Sep 27 2023
Competenta consistoriilor
Postat de licenteoriginale • In Stiinte Economice
Cuprins
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
Extras din document
CuprinsINTRODUCERE
CAPITOLUL 1
COMPETENTA iN DREPT
A. NOTIUNEA DE COMPETENTA iN DREPTUL CIVIL.
COMPETENTA TERITORIALA.
DISPOZITII SPECIALE.
CONFLICTE DE COMPETENTA.
INCOMPATIBILITATEA, ABTINEREA SI RECUZAREA JUDECATORILOR.
STRAMUTAREA PRICINILOR.
B. NOTIUNEA DE COMPETENTA iN DREPTUL PENAL.
COMPETENTA SI FELURILE EI.
1. CATEGORIA JURIDICA DE COMPETENTA.
FORMELE FUNDAMENTALE ALE COMPETENTEI.
3.ALTE FORME SI CATEGORII DE COMPETENTA .
COMPETENTA ORGANELOR JUDICIARE.
Lipsa de competenta a organelor judiciare.
Declinarea de competenta si conflicte de competenta.
COMPETENTA BISERICEASCA iN DREPTUL FAMILIEI.
NOTIUNEA DE COMPETENTA iN DREPTUL BISERICESC ORTODOX.
Organele competente de administrarea averii bisericesti.
Competenta in relatiile externe ale Bisericii.
CAPITOLUL II
INSTANTELE DE JUDECATA BISERICESTI SI
COMPETENTA LOR iN BISERICA VECHE.
FORURILE DE JUDECATA iN EPOCA VECHE A BISERICII.
Instantele de judecata bisericeasca in epoca veche.
Calitatile judecatorilor bisericesti.
Marturisirea publica si particulara, ca forma de judecata in epoca veche.
Judecata crestinilor in general.
Judecata clericilor.
FORURILE JUDICIARE COMPETENTE ALE B.O.R. SI ALE ALTOR BISERICI ORTODOXE AUTOCEFALE, DIN VECHIME PiNA AZI.
Instantele judiciare in B.O.R.
Instantele judiciare in Biserica Ortodoxa Rusa.
Instantele judiciare in Biserica Ortodoxa a Greciei.
Instantele judiciare in Biserica Ortodoxa Bulgara.
CAPITOLUL III
COMPETENTA CONSISTORIILOR iN
BISERICA ORTODOXA ROMiNA.
COMPETENTA JURISDICTIONALA A CONSISTORIILOR BISERICESTI.
Determinarea legala a abaterilor, delictelor si pedepselor.
COMPETENTA CONSISTORIILOR.
INSTANTELE DE JUDECATA PENTRU MONAHI.
INSTANTELE DE JUDECATA PENTRU CLERICI.
Consistoriul disciplinar protopopesc.
CAPITOLUL IV
COMPETENTA CONSISTORIILOR iN ALTE BISERICI ORTODOXE AUTOCEFALE - SURORI.
Consistoriile in Mitropolia din Moldova (Chisinau).
JUDECATA BISERICEASCA
Consistoriile in Biserica Ortodoxa a Ucrainei
CONCLUZII
Alte date
?INTRODUCERE
Dreptul in sine are ca scop paza si asigurarea intereselor vietii omenesti, si in special a acelora care formeaza Biserica crestina.
Disciplina si ordinea constituie o necesitate in orice comunitate. Fiecare om care doreste binele se supune ordinii si disciplinei, deci nu poate nega importanta si actualitatea continua, perpetua a binelui si a dreptatii.
Dintotdeauna au existat legi, si legea a functionat, iar omul si manifestarile lui au fost raportate la aceasta, ca la un principiu, ca la o norma, ca la un etalon. Prin aceasta raportare la lege s-a ajuns la ideea de fapta corespunzatoare, adica conform legii si fapta necorespunzatoare sau ilegala, adica savarsita contra legii.
Credinciosii Bisericii crestine trebuie sa se supuna, la randul lor, regulilor adoptate de catre autoritatea bisericeasca, pe baza principiului ca ea are facultatea de a legifera. Daca unii s-ar abate de la aceste reguli, autoritatea bisericeasca are dreptul sa-i cheme la respectarea legii, indemnandu-i sa nu mai greseasca si pedepsindu-i corespunzator cu greselile lor.
Din punct de vedere teologic, orice lege cu aplicabilitate atat in domeniul civil cat si in cel bisericesc, este un reflex sau o proiectare in concret a Legii divine vesnice pe care Dumnezeu Însusi a pus-o in creatie. Omul, in ipostaza sa prin respectarea legii pastreaza armonia si echilibrul pe care Dumnezeu Însusi l-a pus in creatia Sa, iar prin incalcarea legii, nu face altceva decat sa ignore sau sa strice echilibrul, armonia gandita spre eshatologie, cand toate isi vor gasi odihna in Dumnezeu. [1 Pr. Prof. Dr Dumitru Staniloaie, Teologia Dogmatica Ortodoxa, vol. I, EIBMO, Buc., 1978, p. 9-24.] În Biserica, organele de indrumare si supraveghere pentru respectarea normelor de conduita sunt toate organele din sanul ei, de la cel mai mic slujitor si sfarsind cu cea mai inalta autoritate, sinodala sau ierarhica. În acest sens, disciplina clerului, in lumina sfintelor canoane si a legiuirilor bisericesti, nu poate defini altceva decat efortul tuturor celor care fac lucratoare in istorie preotia Mantuitorului Hristos, de a respecta legea ca o expresie a voii lui Dumnezeu. Pentru ca, potrivit Sfintei Scripturi, Dumnezeu este Dumnezeul bunei randuieli si al pacii, iar acolo unde acestea lipsesc, este un semn sigur ca nu se actioneaza dupa voia lui Dumnezeu.
Mantuitorul Hristos instituind Biserica, a dat putere reprezentantilor ei si drepturi disciplinare si judiciare. Asa, cand le zice ucenicilor Sai : „Cate veti lega pe pamant, vor fi legate si in cer si cate veti dezlega pe pamant, vor fi dezlegate si in cer”, Mantuitorul le da putere absoluta in administrarea Bisericii si drepturi judiciare, ca sa poata pedepsi si ierta.
Crestinii, fiind membri ai societatii intemeiate de Mantuitorul, trebuie sa se supuna regulilor intocmite de reprezentantii Bisericii, pe baza Sfintei Scripturi si a Sfintei Traditii. Tot astfel sunt obligati si clericii. Orice abatere a crestinilor cat si a clericilor se pedepseste dupa regulile stabilite. Greselile pe care cineva le face, greseli care cad in sfera interiorului omului, le marturiseste crestinul la duhovnic si acesta ii da iertare. Greselile mai grele se pedepsesc de Biserica. [ 2 D.G.Boroianu, Drept bisericesc – Principii de drept, organizarea Bisericii Romane, vol. II,Tip. – editura „ Dacia”- P. Iliescu & D. Grosu, 1899, p. 159-161.]
Înca din vremuri mai vechi, unor organe de conducere li s-a incredintat si judecarea celor care incalca legea si normele de conduita, precum si pedepsirea acestora vizand apararea ordinii juridico-canonice necesare in viata Bisericii, dar si vizand indreptarea celor care savarseau astfel de incalcari.
În general, canoanele impun clericilor sa nu se adreseze pentru orice disputa a lor decat episcopilor sau instantelor bisericesti dar nu instantelor civile.
În Romania, pentru Biserica este greu de gasit norma de judecata din timpurile mai vechi, probabil insa ca aici opera obiceiul pamantului, cutuma, care decidea ca si in dreptul civil, obicei care isi avea temeiul in vointa stapanitorilor. Autoritatea episcopala era insa puterea cea mai inalta de judecata. Protoiereii, prin cartile de volnicie ale voievozilor, au format instanta judecatoreasca inferioara. Puterea judecatoreasca a Bisericii se intindea si asupra cazurilor civile, in care Biserica isi avea rolul sau.
Despre infiintarea consistoriilor in Romania nu avem o data concreta. Crearea lor prin lege n-a avut deloc rezultatele scontate, pentru ca ele nu existau decat de forma, intrucat episcopul decidea de mai inainte pedeapsa celui trimis in judecata lor. Principiul care a dus la infiintarea acestor organe a fost lipsa unui tribunal, care sa judece abaterile si infractiunile clericilor. [ 3 Idem, op. cit., p.161-162. ] La inceput, in aceste instante, functia de judecator era deferita si unor functionari sau organe cu atributii generale de administratie bisericeasca. O masura menita sa asigure o impartialitate a distribuirii justitiei si care evidentiaza jurisdictionalizarea consistoriilor bisericesti este excluderea persoanelor care fac parte din administratia bisericeasca sau scolara. Astfel, membrii consistoriilor bisericesti nu pot face parte din nici o corporatie legislativa bisericeasca, nici din administratie, adica din puterea executiva bisericeasca, ci formeaza un corp cu totul aparte, cu desavarsire distinct de legislativ si executiv. Prin aceasta, cea dintai conditie a jurisdictionalizarii unui for de judecata este indeplinita, fiind exclusi functionarii administrativi din alcatuirea tribunalelor bisericesti ; iar in al doilea rand, situatia judecatorilor fiind asigurata cu o deplina independenta, in darea sentintelor, nefiind raspunzatori de felul cum au judecat, in caz de casare a sentintei date de ei, decat daca au incalcat legile si regulamentele. [ 4 Gh.Soare, Natura juridica a consistoriilor bisericesti – studiu canonico-juridic, Chisinau, 1943, p.15- 21.] Dreptul de functionare a tribunalelor bisericesti este recunoscut de insasi Jurisprudenta romana, care s-a pronuntat in acest sens, admitand existenta unor astfel de jurisdictiuni speciale. Astfel, Înalta Curte de Casatie s.III, in decizia nr. 120 din 20 mai 1908 spune : „ În materie de drept public si drept administrativ, infiintarea in puterea unor anumite legi de jurisdictiuni deosebite si speciale, in afara de jurisdictiunile ordinare este permisa de Constitutie, in asemenea caz, instantele judecatoresti ordinare nu mai pot avea nici o competenta in cercetarea cauzelor deferite si rezervate anume prin lege altor autoritati.” [ 5 Gh. Soare, op. cit., p. 21, apud C.C.,s. III, Dec., nr. 120 din 20 mai, 1908, B.C. 1908, P.974. ] De asemenea, aceeasi sectie de Casatie in Decizia nr. 95 din 20 februarie, 1912, spune : „ Dupa art. 36, combinat cu art. 104 din Constitutie, puterea judecatoreasca se poate exercita, deosebit de Curti si Tribunale, si prin jurisdictie speciale, care se infiinteaza prin anume legi speciale, si prin urmare, hotararile date de asemenea jurisdictii cu indeplinirea formelor prescrise de legea organizarii lor, au caracterul unor adevarate hotarari judecatoresti si trebuie sa aiba aceeasi autoritate de lucru judecat, fara a se putea inlatura prin alta judecata pe cale ordinara”. [ 6 Gh. Soare, op. cit., p. 22, apud L. Duguit, Traite de Droit Constitutinnel, vol. III, p. 253.] Astazi, judecata bisericeasca pastreaza in competenta sa, in afara scaunului de duhovnicie, toate cazurile in care sunt implicati clerici si slujitori inferiori.
În Bisericile Ortodoxe, pe langa denumirea generala de instanta de judecata, aceste organe poarta diferite denumiri: Consistoriu, Dicasteriu, Tribunal.
Instantele bisericesti, spre deosebire de cele civile, au in vedere, atunci cand judeca o incalcare a legilor si a normelor de conduita, in primul rand aspectul de pacat, si abia apoi sub celelalte aspecte daca acestea exista.
Prin activitatea justitiei bisericesti se sprijina lucrarea esentiala a Bisericii, adica mantuirea credinciosilor, deoarece Biserica nu vrea moartea pacatosilor, ci sa se intoarca de la pacat si sa fie vii (Iezec. 33,11).
******************
CAPITOLUL 1
COMPETENTA ÎN DREPT
Cuvantul „competenta” poate avea mai multe intelesuri, atunci cand este folosit in mai multe contexte. Astfel, ”a fi de competenta cuiva” inseamna a intra in atributia sau in atributiile cuiva. [ 7 Gabriela Duda, Aglaia Gugii, Marie Jeanne Woycicki, Dictionar de expresii si locutiuni ale limbii romane, Edit. Albatros, Buc., 1985.]
Cuvantul „competenta” poate avea urmatoarele sensuri:
1- capacitate, destoinicie, pregatire, pricepere, seriozitate, valoare, vrednicie; in popor : harnicie, volnicie (demonstreaza o mare-in…)
2- autoritate, calitate, cadere, drept, indreptatire, volnicie (nu am sa o pronunt) [ 8 Luiza Seche, Mircea Seche, Dictionarul de sinonime al limbii romane, Edit. „ Universul enciclopedic”, Buc.,1999.
9 Constantin Moncea, Florin Marcu, Dictionar de neologisme, Editia a III a, Edit. Academiei, Buc., 1978.] pricepere, adere, a se pronunta asupra unei probleme de a sa face ceva, capacitate a unei autoritati, a unui functionar etc. de a exercita anumite atributii (a fi de cuiva), a intra in atributiile cuiva; a-si declina - sau a se declara autoritate sau are pregatirea necesara pentru a se pronunta intr-o problema.
3- particularitate a unui agent morfogenetic (apa, vant, ghetar) de a deplasa elementele unei roci. []
Cuvantul „competent” din care deriva si cuvantul „competenta” poate avea la randul lui urmatoarele sensuri:
Documente similare
· Competenta consistoriilor· Competenta consistoriilor
· Competenta de comunicare in organizatii
· Competenta manageriala si perfectionarea si specializarea permanenta
· CONFLICT DE MUNCA.COMPETENTA MATERIALA SI TERITORIALA A INSTANTELOR
· Contenciosul administrativ. Actele administrative ce intra in competenta contenciosului administr...