Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

Cuprins
INTRODUCERE 1
CAPITOLUL I 3
CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII 3
1.1.Organizarea Consiliului Superior al Magistraturii 3
1.2. Atribu?iile Consiliului Superior al Magistraturii. 6
1.2.1. Atribu?iile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii 6
1.2.2. Atribu?iile sec?iilor Consiliului Superior al Magistraturii 9
1.3. Func?ionarea Consiliului Superior al Magistraturii 10
CAPITOLUL II 12
STATUTUL MAGISTRA?ILOR 12
2.1. Corpul magistra?ilor 12
2.1.1.Formarea profesional? ini?ial? a magistra?ilor 12
2.2. Magistra?ii stagiari 13
2.3. Numirea, promovarea, delegarea, deta?area ?i transferul magistra?ilor 14
2.3.1. Numirea magistra?ilor 15
2.3.2. Promovarea magistra?ilor ?n func?ii de execu?ie la tribunale, cur?i de apel ?i la parchete 15
2.3.3. Promovarea ?n func?iilor de conducere din cadrul judec?toriilor, tribunalelor, cur?ilor de apel ?i parchetelor 16
2.3.4. Promovarea ?n func?ia de judec?tor la ?nalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie ?i accesul la func?iile de conducere din cadrul ?naltei Cur?i de Csa?ie ?i Justi?ie ?i al Parchetului de pe l?ng? aceast? instan?? 17
2.3.5. Delegarea, deta?area ?i transferul magistra?ilor 18
2.4.2. Incompatibilit??i ?i interdic?ii 20
2.5. R?spunderea magistra?ilor 21
2.5.1. R?spunderea civil? 21
2.5.2. R?spunderea disciplinar? 22
2.6. Formarea profesional? continu? si evaluarea periodic? a procurorilor 23
2.7. Delegarea, detasarea si transferul 25
2.8. Suspendarea din functie si ?ncetarea functiei de procuror 26
2.9. R?spunderea procurorilor 27
2.10. Drepturile si ?ndatoririle procurorilor 29
CAPITOLUL III 31
IMPLEMENTAREA REFORMEI SISTEMULUI JUDICIAR DIN ROM?NIA 31
3.1. Repere teoretice privind reforma sistemului judiciar 31
3.2. Opiniile exper?ilor privind reforma sistemului judiciar 32
3.2. Situa?ia actual? a sistemului judiciar 33
3.3. Performan?a sistemului judiciar 35
Integritate ?i profesionalism 36
Independen?a magistra?ilor ?i a personalului auxiliar 37
3.4. Opiniile publicului larg privind reforma sistemului judiciar 37
3.5. Percep?ia asupra reformei ?n justi?ie 38
CONCLUZII ?I PROPUNERI 42
Bibliografie 44

Alte date

CAPITOLUL III {p}

IMPLEMENTAREA REFORMEI SISTEMULUI JUDICIAR DIN ROMÂNIA {p}

3.1. Repere teoretice privind reforma sistemului judiciar {p}

3.2. Opiniile expertilor privind reforma sistemului judiciar {p}

3.2. Situatia actuala a sistemului judiciar {p}

3.3. Performanta sistemului judiciar {p}

Integritate si profesionalism {p}

Independenta magistratilor si a personalului auxiliar {p}

3.4. Opiniile publicului larg privind reforma sistemului judiciar {p}

3.5. Perceptia asupra reformei in justitie {p}

CONCLUZII SI PROPUNERI {p}

Bibliografie {p}

INTRODUCERE

Sistemul judiciar, reprezinta in orice stat democratic o componenta esentiala a civilizatiei si progresului social, constituie o importanta disciplina juridica care se studiaza azi in majoritatea facultatilor de drept din tarile democratice.

Conceptul de jurisdictie are multiple acceptiuni, doua dintre acestea sunt relevante in procesul de infaptuire a justitiei si prezinta interes pentru studiul organizasrii judiciare din orice stat democratic.Într-o prima acceptiune , termenul de jurisdictie desemneaza „puterea de a decide asupra conflictelor ivite intre subiecte de drept-persoane fizice sau juridice-prin aplicarea legii”. Termenul provine din limba latina, de la jurisdictio, cuvint compus din jus (drept) si dicere (a spune, a pronunta, care inseamna a pronunta dreptul).

Într-o a doua aceptiune, jurisdictia desemneaza totalitatea organelor prin care statul distribuie justitia. Constitutia si legea de organizare a sistemului judiciar se refera uneori la „instante” si „tribunale” tocmai in aceasta acceptiune. Acesta acceptiune a conceptului de jurisdictie prezinta interes teoretic si practic din punct de vedere al studiului organizarii sistemului judiciar.

Delimitarea activitatii judiciare de activitatea celorlaltor autoritati publice.

În activitatea judiciara se delimiteaza in mod esential de atributiile si actele autoritatii legiuitoare.

Deosebirile vizeaza organizarea, constituirea si activitatea celor doua categorii de autoritati precum si existenta unor proceduri diferite prin care se realizeaza functia judiciara si legislativa.

Organizarea sistemului judiciar constituie si o importanta disciplina juridica care se studiaza azi in majoritatea facultatilor de drept din tarile democratice. În Romania, din pacate aceasta disciplina juridica nu a fost studiata in ultimelor decenii anterioare Revolutiei din decembrie 1989. Explicatiile sunt multiple si vizeaza atat ratiuni didactice, determinate de o pondere nesemnificativa a unor discipline considerate secundare, dar, fara indoiala, si ratiuni politico-economice, in perioada comunista justitia nefiind decat o institutie periferica a sistemului statal.

Schimbarea structurilor economico-politice din tara noastra si amplificarea fireasca a circuitului civil general au facut necesara organizarea intr-o noua perspectiva a instantelor judecatoresti si crearea unor organe de jurisdictie speciale, cum este cazul Curtii Constitutionale.

S-au adoptat reglementari juridice in materie pentru restructurarea sistemului judiciar in Romania cum ar fi: Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, Legea nr. 303/2004 privind statutul magistratilor, Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii si Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniul proprietatii si justitiei.

Aceasta nu inseamna ca reforma din justitie a fost finalizata si ca in acest domeniu mecanismele statale functioneaza ireprosabil.

CAPITOLUL I

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

1.1.Organizarea Consiliului Superior al Magistraturii

Potrivit prevederilor art. 133-134 din Constitutia Romaniei si art. 1 alin. 2 din Legea nr. 304/2004 pentru organizarea judiciara, Consiliul Superior al Magistraturii a fost conceput ca un organism constituit pentru a asigura independenta justitiei (art. 134 alin. 1 din Constitutie), avand atributii in legatura cu numirea in functie a magistralilor (judecatori si procurori), avansarea lor in functie, transferul si incetarea raporturilor de munca, avand si rolul de consiliu de disciplina pentru judecatori.

Consiliul Superior al Magistraturii are importante atributii in legatura cu buna desfasurare a activitatii instantelor judecatoresti, a asigurarii inamovibilitatii judecatorilor numiti de presedintele Romaniei si a stabilitatii procurorilor.

Organizarea si atributiile Consiliului Superior al Magistraturii sunt stabilite in Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii [1 L?g?? nr. 317/2004 privind Consiliul Sup?rior ?l M?gistr?turii public?ta in „Monitorul Ofici?l ?l Romani?i” nr. 599 din 02 iuli? 2004, ? fost r?public?ta in „Monitorul Ofici?l ?l Romani?i”, P?rt?? I nr. 827 din 13 s?pt?mbri? 2005, in b?z? L?gii nr. 247/2005 privind r?form? in dom?niil? propri?tatii si justiti?i, pr?cum si un?l? masuri ?di?c?nt?, public?ta in „Monitorul Ofici?l ?l Romani?i”, P?rt?? I nr. 653 din 22 s?pt?mbri? 2005.]. Consiliul Superior al Magistraturii este alcatuit din 19 membri, din care:

? 9 judecatori si 5 procurori, alesi in adunarile generale ale judecatorilor si procurorilor, care compun cele doua sectii ale Consiliului, una pentru judecatori si una pentru procurori;

? 2 reprezentanti ai societatii civile, specialisti in domeniul

? dreptului, care se bucura de inalta reputatie profesionala si morala,

? alesi de Senat;

? presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie, reprezentant al puterii judecatoresti, ministrul justitiei si procurorul general al Parchetului de pe langa Înalta Curte de Casatie si Justitie, care sunt membri de drept ai Consiliului [2 FL. Magur??nu, Org?niz?r?? institutiilor judici?r?, ?diti? ? IV-?, ?ditur? Pro Univ?rs?lis, Bucur?sti, 2005.].

Legea nr. 317/2004 determina si modul de alcatuire a celor doua sectii ale Consiliului Superior al Magistraturii. Astfel, potrivit art. 5 din lege, Sectia pentru judecatori - in numar de 9 - este alcatuita din:

? 2 judecatori de la Înalta Curte de Casatie si Justitie;

? 4 judecatori de la curtile de apel;

? 2 judecatori de la tribunale;