Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

Cuprins
1. Capitolul 1. Prezentare generala a Curtii Constitutionale
a Rominiei..... 3
1.1. Curtea Constitutionala a Rominiei, valorificare a modelului european dar si a experientei rominesti......... 3
2. Capitolul 2. Curtea Constitutionala a Rominiei si contenciosul electoral....... 7
2.1. Rolul Curtii Constitutionale in cadrul alegerilor
prezidentiale . 7
2.2. Distinctia intre contenciosul electoral si contenciosul administrativ......... 10
2.3. Reglementare juridica 12
2.4. Contestarea inregistrarii sau neinregistrarii unei candidaturi prezidentiale............ 15
2.4.1. Cine, cind si unde poate contesta?......... 15
2.4.2. Cine si cum poate solutiona contestatia?... 16
2.5. Contenciosul legat de campania electorala....... 19
2.5.1. Campania electorala ca element central al competitiei
pentru putere............ 19
2.5.2. Incidente ale campaniei electorale solutionate de
Curtea Constitutionala a Rominiei. 20
2.6. Contestarea alegerilor si cererea de anulare...... 22
2.6.1. Votarea........... 22
2.6.2. Cererea de anulare a alegerilor.............. 23
2.7. Hotarirea de validare a alegerilor prezidentiale. 26
2.8. Caracterul specializat al contenciosului electoral............. 29
2.8.1. Exista conflict de competenta intre Curtea
Constitutionala a Rominiei si alte organe judiciare
in materia alegerilor rezidentiale?..... 29
2.8.2. Curtea Constitutionala se pronunta numai in drept... 31
2.8.3. Termenele de formulare si forma contestatiei............ 32
2.8.4. Caracterul de urgenta al procedurii electorale............ 33
2.8.5. Solutionarea litigiului.......... 35
2.9. Practica Curtii Constitutionale a Rominiei in calitate de
instanta de contencios electoral.......... 36
2.9.1. Practica Curtii Constitutionale a Rominiei in materia
inregistrarii sau neinregistrarii unei candidaturi
prezidentiale............ 38
2.9.2. Practica Curtii Constitutionale a Rominiei in materia
litigiilor aparute in campania electorala............. 42
2.9.3. Practica Curtii Constitutionale a Rominiei in materia
contestarii alegerilor....... 43
2.9.4. Practica Curtii Constitutionale a Rominiei in materia
confirmarii alegerilor.... 44
2.9.5. Aspecte din practica Curtii Constitutionale ce
justifica afirmatia de caracter specializat al contenciosului electoral........ 46
2.9.6. Alte aspecte surprinse in hotaririle Curtii
Constitutionale...... 50
Concluzii........... 55
Cuprins

1. Capitolul 1. Prezentare generală a Curţii Constituţionale
a României……………………………………………………….. 3
1.1. Curtea Constituţională a României, valorificare a “modelului european” dar şi a experienţei româneşti…………………… 3
2. Capitolul 2. Curtea Constituţională a României şi contenciosul electoral…………………………………………………………. 7
2.1. Rolul Curţii Constituţionale în cadrul alegerilor
prezidenţiale ……………………………………………………. 7
2.2. Distincţia între contenciosul electoral şi contenciosul administrativ……………………………………………… 10
2.3. Reglementare juridică……………………………………… 12
2.4. Contestarea înregistrării sau neînregistrării unei candidaturi prezidenţiale………………………………………………... 15
2.4.1. Cine, când şi unde poate contesta?…………………… 15
2.4.2. Cine şi cum poate soluţiona contestaţia?……………... 16
2.5. Contenciosul legat de campania electorală…………………. 19
2.5.1. Campania electorală ca element central al competiţiei
pentru putere………………………………………………… 19
2.5.2. Incidente ale campaniei electorale soluţionate de
Curtea Constituţională a României……………..………….. 20
2.6. Contestarea alegerilor şi cererea de anulare………………... 22
2.6.1. Votarea……………….………………………………. 22
2.6.2. Cererea de anulare a alegerilor……………………….. 23
2.7. Hotărârea de validare a alegerilor prezidenţiale……………. 26
2.8. Caracterul specializat al contenciosului electoral…………. 29
2.8.1. Există conflict de competenţă între Curtea
Constituţională a României şi alte organe judiciare
în materia alegerilor rezidenţiale?………...........………..…. 29
2.8.2. Curtea Constituţională se pronunţă “numai în drept”… 31
2.8.3. Termenele de formulare şi forma contestaţiei…..……. 32
2.8.4. Caracterul de urgenţă al procedurii electorale………... 33
2.8.5. Soluţionarea litigiului………………………...………. 35
2.9. Practica Curţii Constituţionale a României în calitate de
instanţă de contencios electoral………..…………....…………. 36
2.9.1. Practica Curţii Constituţionale a României în materia
înregistrării sau neînregistrării unei candidaturi
prezidenţiale………………………………………………... 38
2.9.2. Practica Curţii Constituţionale a României în materia
litigiilor apărute în campania electorală……..……………….. 42
2.9.3. Practica Curţii Constituţionale a României în materia
contestării alegerilor....………………...……………………... 43
2.9.4. Practica Curţii Constituţionale a României în materia
confirmării alegerilor………….……………………………… 44
2.9.5. Aspecte din practica Curţii Constituţionale ce
justifică afirmaţia de caracter specializat al contenciosului electoral……….……….…………………………… 46
2.9.6. Alte aspecte surprinse în hotărârile Curţii
Constituţionale…………………………………………... 50
Concluzii…………………………………………………………….. 55

Alte date

? CAPITOLUL 1

PREZENTARE GENERAL? A CURTII CONSTITUTIONALE

A ROMÂNIEI

1.1. Curtea Constitutionala a Romaniei, valorificare a “modelului european”, dar si a experientei romanesti anterioare anului 1991

Dupa decembrie 1989, si in Romania s-au reconsiderat raporturile dintre individ si societate, stat si cetatean, asigurandu-se suprematia drepturilor si libertatilor cetatenesti inscrise in Declaratia Universala a Drepturilor Omului, Conventia europeana a drepturilor omului si pactele internationale (Pactul international privind drepturile civile si politice, Pactul international cu privire la drepturile economice sociale si cultturale) prin abrogarea unor legi si decrete care contineau ingradiri ale drepturilor omului, prin consacrarea unor institutii cum ar fi: Curtea Constitutionala, Contenciosul Administrativ, Avocatul Poporului.

Prin institutionalizarea Curtii Constitutionale, Adunarea Constituanta din 1991 a reusit sa construiasca o institutie practica si eficienta.

Conform prof. I.Muraru, Curtea Constitutionala a Romaniei este o valorificare, la dimensiunile exigentelor timpului pe care il traim, a experientei romanesti si din alte tari, in perspectiva unei integrari organizatorice si functionale, eficiente si viabile in structurile juridice europene potrivit pactelor, tratatelor si conventiilor la care Romania este parte. Trebuie mentionat faptul ca domeniul sau sfera de activitate precum si atributiile precise ale acestei institutii noi pentru sistemul romanesc au fost stabilite de Legea fundamentala din 1991.

În Romania o precursoare a Curtii Constitutionale “poate” fi considerata Înalta Curte de Casatie si Justitie (denumita mai tarziu Curtea Suprema de Justitie). Am spus “poate” deoarece doar unele din atributiile Curtii de Casatie si Justitie au fost preluate de Curtea Constitutionala (avem in vedere controlul de constitutionalitate a legilor), astazi Curtea Constitutionala si Curtea Suprema de Justitie existand ca doua institutii distincte si independente una fata de alta.

În ceea ce priveste modelul extern, Constitutia noastra s-a atasat modelului european si nu celui american, model cunoscut si sub numele de “model Kelsian”1.

Pentru a avea o imagine cat mai clara asupra acestui aspect trebuie subliniat ca institutia nou creata in Romania a avut in vedere institutia Consiliului Constitutional francez, fara a prelua, insa absolut toate aspectele de competenta ale acestei institutii; de altfel intr-o prima varianta Comisia pentru elaborarea proiectului de Constitutie preconizase si pentru Romania aceeasi denumire, de Consiliu Constitutional, insa pana la urma a fost preferat termenul de Curte Constitutionala, folosit si in alte tari (Austria, Italia, Rusia), tocmai spre a da si mai bine expresie ideii infaptuirii unei justitii constitutionale2.

Potrivit art. 144 din Constitutia Romaniei3, “Curtea Constitutionala are urmatoarele atributii:

a) se pronunta asupra constitutionalitatii legilor, inainte de promulgarea acestora, la sesizarea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua camere, a Guvernului, a Curtii Supreme de Justitie, a unui numar de cel putin 25 de senatori, precum si, din oficiu, asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei;

b) se pronunta asupra constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua camere, a unui grup parlamentar sau a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori;