Pagina documente » Psihologie, Sociologie » Comunicare manageriala. Relatia management-sindicate

Cuprins

lucrare-licenta-comunicare-manageriala.-relatia-management-sindicate
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-comunicare-manageriala.-relatia-management-sindicate


Extras din document

CUPRINS
1. COMUNICAREA MANAGERIALA - CARACTERIZARE
1.1. Comunicarea manageriala - continut, context, relatie
1.1.1. Continut si relatie
1.1.2. Contextul comunicarii
1.2. Comunicarea directa sau indirecta, intentionata sau involuntara
1.2.1. Comunicarea intentionata sau involuntara. Ireversibilitatea comunicarii.
1.2.2. Comunicarea interumana
1.2.3. Comunicarea - relatie, grup, structura
1.3. Modele ale procesului comunicarii
1.3.1. Elemente de baza in procesul comunicarii
1.3.2. Modelul lui Norbert Wiener
1.3.3. Modelul Aurel Iftimescu
1.3.4. Modelul Cindea
1.3.5. Modelul Prutianu
1.4. Comunicarea in cadrul firmei
1.4.1 Retele de comunicatie
1.4.2. Tipologia comunicarii
2. COMUNICAREA iN AFACERI
2.1. Comunicarea orala
2.1.1. Limbajul verbal
2.1.1.1. Vorbirea
2.1.1.2. Ascultarea
2.1.2. Limbajul fetei si al trupului
2.1.2.1. Postura
2.1.2.2. Mimica
2.1.2.3. Gestica
2.1.3. Proxemica in afaceri
2.1.3.1. Introducere in problematica instinctului teritorial
2.1.3.2. Spatiul interpersonal
2.1.3.3. Aspecte teritoriale la masa tratativelor
2.2 Relatiile publice
2.2.1. Comunicatul de presa
2.2.2. Dosarul de presa
2.2.3. Conferinta de presa
2.2.4. Publi-redactionalul
2.2.5. Eveniment: aniversarea companiei
2.2.6. Anuntul la mica publicitate
2.2.7. Regula celor 5 W
2.3. Comunicarea scrisa in afaceri
2.3.1. Cinci reguli de eticheta
2.3.2. Papetaria companiei. Hirtia antet
2.4. Comunicarea in domeniul financiar
2.4.1. Definire
2.4.2. Functiile comunicarii financiare
2.4.3. Aspecte legale
2.4.4. Identificarea publicului
2.4.5. Suporturi de comunicare financiara
3. TEHNICI DE UTILIZARE A CREATIVITATII GRUPULUI
3.1. Tehnici de comunicare in grup
3.2. Tehnici de comunicare utile procesului managerial
3.2.1. Tehnici de brainstorming
3.2.1.1. Organizarea reuniunii
3.2.1.2. Semnificatia ansamblului produs si meditatia asupra acestuia
3.2.2. Dispozitivul Phillips 6 x 6 sau pm
3.2.2.1. Organizarea exercitiului
3.2.2.2. Discutiile din interiorul grupurilor mici
3.2.2.3. Prezentarea rapoartelor
3.2.2.4. Sinteza darilor de seama
3.2.2.5. Variante
3.2.3. Discutia de tip panel
3.2.3.1. Faza de organizare
3.2.3.2. Faza de discutie in cadrul panelului
3.2.3.3. Faza de discutie generalizata
3.2.3.4. Variante
3.2.4. Tehnica turului de masa
3.2.5. Reunirea prin metoda percutarii
3.2.6. Cele sapte schimbari
3.2.6.1. Desfasurarea exercitiului
3.2.6.2. Exploatarea exercitiului: faza colectiva
3.2.6.3. Variante
3.2.7. Broasca-testoasa
3.2.7.1. Faza discutiei in cadrul subgrupurilor
3.2.7.2. Faza de aplicare a procedurii de tip broasca-testoasa
4. COMUNICAREA iN PROCESUL DE NEGOCIERE
RELATIA MANAGEMENT - SINDICATE
4.1. Stilul de comunicare
4.2. Obiective si interese ale sindicatului
4.3. Pozitia managementului firmei in raport cu angajatii
4.4. Conflictul de munca si negocierea
4.5. Etapele si importanta negocierii
5. COMUNICAREA INTERCULTURALA
5.1. Context cultural
5.2. Cultura de schimb
5.3. Diferentele culturale in lume
5.3.1. Diferitele moduri de gindire, sentimente si comportament
5.3.2. Caracteristicile culturale ale unor tari europene
5.4. Europa - diferente nord-sud
5.5. Studiu de caz: Borg-Warner Chemicals
5.6. Concluzii

Alte date

?

1. Comunicarea manageriala – caracterizare

1.1. Comunicarea manageriala – continut, context, relatie

Comunicarea este un proces de transmitere a informatiilor, sub forma mesajelor simbolice, intre doua sau mai multe persoane, unele cu statut de emitator, altele cu statut de receptor, prin intermediul unor canale specifice (O. Nicolescu si I. Verboncu, 1997, p. 464). Acest proces este considerat de autorii citati ca element de baza pentru indeplinirea functiei managementului de coordonare.

În acelasi context, se apreciaza ca un manager afecteaza aproximativ 80% din timpul de lucru pentru a comunica, prin rolurile ce le indeplineste in cadrul firmei:

1) un rol interpersonal (simbol, lider, agent de legatura);

2) un rol informational (observator activ, difuzor, purtator de cuvant);

3) un rol decizional (intreprinzator; regulator, repartitor de resurse, negociator) (O. Nicolescu si I. Verboncu, 1997, p. 465).

1.1.1. Continut si relatie

Comunicarea umana nu se rezuma la rostirea cuvintelor si la transmiterea informatiilor. La rostirea cuvintelor intervin vocea si tonul cu care sunt rostite; la cuvinte si ton se adauga limbajul trupului, fizionomia, mimica, postura, gestica infatisarea, calitatea si culoarea hainelor etc.

Acest ansamblu complex de stimuli se imparte in doua categorii: limbajul analogic si limbajul digital, purtand, corespunzator, informatie analogica si informatie digitala (St. Prutianu, 2000, p. 30-31).

Limbajul analogic este direct, plastic si sugestiv. El se bazeaza pe asemanare, asociere si comunica mesajele fara o decodificare la nivelul constiintei. Comunicarea analogica este accesibila atat oamenilor, cat si animalelor. De exemplu: un copil mic intelege ca “miau - miau” este o pisica, chiar daca nu cunoaste cuvantul “pisica”.

Limbajul digital este simbolic si abstract. Un exemplu clasic este limbajul verbal, bazat pe cuvintele unei limbi. El poate fi inteles numai daca este decodificat si procesat la nivelul gandirii si constiintei. Limbajul digital este, dupa cate se cunosc azi, specific omului.

Limbajul trupului si tonul vocii sunt forme tipice de comunicare analogica. Informatia transmisa astfel nu este totdeauna constientizata.

Comunicarea umana se desfasoara pe doua planuri: informatia sau continutul mesajului se transmite clar prin limbajul digital, relatia care se creeaza, corespunzator, intre persoane este un rezultat al comunicarii analogice, generatoare de sentimente (apreciere, simpatie sau antipatie, supunere sau dominare, dragoste sau ura, admiratie, respect etc.).

Practic, comunicarea umana se concretizeaza in trei categorii de limbaj:

- limbajul verbal – graiul articulat si intelesul cuvintelor unei limbi;

- limbajul paraverbal – tonul, vocea, ritmul vorbirii, accentuarea cuvintelor;

- limbajul trupului – postura, fizionomie, mimica, gestica, privire, distante.

1.1.2. Contextul comunicarii

Comunicarea interpersonala are loc in interiorul unui context concret, specific, care influenteaza atat continutul mesajului (informatia), cat si maniera in care se comunica (relatia) (St. Prutianu, 2000, p. 37-38).

Evaluarea contextului comunicarii comporta cel putin patru dimensiuni care se influenteaza si se conditioneaza reciproc:

- contextul fizic, adica mediul concret, tangibil (incinta sau spatiul deschis), microclimatul, ambianta sonora, lumina si culoarea;

- contextul cultural, care priveste mentalitatile, valorile, credintele, traditiile, tabu-urile, stilurile de viata ale celor implicati in procesul comunicarii;

- contextul social si psihologic se refera la statutul social al partenerilor implicati in proces, la caracterul oficial sau informal al relatiilor dintre ei; la situatia concreta si la instanta psihica a procesului comunicarii;

- contextul temporal priveste momentul si ordinea cronologica in care este plasat mesajul, fata de alte mesaje succesive.

1.2. Comunicarea directa sau indirecta, intentionata sau involuntara

1.2.1. Comunicarea intentionata sau involuntara. Ireversibilitatea comunicarii.

Comunicarea intentionata presupune formularea unui mesaj, transmiterea unei informatii cu o intentie prestabilita, cu un scop mai mult sau mai putin precis, in mod constient. Psihologii impart obiectivele comunicarii in patru mari categorii: descoperirea unei noutati, apropierea, convingerea si jocul psihologic.

Comunicarea involuntara este generata de situatiile in care oamenii, din diverse motive (suparare, jena, necinste, timiditate, lipsa unei pregatiri corespunzatoare etc.), evita sa formuleze un mesaj sau nu sunt in stare sa o faca. De cele mai multe ori, un mesaj clar, in limbaj digital este inlocuit prin comunicare analogica (limbajul trupului), care informeaza la fel de bine asupra situatiei sau intentiei emitatorului.

Aflati in interactiune, oamenii nu pot sa nu comunice. Evitarea transmiterii unui mesaj, evitarea relatiei si continutului informational, il informeaza pe receptor destul de clar, de cele mai multe ori.

Comunicarea, prin faptul ca presupune transmiterea de informatii este supusa modului specific de miscare a informatiei: cel care transmite informatia, ramane in continuare posesorul acesteia, dar pierde controlul asupra continutului mesajului transmis. Aceasta determina efecte pe care emitatorul nu le poate controla. În cazul unor efecte nedorite, mesajul emis nu mai poate fi retractat. Pot fi aduse corecturi, daca s-a facut o greseala, dar nu se poate sterge totul pentru a reveni la situatia initiala. Mai mult, un mesaj transmis public si retractat sau corectat, de obicei creeaza probleme mai mari pentru emitatorul aflat in dificultate.

1.2.2. Comunicarea interumana

Întregul univers este caracterizat de emiterea si captarea de semnale. Transformarea semnalelor captate in semne (informatii) presupune interpretarea cu ajutorul unui cod adecvat, testat in prealabil.