Pagina documente » Stiinte Economice » Continutul aparatului de control fiscal

Despre lucrare

lucrare-licenta-continutul-aparatului-de-control-fiscal
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-continutul-aparatului-de-control-fiscal


Cuprins

Cuprins
CURTEA DE CONTURI
1. Organizarea, personalul si conducerea Curtii de Conturi
Organizatoric Curte de Conturi se compune din:
1. Sectia de control preventiv
2. Sectia de control ulterior
3. Sectia jurisdictionala
4. Colegiul jurisdictional al Curtii de Conturi
5. Camerele de conturi judetene,
Personalul Curtii de Conturi este grupat pe urmatoarele categorii
2. Atributiile de control ale Curtii de Conturi
CAP II. ORGANIZAREA, CONTROLUL FISCAL iN CADRUL IMPOZITELOR DIRECTE SUPORTATE DE AGENTII ECONOMICI
2.1 ORGANIZAREA CONTROLULUI IMPOZITULUI PE PROFIT
2.1.1 Contribuabili si cotele impozitului pe profit
2.1.1.1 Contribuabili impozitului pe profit
2.1.1.2 Cotele impozitului pe profit
2.1.2 Determinarea profitului impozabil
2.1.3 Plata si controlul impozitului pe profit
2.1.4 Obligatii, drepturi si sanctiuni
2.2 ORGANIZAREA CONTROLULLUI IMPOZITULUI PE SALARII
2.2.1 Impozitul pe salarii
2.2.2 Subiectii si obiectul impozitului pe salarii
2.2.3 Baza impozabila, cotele de impunere si scutire de la plata impozitului pe salarii
2.2.3.1 Baza impozabila
2.2.3.2 Cotele de impunere si facilitatile fiscale
2.2.3.3 Calcularea, retinerea si varsarea impozitului pe salarii
2.2.3.4 Obligatiile platitorului de impozit pe salarii
2.2.3 Controlul impozitului pe salarii
CAP III. ORGANIZAREA SI COTROLUL IMPOZITELOR INDIRECTE
3.1 ORGANIZAREA SI CONTROLUL ACCIZELOR, OBIECTIVE DE CONTROL CONTRAVENTI SI SANCTIUNI.
Contextul general al controlului in economia de piata

EXTRAS DIN DOCUMENT

?CURTEA DE CONTURI

1. Organizarea, personalul si conducerea Curtii de Conturi

Curtea de Conturi este organul suprem de control financiar si de jurisdictie in domeniul financiar. Înfiintarea Curtii de Conturi este prevazuta de Constitutia Romaniei din 1991, care stabileste ca organizarea si functionarea sa se reglementeaza prin lege organica. Necesitatea si importanta Curtii de Conturi sunt determinate de faptul ca, in conformitate cu principiile democratice ale organizarii si functionarii statului, populatia trebuie sa cunoasca, din sursa independenta si competenta, daca impozitele platite si averea publica sunt administrate conform legii.

Impozitul este o prelevare legala fara contraprestatie si nerambursabila a unei parti din venitul parti sau averea persoanelor fizice si juridice in favoarea bugetului de stat sau local, pentru intampinarea cheltuielilor publice ce sa fac de catre stat spre folosul cetatenilor sai, pentru a e provoca siguranta proprietatii, averii si vietii lor. Sistemul de impozite corespunde intereselor nationale. Prin modul cum este conceputa si organizata Curtea de Conturi, care functioneaza pe langa Parlamentul Romaniei si isi exercita functiile in deplina independenta si in conformitate cu dispozitiile prevazute in Constitutie si in celelalte legi ale tarii, are menirea de a asigura populatiei atat cunoasterea daca banii de care se disperseaza prin impozite si averea publica sunt administrate conform legii, cat si convingerea ca toti cei care respecta legea sunt obligati la raspundere, la recuperarea prejudiciilor cauzate.

Conform art. 139 din Constitutie, Curtea de Conturi are doua principale atributii:

1. atributii de control asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public;

2. atributii jurisdictionare: Constitutia prevede, de asemenea, doua principale obligatii ce revin Curtii de Conturi:

2.1 sa prezinte, anual, Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public national din exercitiul bugetar expirat, cuprinzand si nereguli constante;

2.2 sa controleze, la cererea Camerei Deputatiilor sau a Senatului, modul de gestiune a resurselor publice si sa raporteze despre cele constatat.

Curtea de Conturi este organizata sa functioneze pe baza principiului independentei. Curtea de Conturi se supune numai legii Programului sau de control este decis in mod autonom. Sunt obligatorii numai hotararile Camerei Deputatilor sau ale Senatului prin care se cere Curtii de Conturi sa efectueze actiuni de control. Nici o alta autoritate publica nu o mai poate obliga. Principiul independentei Curtii de Conturi este statuat prin lege si mai consta in: independenta si inamovibilitatea membrilor sai; numirea acestora de catre Parlament, iar judecatorilor – financiari de catre Presedintele Romaniei; initierea actiunilor de control din oficiu; buget propriu; stabilirea salariului prin lege speciala; autonomie in recrutarea personalului de control; acces neingradit la informatiile necesare atributiilor sale.

Organizatoric Curte de Conturi se compune din:

1. Sectia de control preventiv, formata din cinci consilieri de conturi, precum si din controlori financiari, care isi exercita atributiile la ordonatorii principali de credite ai bugetelor de stat, asigurarile sociale de stat si fondurile speciale; este condusa de un consilier de conturi, care indeplineste functia de presedinte ale sectiei;

2. Sectia de control ulterior, formata din sapte consilieri de conturi, cu functia de presedinte al sectiei si este structurata in sase divizii sectoriale, conduse de catre un consilier de conturi. În cadrul diviziunilor sunt organizate directii de specialitate.

Structura organizatorica a Sectiei de control ulterior se prezinta astfel:

? Divizia controlului bugetului de stat, a fondurilor speciale si a patrimoniului public, cu trei directii: Directia controlului institutiilor publice social – culturale, Directia controlului finanta si activitatii economice si Directia speciala (aparare, ordine publica, institutii ale puterii de stat);

? Divizia controlului activitatii bancare, datorii publice, garantii guvernamentale si creantelor externe, cu doua directii: Directia controlului datoriei publice si Directia controlului activitatii bancare;

? Divizia controlului bugetului asigurarilor sociale de stat si a altor fonduri similare, cu doua directii: Directia controlului bugetului asigurarilor sociale de stat si Directia controlului altor organe ce gestioneaza fonduri in regim legal obligatoriu;

? Divizia controlului regiilor autonome, cu trei directii: Directia controlului regiilor din industrie, Directia controlului regiilor din transport, agricultura si alte ramuri si Directia controlului patrimoniului public administrat in regim de inchiriere sau concesionat;

? Divizia controlului si Fondului Proprietatii de Stat si a participantilor statului la societatile comerciale, cu doua directii: Directia controlului Fondului Proprietatii de Stat si Directia controlului participantilor statului la societatile comerciale;

? Divizia de coordonare a controlului in teritoriu, cu doua directii: Directia de sinteza si coordonare a controlului si Directia controlului aparatului teritorial;

3. Sectia jurisdictionala, care este instanta de fond si de recurs si se compune din noua consilieri de conturi; este condusa de presedinte sectiei care este consilier de conturi.

4. Colegiul jurisdictional al Curtii de Conturi, care este instanta de fond, se compune din judecatori financiari si este condus de presedintele colegiului;

5. Camerele de conturi judetene, care exercita functiile Curtii de Conturi in unitatile administrativ – teritoriale. Camera Judeteana de Conturi se compune din: Compartimentul (Directia) de control financiar al Camerei Judetene, format din controlori financiari si condus de un sef de compartiment, precum si din Colegiul Jurisdictional al Camerei, format din judecatori financiari si condus de un presedinte;

6. Pe langa Curtea de Conturi functioneaza procurorul general financiar si procurorii financiari. Procurorii financiari isi exercita atributiile pe langa sectiile Curtii, Colegiul Jurisdictional al Curtii si Camerele de conturi judetene.

7. Secretariatul general al Curtii de Conturi, condus de un secretar general, in cadrul caruia functioneaza urmatoarele compartimente: Directia studii, legislatie, metodologie si documentare; Directia economica si administrativ; Directia de informatica; Serviciul de relatii externe si protocol; Serviciul de resurse umane si Arhiva.

Personalul Curtii de Conturi este grupat pe urmatoarele categorii:

a) Membrii Curtii de Conturi, care sunt in numar de 24, au calitatea de consilieri de conturi si se numesc de Parlament, la propunerea Comisiei pentru buget si finante a Senatului si a Comisiei pentru buget, finante si bani a Camerei Deputatiilor pentru un mandat de sase ani.

Pentru ca o persoana sa fie numita consilier de conturi trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: vechime in activitati in domeniul economico – financiar sau juridic de minim 15 ani, studii superioare economice sau juridice si inalta competenta profesionala. Înainte de a incepe exercitarea mandatului, membrii Curti de Conturi, respectiv consilierii de conturi depun juramant in fata presedintelui celor doua Camere ale Parlamentului Romaniei. Continutul juramantului este stabilit de legea organica si este formulat astfel: „Jur sa respect Constitutia si celelalte legi ale tarii, sa apar interesele Romaniei, ordinea de drept, drepturilor si libertatii fundamentale ale cetatenilor, sa-mi indeplinesc cu onoare, constiinta si fara partinire atributiile ce-mi revin al Curtii de Conturi. Asa sa-mi ajute Dumnezeu”.

b) Judecatorii financiari (gradul I, II, III), care se numesc pe o durata de sase ani, de catre presedinte Romaniei, la propunerea plenului Curtii de Conturi. Pentru ca o persoana sa fie numita judecator financiar se cer indeplinite unele conditii, si anume: studii juridice, inalta competenta profesionala, vechime in functii juridice de minim 14, 11 si respectiv 8 ani. Si judecatori financiari depun juramant cu acelasi continut, ca in cazul consilierilor de conturi, insa in fata plenului Curtii de Conturi. Conform legii organice, si judecatorii financiari sunt independenti si inamovibili.

c) Procurorul general financiar si procurorii financiari ai Curtii de Conturi se numesc prin decret al Presedintelui Romaniei, la propunerea plenului Curtii de Conturi, pe termen de sase ani.

Membrilor Curtii de Conturi, judecatorilor financiari si procurorilor financiari le este interzis de lege: sa faca parte din partidele politice sau sa desfasoare activitati publice cu caracter politic; sa exercite, direct sau prin persoane interpuse, activitati de comert; sa participe la administrarea sau conducerea unor activitati comerciale sau civile, sa fie experti sau arbitrii desemnati de parti intr-un arbitraj. Functiile de consilier de conturi, de judecator financiar si de procuror financiar sunt incompatibile cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior.

Si procurorii financiari sunt obligatii de lege: sa-si indeplineasca functia incredintata cu impartialitate si in respectul Constitutiei; sa comunice in scris presedintelui Curtii orice situatie care ar putea atrage incompatibilitatea cu mandatul pe care il exercita; sa nu permita folosirea functiilor pe care le indeplinesc in scop de reclama comerciala sau propaganda de orice fel; si sa se abtina de la orice activitate sau manifestare contrara independentei si demnitatii functiei lor. Încalcarea grava de catre financiari a uneia din aceste obligatii atrage revocarea din functie, care se face de Presedintele Romaniei la propunerea plenului Curtii de Conturi.

d) Controlorii financiari care sunt numiti de presedintele Curtii de Conturi, sunt supusi acelorasi incompatibilitati ca si procurorii financiari. Cu deosebire ca, in caz de abateri de la indatoririle de serviciu, precum si de comportari care dauneaza serviciului sau prestigiului Curtii de Conturi, raspunderea disciplinara a controlorilor – financiari, ca si a personalului de alta specialitate si a celui auxiliar, conditiile si prevederea de aplicare a acesteia se stabilesc prin Codul etic al profesiei, aprobat de plenul Curtii de Conturi.

Judecatori, procurorii si controlori – financiari nu pot fi cercetati, retinuti, arestati sau trimisi in judecata contraventionala sau penala decat la cererea procurorului general al Romaniei, cu aprobarea plenului Curtii de Conturi. Competenta de judecata apartine Curtii Supreme de Justitie, Sectia penala. Pentru infractiunile savarsite de judecatorii si controlori – financiari ai Camerelor de Conturi judetene, competenta de judecata apartine Curtilor de apel. Cei trimisi in judecata penala sunt suspendati de drept din functiile lor.

e) Personalul cu functii de conducere (directorul directiei control, sef compartiment control etc.) se numeste de comitentul de conducere, cu exceptia celui numit de plenul Curtii de Conturi;

f) personalul de specialitate (arhivar, grefier, administrator etc.) se numeste presedintele Curtii de Conturi.

Plenul Curtii de Conturi este compus din membrii Curtii. La sedintele sale participa procurorul general financiar si secretarul general. Pot participa, in calitate de invitati, specialisti cu inalta pregatire in diferite domenii de activitate ce intra in competenta curtii. Plenul isi exercita atributiile cu cel putin 2/3 din numarul membrilor sai, iar hotararile se adopta cu majoritate de ¾ din numarul celor prezenti.

Plenul Curtii de Conturi are urmatoarele atributii: supune Presedintelui Romaniei propunerile de numire si de revocare din functie a judecatorului financiari si numeste dintre acestia, presedintii colegiilor jurisdictionale; supune Presedintelui Romaniei propunerile de numire si de revocare din functie a procurorului general financiar si a procurorilor financiari; aproba Regulamentul general financiar si al procurorilor financiari; aproba Regulamentul de organizare si functionare a Curtii de Conturi, Codul etic al profesiei, statutul de functii, programul de control financiar anual, instructiuni cu caracter obligatoriu pentru organele de control financiar necesare exercitarii in bune conditii a competentelor Curtii de Conturi; emite avize asupra proiectului bugetului de stat, proiectele de lege in domeniul finantelor si contabilitatii publice, infiintari de catre Guvern sau ministere a unor organe de specialitate in subordinea lor, precum si asupra Raportului public anual al Curtii de Conturi; hotareste, in limitele legii, asupra modificarii organizarii interne a Curtii de Conturi, cere periodic si examineaza rapoartele asupra activitatii sectiilor Curtii si Camerelor de Conturi judetene; alege cei cinci consilieri de conturi care sunt membrii ai comitetului de conducere, precum si cei trei consilieri care formeaza comisia de disciplina, respectiv cei cinci consilieri care constituie completul de judecata a contestatiilor impotriva hotararilor comisiei de disciplina.

Comitetul de conducere se compune din Presedintele Curtii, vicepresedintele, presedintii de sectii si cinci consilieri de conturi alesi de plenul Curtii. Comitetul de conducere isi exercita atributiile cu cel putin 2/3 din numarul membrilor sai si hotareste cu o majoritate de ¾ din numarul celor prezenti.

Presedintele Curtii de Conturi reprezinta Curtea de Conturi si asigura relatiile acesteia cu institutiile si autoritatile publice si cu organismele nationale si internationale de profil, coordoneaza intreaga activitate, propune ordinea de zi, convoaca si prezideaza sedintele plenului si Comitetului de conducere si urmareste transmiterea catre Parlament a rapoartelor Curtii de Conturi.

În lipsa presedintelui Curtii de Conturi, atributiile sale se exercita de unul din vicepresedinti, desemnat de el, iar in cazul in care desemnarea nu este posibila, se exercita de cel mai invarsta dintre vicepresedinti.

2. Atributiile de control ale Curtii de Conturi

Constitutia stabileste atributiile generale de control ale Curtii de Conturi. Prin legea organica de organizare si conducere a Curtii de Conturi sunt stabilite obiectivele si persoanele juridice supuse, obligatoriu, controlului exercitat de Curtea de Conturi.

Curtea de Conturi exercita functiunea de control asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public si privat al statului si al unitatilor administrativ – teritoriale. Controlul exercitat de Curtea de Conturi are in vedere respectarea legilor si aplicarea principiilor de economicitate si eficienta in gestionarea mijloacelor materiale si banesti.

Prin legea organica sunt stabilite obiectivele acestui control si anume: formarea si utilizarea resurselor bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat si bugetelor unitatii administrative teritorial; constituirea, utilizarea si gestionarea fondurilor speciale si a fondurilor de tezaur, formarea si gestionarea datoriei publice si situatia garantiilor guvernamentale pentru credite interne si externe; utilizarea alocatiilor bugetare pentru investitii, a subventiilor si transferurilor si a altor forme de sprijin financiar din partea statului sau a unitatilor administrativ – teritoriale; constituirea, administrarea si utilizarea fondurilor publice de catre institutiile publice autonome cu caracter comercial si financiar si de organismele autonome de asigurari sociale; situatia, evolutia si administrarea patrimoniului public si privat al statului si al unitatilor administrativ teritoriale de catre institutiile publice, regiile autonome, societatii comerciale sau de catre alte persoane juridice in baza unui contract de concesiune sau inchiriere etc.

Pe obiectivele mentionate, in raport de specificul si limitele activitatii sunt supuse obligatoriu controlului exercitat de Curte de Conturi, urmatoarele persoane juridice: statul si unitatile administrativ – teritoriale in calitate de persoane juridice de drept public, cu serviciile si institutiile lor publice, autonome sau nu; Banca Nationala a Romaniei; regiile autonome; societatii comerciale la care statul, unitatile administrativ – teritoriale, institutiile publice sau regiile autonome, detin singure sau impreuna, integral sau mai mult de jumatate din capitalul social; organismele autonome de asigurari sociale sau de alta natura, care gestioneaza bunuri, valori sau fonduri, intr-un regim legal obligatoriu, in conditiile in care prin lege sau prin statutele lor exista prevederi in acest sens. Pe baza hotararii Curtii de Conturi pot fi supuse controlului si alte persoane juridice care beneficiaza de garantii guvernamentale sau credite, de subventii sau alte forme de sprijin financiar din partea statului, unitatile administrativ – teritoriale sau al institutiilor publice; administreaza in baza unui contract de concesiune sau inchiriere bunuri apartinand domeniului public sau privat al satului sau al unitatilor administrativ – teritoriale; desfasoara o activitate economica la care persoanele juridice mentionate mai sus participa cu mai putin de 50%, la formarea capitalului social; nu-si indeplinesc obligatiile financiare catre stat, unitatile administrativ – teritoriale si institutiile publice.

Curtea de Conturi exercita atat control preventiv cat si control ulterior.

Oferta anului

Reducere 2020