Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE

1.1. Importanţă. Întrebuinţări.
1.2.Compoziţia chimică
1.3. Răspândirea florii-soarelui
1.4.Scopul şi motivaţia lucrării de diplomă
CAPITOLUL 2. CARACTERIZAREA CONDIŢIILOR NATURALE ALE ZONEI ŞI UNITĂŢII AGRICOLE SC PROTEVIT SA CAZASU, JUDEŢUL BRĂILA

2.1. Aşezare geografică
2.2 Relieful
2.3.Caracteristicile geomorfologice ale Câmpiei Brăilei
2.4. Hidrografia şi hidrogeologia

2.6.Caracteristicile climatice
2.6.1. Regimul pluviometric

2.6.2. Regimul termic
2.6.4. Indicele de ariditate (De Martonne)
2.7.Flora şi fauna

2.8.Structura culturilor agricole în Câmpia Brăilei
2.9.Prezentarea unităţii
CAPITOLUL 3. STADIUL CUNOAŞTERII CU PRIVIRE LA CULTURA FLORII-SOARELUI

3.1.Originea şi istoricul florii - soarelui.
3.2.Sistematica florii - soarelui
3.3. Cerinţe faţă de climă şi sol
3.3.1. Temperatura
3.3.2. Umiditatea
3.3.3. Lumina
3.3.4. Solul
3.4. Zonarea florii - soarelui
3.5. Hibrizi cultivaţi în România şi în lume

3.5.1 Hibrizi cultivaţi de floarea – soarelui în România
3.5.2 Hibrizi străini de floarea-soarelui înregistraţi în diferite ţări
3.6. Prezentarea plantei
3.6.1 Sistemul radicular
3.6.1.1 Structura rădăcinii
3.6.2. Tulpina
3.6.2.1. Structura tulpinii
3.6.3.Aparatul foliar
3.6.3.1. Structura frunzei
3.6.4.Inflorescenţă
3.6.5. Fructul
3.6.5.1 Structura fructului
3.6.5.2.Structura seminţei
3.7.Faze de vegetaţie

3.7.1 Faza germinare – răsărire – A

3.7.2. Faza vegetativă – B
3.7.3 Faza de buton floral – E
3.7.4. Faza de înflorire – F

3.7.5 Faza de maturitate – M
3.8.Cercetări privind combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor din cultura florii-soarelui
3.8.1.Protecţia integrată a culturii de floarea-soarelui împotriva agenţilor patogeni
3.8.2. Schema combaterii integrate a bolilor şi dăunătorilor din culturile de floarea-soarelui
CAPITOLUL 4. ELEMENTE TEHNOLOGICE APLICATE LA CULTURA FLORII-SOARELUI ÎN ANUL AGRICOL 2004-2005 LA S.C. PROTEVIT S.A. CAZASU


4.1 Caracteristicile climatice pe parcursul perioadei de vegetaţie
4.1.1. Precipitaţii
4.1.2. Umiditatea relativă a aerului
4.1.3. Temperatura
4.1.4. Durata de stălucire a soarelui
4.1.5. Evapotranspiraţia
4.1.6. Indicele de ariditate
4.2. Condiţii pedologice
4.3 Suprafaţa cultivată. Producţia programată
4.4 Descrierea hibridului
4.5 Asolament. Rotaţie. Planta premergătoare
4.5.1. Asolamentul, rotaţia şi planta premergătoare
4.5.2.Planta premergătoare

4.5.3. Asolamentul. Rotaţia. Planta premergătoare – în cadrul unităţii agricole SC PROTEVIT SA CAZASU

4.6 Fertilizarea
4.6.1 Azotul
4.6.2.Fosforul
4.6.3. Macroelemente de ordin secundar
4.6.3.1 Calciul
4.6.3.2 Magneziul
4.6.4.Rolul microelementelor (Fe, Mn, Zn, Cu, B, Mo)
4.7 Asolament. Rotaţie. Planta premergătoare
4.5.1. Asolamentul, rotaţia şi planta premergătoare
4.5.2.Planta premergătoare

4.5.3. Asolamentul. Rotaţia. Planta premergătoare – în cadrul unităţii agricole SC PROTEVIT SA CAZASU

4.8 Fertilizarea
4.8.1 Azotul
4.6.2.Fosforul
4.6.3. Macroelemente de ordin secundar
4.6.3.1 Calciul
4.6.3.2 Magneziul
4.6.4.Rolul microelementelor (Fe, Mn, Zn, Cu, B, Mo)
4.6.4.1. Borul.
4.6.4.2.Zincul.
4.6.4.3.Molibdenul.
4.6.4.4.Manganul.
4.6.4.5.Fierul
4.6.5.Fertilizarea cu îngrăşăminte organice

4.6.6.Fertilizarea cu îngrăşăminte minerale
4.6.6.1.Îngrăşămintele cu azot
4.6.6.2.Îngrăşăminte cu fosfor
4.6.6.3.Îngrăşăminte cu potasiu
4.6.7 Aplicarea microelementelor
4.6.8.Fertilizarea starter

4.6.9. Fertilizarea foliară
4.6.10. Fertilizarea - în cadrul unităţii agricole SC PROTEVIT SA CAZASU (Figurile 13 şi 14)
4.9 Lucrările solului

4.7.1.Dezmiriştirea
4.7.2.Arătura
4.7.3.Pregătirea patului germinativ

4.7.4 Lucrările solului – în cadrul unităţii SC PROTEVIT SA CAZASU
4.7.4.1. Dezmiriştirea -
4.7.4.2. Arătura, lucrarea de bază,
4.7.4.4. Pregătirea patului germinativ
4.10 Sămânţa. Semănatul.
4.8.2. Densitatea de semănat
4.8.3. Norma de sămânţă
4.8.4. Distanţa între rânduri
4.8.5. Adâncimea de semănat
4.8.6. Sămânţa.Semănatul - în cadrul unităţii agricole SC PROTEVIT SA (fig. 14 şi 15)
4.11 Lucrări de îngrijire
4.9.1. Spectrul de îmburuienare la floarea-soarelui şi combaterea
4.9.1.1. Rolul rotaţiei în lupta împotriva buruienilor
4.9.1.2. Combaterea buruienilor prin lucrările solului

4.9.1.3. Efectul tehnicii de semănat asupra gradului de îmburuienare

4.9.1.4. Combaterea buruienilor prin prăşit
4.9.1.5. Combaterea chimică a buruienilor
4.9.1.6. Lucrări de îngrijire - în cadrul unităţii agricole SC PROTEVIT SA, CAZASU
4.9.2. Bolile florii-soarelui şi combaterea lor
4.9.3. Dăunătorii florii-soarelui şi combaterea lor
4.9.4. Prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor
4.9.4.1. Măsurile agrofitotehnice sunt:
4.9.4.2. Combaterea chimică a bolilor şi dăunătorilor florii-soarelui
4.9.4.3. Combaterea bolilor şi dăunătorilor - în cadrul unităţii agricole SC PROTEVIT SA CAZASU
4.9.5. Irigarea
4.9.5.1. Irigarea - în cadrul unităţii agricole SC PROTEVIT SA CAZASU
4.9.6. Polenizarea suplimentară
4.12 Recoltarea

4.10.1 Recoltarea - în cadrul unităţii agricole SC PROTEVIT SA CAZASU

CAPITOLUL 5. REZULTATELE TEHNOLOGIEI AGRICOLE LA SC PROTEVIT SA CAZASU
5.1 Producţii

Alte date

?

{p}.

?

Capitolul 1. Introducere

1.1. Importanta. Întrebuintari.

Floarea-soarelui, denumita in unele regiuni si rasarita, reprezinta una dintre cele mai importante plante ale tarii si ale zonei Brailei. Este una dintre cele mai importante plante oleaginoase. Denumirea de plante oleaginoase in acceptiunea fitotehniei include speciile ale caror seminte contin grasimi lichide ce se extrag cu usurinta pe cale industriala.

Floarea-soarelui face parte din grupa plantelor producatoare de uleiuri. Ca pondere floarea-sorelui ocupa locul trei in grupa plantelor oleifere pe plan mondial. În Romania floarea-soarelui ocupa locul intai intre plantele oleifere si locul trei dupa grau si porumb in ceea ce priveste suprafata cultivata.

Importanta florii-soarelui este data in primul rand de produsul principal format din seminte bogate in ulei, care au urmatoarele intrebuintari: alimentatie, industrie, hrana animalelor, la fabricarea fibrelor artificiale, a placilor usoare si rezistente. Planta in intregime este apreciata pentru hrana animalelor sub forma de siloz, fiind planta melifera, conduce la obtinerea de 20-30 kg miere de albine/ha.

Scopul principal al culturii care formeaza obiectul prezentei lucrari il constituie obtinerea produsului format din seminte bogate in ulei. Uleiul de floarea-soarelui este intrebuintat in primul rand in hrana populatiei, in industria conservelor, la fabricarea margarinei si la obtinerea de lecitina.

Productia de ulei vegetal la nivel mondial ajunge in medie la 50 milioane tone anual. În ierarhia plantelor mari producatoare de ulei culturile se inscriu astfel: locul intai este ocupat de soia (38% din totalul productiei mondiale, cu o productie de 17 milioane tone anual); locul doi revine florii soarelui, locul trei rapita, locul patru bumbac, iar pe locul cinci se claseaza arahidele.

Semintele de floarea-soarelui au importanta si prin continutul ridicat de substante proteice. La boabele mature de floarea-soarelui continutul de substante proteice ajunge la 67-80% din masa acestora, de accea au fost denumite plante oleoproteice sau oleoproteaginoase. Uleiul vegetal este apreciat datorita valorii calorice mari fiind egala cu a grasimilor animale. Prezinta gust, culoare si miros placut. Uleiurile sunt valorificate de organismul uman in proportie mare de 95% depasit doar de untul de vaca.

Calitatea grasimilor vegetale

Materiile grase vegetale sunt substante de rezerva drept hrana pentru embrionul semintei. Din punct de vedere chimic, grasimile vegetale sunt esteri ai glicerinei a caror varietate depinde de natura acizilor din care se formeaza. Cei mai importanti acizi grasi din constitutia uleiului sunt: acidul oleic (C18H34O2) cu o singura dubla legatura, acidul linoleic (C18H32O2) cu 2 duble legaturi, acidul linolenic (C18H30O2) cu 3 duble legaturi. Uleiul de calitate superioara contine 40-60% acid linoleic.

Însusirea de sicativare reprezinta o insusire de calitate, de importanta tehnica in special la fabricarea vopselurilor, lacurilor, care trebuie sa se usuce in scurt timp. În functie de insusirea de sicativare, uleiurile se clasifica astfel:

- uleiuri sicative (acestea in contact cu aerul se usuca) – cu Indice de Iod > 170

- uleiuri nesicative (acestea in contact cu aerul raman neschimbate) – cu Indice de Iod < 100

- uleiuri semisicative (categoria intermediara) – 100 < Indice de Iod < 170 (floarea-soarelui)

Indicele de iod este un indice ce indica gradul de sicativitate si este exprimat prin continutul de acizi nesaturati din grasimi ce se determina prin cantitatea de iod aditionata la dubla legatura din acizii grasi. Acest indice este in medie 132 cu variatii intre 112-145. În tabelul nr. 1 este prezentat indicele de iod la cateva uleiuri vegetale (Gheorghe Balteanu, 1994)

Tabel nr.1. Indicele de iod la cateva uleiuri vegetale.

PLANT?

INDICE DE IOD

In

168-192

Canepa

140-169

Mac

131-143

Floarea-soarelui

119-141

Sofranel

115-155

Soia

107-137

Rapita

94-112

Arahide

90-103

Ricin

81-86

Maslin

78-95

Floarea-soarelui are un continut mare de ulei la hibrizii actuali si de aceea pentru pastrarea calitatii se impune mare atentie la umiditatea de recoltare si pastrare. Umiditatea de echilibru (critica) reprezinta indicele prin care se stabileste continutul de apa al semintelor la care se depoziteaza recolta. Aceasta umiditate este data de raportul dintre partile hidrofile si hidrofobe care la aceste plante sunt formate din grasimi. Se calculeaza dupa formula: