPETITIVITATE
1.1 Definitii
1.2 Fortele competitive ale natiunii
CAPITOLUL II - TEORIA AVANTAJULUI COMPETITIV
2.1 Factorii de productie
2.1.1. Dotarea cu factori de productie
2.1.2. Ierarhii intre factori
2.1.3. Crearea factorilor
2.1.4. Dezavantajele legate de factori
2.2. Cererea interna
2.2.1. Componenta cererii interne
2.2.2. Marimea cererii si modelul ei de crestere
2.2.3. Internationalizarea cererii interne
2.2.4. Interdependenta dintre factorii legati de cererea interna
2.3. Industriile furnizoare si conexe
2.3.1. Avantajul competitiv in industriile furnizoare
2.3.2. Avantajul competitiv in industriile conexe
2.4. Concurenta, strategia si structura organizationala a firmei
2.4.1. Obiectivele
2.4.2. Concurenta interna
2.5. Rolul sansei
2.6. Rolul guvernului
CAPITOLUL III - CREAREA, DEZVOLTAREA si SUSTINEREA AVANTAJULUI NATIONAL
3.1. Interdependente din cadrul diamantului national
3.2. Cluster-ul
3.3. Mecanismele crearii, dezvoltarii si sustinerii avantajului national
3.4. Avantajul competitiv national in tarile in curs de dezvoltare/tarile dezvoltate
CAPITOLUL IV - STADIILE DE DEZVOLTARE A AVANTAJULUI COMPETITIV
Fata in fata - Michael Porter si Mihail Manoilescu
BIBLIOGRAFIE
1
1

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

INTRODUCERE

Schimburile economice internationale au reprezentat intotdeauna un domeniu aparte al stiintei economice care a angajat eforturi de cercetare dintre cele mai prolifice. Economistii au incercat sa gaseasca un raspuns pentru intrebarile care framantau lumea. Care sunt avantajele comertului international pentru economia unei tari? De ce, cat si, mai ales, ce trebuie sa exporte sau sa importe o natiune pentru a obtine un castig, in conditiile in care lumea nu mai functioneaza dupa regula "jocului cu suma nula", ci dupa principiul ca ambele parti pot castiga dintr-o tranzactie comerciala? Care este domeniul in care ar trebui sa se specializeze pentru a putea obtine avantaje, care este criteriul de specializare?

De la Ricardo si Mill si pana in perioada interbelica se poate afirma ca, in linii mari, cercetarea economica nu a adus noutati in acest domeniu. Aceasta nu inseamna ca interesul fata de schimburile internationale s-a diminuat, dimpotriva, dar s-a considerat ca tot ceea ce a fost de spus s-a spus de catre clasici. Teoria ricardiana a fost socotita drept litera de lege. A trebuit sa treaca mai bine de un secol pentru ca problema sa fie reluata; fie pentru a contesta teoria lui Ricardo, fie pentru a aduce adaugiri. Si intr-un caz si in altul teoria costurilor comparative a ramas in centrul atentiei.

La sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, mutatiile profunde care au avut loc, au impus o primenire doctrinara pentru a aduce la zi teoria cu practica.

Lucrarea de fata isi propune sa aduca in centrul atentiei notiunea de avantaj competitiv, competitivitate, avand drept punct de plecare teoria lui Michael Porter – The Competitive Advantage of Nations. Considerata o adevarata revelatie la momentul publicarii ei, in 1991, premisele de la care porneste nu sunt chiar o noutate, ele fiind asemanatoare cu cele de la care si-a dezvoltat propria teorie Mihail Manoilescu, cu o jumatate de secol mai inainte. Precizam inca de la inceput ca nu exista nici cea mai mica intentie de al discredita pe economistul american, a carui teorie este actuala, dinamica si incitanta.

In incercarea de a defini competitivitate si avantajul competitiv, de-a lungul acestei lucrari vom face referiri la situatia tarilor membre ale Uniunii Europene pentru a exemplifica pe caz practic noua teorie a comertului international.

CAPITOLUL I - DESPRE COMPETITIVITATE

1.1 DEFINITII

Evolutia economiei mondiale in perioada interbelica, marcata de profunde mutatii in ceea ce priveste structura productiei mondiale pe tari si grupuri de tari, precum si de cresterea fara precedent a comertului international a diminuat in mod vizibil capacitatea teoriilor clasice de a explica fenomenele si procesele ce au loc pe piata internationala. Scindarea teoriilor comertului international si afirmarea noului curent ce considera veniturile progresive de scara si competitia imperfecta ca elemente definitorii ale fenomenului aduce in prim-planul gandirii economice un nou concept de si mai mare complexitate decat avantajul comparativ :competitivitatea.

Doua tari nu exporta numai fiecare pe piata celeilalte. Ele exporta si pe piete terte. Cum se poate explica succesul sau insuccesul firmelor pe pietele globale? Este o chestiune care depinde de factorii interni ai firmelor ( pe care ele il pot controla ) sau dimpotriva, de cei exogeni? Care este rolul natiunii in tot acest proces? Acestea sunt intrebarile la care incearca sa raspunda noua teorie a avantajului competitiv.

Doua aspecte sunt importante pentru explicarea conceptului de competitivitate:

? avantajul competitiv se localizeaza doar la nivelul unor anumite industrii si firme din cadrul unei natiuni;

? intre industriile competitive si cele necompetitive din cadrul unei natiuni are loc o marire a decalajelor care se reflecta intr-o adancire a inegalitatilor in plan social.

Rezulta astfel, cu mai multa claritate, de ce afirmatiile unora conform carora industriile traditionale in tarile dezvoltate sunt subminate de concurenta produselor provenind din tarile in curs de dezvoltare sunt false. Nu concurenta exercitata de industriile mai putin productive din tarile lumii a doua sau a treia sunt cauza dificultatilor cu care se confrunta unele industrii din tarile avansate, ci batalia care se poarta pe arena competitivitatii internationale intre tarile dezvoltate.

Competitivitatea este un concept complex, mult dezbatut de economistii din toata lumea. Fiind organic legat de notiunea de competitie, el exprima la nivelul cel mai general capacitatea persoanelor, firmelor, economiilor nationale, produselor, serviciilor, etc de a se mentine in competitia interna si internationala si de a obtine ( produce ) avantaje economice din aceasta.

“ Competitivitatea internationala este relativ usor de definit la nivelul unei firme individuale. O firma este competitiva daca poate sa produca bunuri sau servicii de calitate superioara sau la un pret mai scazut decat rivalii sai interni sau externi…Pentru o natiune, competitivitatea internationala poate fi definita in mai multe moduri. Toate au insa un factor comun: abilitatea ei de a utiliza eficient oportunitatile de pe piata mondiala”.

Definitia de mai sus este suficient de comprehensiva, continand un numar de elemente cu care este greu sa nu fim de acord. Totusi, ea comporta unele comentarii. Daca problema oferirii de bunuri si servicii de calitate superioara constituie in mod indiscutabil un atuu in planul competitivitatii, pretul la care ele se comercializeaza este o chestiune asupra careia taberele sunt impartite. Dupa unii autori, capacitatea unei natiuni de a obtine preturi mari la produsele comercializate pe piata mondiala reprezinta un obiectiv mult mai atractiv si, prin urmare, o mai puternica proba a competitivitatii decat vanzarea la preturi mici. Intr-adevar, daca ne referim la teoria lui Vernon, calculatorul de buzunar se vindea in anii’60 de catre producatorii americani cu aproximativ 1000 USD bucata si de japonezi cu 400 USD ,la inceputul anilor ’70, cand pretul a scazut la 10-20USD ,produsul a fost abandonat de catre cei care l-au conceput, firmele americane renuntand la producerea lui. In afara chestiunii legate de diseminarea tehnologiei apare si aspectul preturilor la care se vand produsele de pe piata mondiala. Daca pentru un producator din Europa de Est pretul de 10 dolari pentru un calculator de buzunar pare atragator, nu acelasi lucru se intampla cu o firma de talie mondiala din Europa Occidentala, pretul fiind neatragator. Avantajul competitiv al firmelor mari, aflate in avangarda progresului tehnic se regaseste in nu in ramurile in care tehnologia este standardizata, ci in ramurile de varf in care avansul tehnologic permite obtinerea unor preturi pe masura.

Competitivitatea este un concept cu larga utilizare. El poate fi analizat la mai multe niveluri:

? pe grupuri de tari

? la nivel de tara

? la nivel de industrie

? la nivel de firma

Oferta anului

Reducere 2020