Pagina documente » Drept » Datoria publica interna

Cuprins

CUPRINS CAPITOLUL I. DATORIA PUBLICA. ELEMENTE DEFINITORII. 1.1. Definirea notiunii de datorie publica. 1.2. Reglementare legala. 1.3. Formele datoriei publice. CAPITOLUL II. DATORIA PUBLICA. CLASIFICARE. 2.1. Datoria publica guvernamentala a Rominiei. Definitie, indicatori.. 2.2 Instrumentele datoriei publice guvernamentale - tipuri, descriere, emitere,utilizare, rascumparare. 2.3 Datoria publica guvernamentala - interna si externa 2.3.1 Datoria publica guvernamentala interna 2.3.2. Datoria publica guvernamentala externa. 2.3.3. Evidenta datoriei publice. 2.4. Datoria publica locala - interna si externa 2.4.1 Structura si evolutia datoriei publice interne locale. 2.4.2. Instrumentele datoriei publice interne locale. CAPITOLUL III Studiu de caz privind datoria publica guvernamentala contractata prin organismele financiare internationale. Concluzii si propuneri.


Extras din document

? CAPITOLUL I 1.1. Definirea notiunii de datorie publica Potrivit Dictionarului enciclopedic roman [1 Dictionar enciclopedic roman, Editura Politica, Bucuresti, 1964, vol. II, pag. 20 ], datoria statului (datoria publica) este definita ca fiind ,,totalitatea sumelor provenite din imprumuturi datorate la un moment dat de catre stat creditorilor sai interni si externi. În sens larg, datoria statului cuprinde si obligatiile banesti ale statului fata de alte persoane fizice sau juridice, care nu izvorasc din imprumuturi de stat”, iar fostele rglementari romanesti din domeniu o defineau ca fiind totalitatea obligatiilor interne si externe ale statului, la un moment dat, contractate de Guvern, prin Ministerul Finantelor Publice, in numele Romaniei. În opinia dl. prof. Dumitru Popovici, datoria publica reprezinta „totalitatea obligatiilor financiare interne si externe ale statului, la un moment dat, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de Guvern, prin Ministerul Finantelor Publice sau de autoritatile administratiei publice locale de la diversi creditori, persoane fizice sau juridice rezidente sau nerezidente in Romania” [2 Dumitru Popovici, Curs Finante Publice, Editura Eurostampa, Timisoara 2007, pag. 166 ]. Subscriindu-se aceleiasi idei prof. Dorin Cosma defineste datoria publica ,,ansamblul obligatiilor banesti pe care statul el are la un moment dat fata de creditorii externi inclusiv obligatiile fata de Trezoreria proprie, rezultate din utilizarea unor resurse din contul acesteia pentru acoperirea deficitului bugetului de stat” [3 Dorin Cosma, Aurora labunet, Mihail Mutascu, Buget si trezorerie publica, Editura BION, Satu Mare, 2001, pag. 164 ]. Din definitiile prezentate reiese ca datoria publica cuprinde datoria publica externa si datoria publica interna. Ca si continut datoria publica cuprinde totalitatea sumelor imprumutate de autoritatile publice centrale, de unitatile administrativ-teritoriale si de alte entitati publice, de la persoane fizice sau juridice pe piata interna si in strainatate si ramase de rambursat la un moment dat. În masura in care se tine seama de deprecierea (sau aprecierea) suferita in timp de moneda respectiva, acest indicator face posibila studierea dinamicii datoriei publice si, pe aceasta baza, desprinderea tendintei inregistrate de aceasta in perioada considerata. În conceptia unor economisti intalnim termenul de datorie publica totala ce reprezinta totalitatea obligatiilor pecuniare ale statului (Guvern, institutii publice, financiare, unitati administrativ-teritoriale) la un moment dat, rezultate din imprumuturi interne si externe (in lei si in valuta) contractate pe termen scurt, mediu si lung, precum si obligatiile statului catre trezoreria proprie pentru sumele avansate temporar in scopul acoperirii deficitului bugetar [4 Barrere, Alain, Economie financiere, Paris, Ed. Dalloz, 1965, pag. 124]. Datoria publica totala se calculeaza si se gestioneaza separat pe cele doua forme ale sale respectiv datoria publica interna si datoria publica externa. Datoria publica totala a unei tari se poate exprima in valori absolute (pentru a cunoaste sarcina la care este supusa economia tarii respective fata de creditori), in valori relative, ca procent din P.I.B. (pentru a permite comparatia in timp si intre tari) si ca marime medie pe locuitor (pentru a permite comparatii si analize in timp si spatiu). Împrumuturile pot fi contractate de stat, prin Ministerul Finantelor, in nume propriu sau garantate de acesta. Datoria publica se poate eprima in moneda nationala sau in valuta, in functie de locul unde se contracteaza si de conditiile imprumutului. În scopul evaluarii datoriei publice a Romaniei, obligatiile exprimate in alta moneda decat cea nationala se calculeaza in moneda nationala, utilizandu-se cursul de schimb comunicat de B.N.R. Gradul de indatorare a tarii la moment dat se determina prin raportarea soldului datoriei publice la produsul intern brut. Indicatorul astfel stabilit arata in ce masura valoarea adaugata intr-un an este grevata de datoria publica. Sau, altfel spus, daca datoria publica a tarii ar trebui rambursata integral in anul de referinta, cat din produsul intern brut ar trebui utilizat: 30%, 50%, 80% sau mai mult? Sunt cazuri in care nici chiar intregul produs intern brut realizat intr-un an nu ar fi suficient pentru rambursarea datoriei publice. Acest indicator are o valoare teoretica, deoarece nici o tara nu ar putea aloca intregul produs intern brut amortizarii datoriei publice, ci numai partea din acesta ramasa dupa efectuarea prelevarilor absolut indispensabile la fondul de consum si la formarea bruta de capital. Pentru a putea face comparatii internationale, ,,este necesar a exprima datoria publica a tarilor cuprinse in analiza intr-o moneda avand o larga circulatie pe plan mondial” [5 Cartou, L., Droit financiere et iscal europeen, Paris, precis Dalloy, 1972, pag. 69]. Desi calculele facute intr-o asemenea moneda contin un grad mai mare sau mai mic de aproximatie, din cauza fluctuatiei cursurilor de schimb si a neconcordantei dintre puterea reala de cumpararea a unei monede exprimata intr-o alta moneda si cursul la care se schimba acele monede, totusi ele ofera informatii utile despre marimea datoriei publice medii pe un locuitor. În practica, in comparatiile internationale, se foloseste dolarul S.U.A.. Drepturile Speciale de Tragere sau moneda Uniunii Europene (Euro). 1.2. Reglementare legala În contextul noilor reglementari romanesti [6 LEGEA DATORIEI PUBLICE nr. 313/26,06,2004, publicata in MOR, nr. 577/29,06,2004; HOT?RÂREA nr. 458 din 05.04.06, publicata in MONITORUL OFICIAL NR. 347 din 18 aprilie 2006 ] datoria publica interna este formata din datoria publica guvernamentala si datoria publica locala. Principala reglementare legala o constituie Legea nr.313 din 28 iunie 2004 datoriei publice, actualizata cu relementarile din Hotararea nr. 458 din 05.04.2006. Textul actului a fost publicat in M.Of. nr. 577/29 iun. 2004. Prezenta lege reglementeaza sfera de cuprindere, scopul, contractarea, rambursarea, inregistrarea, raportarea si administrarea datoriei publice. Conform prezentei legi, definim urmatorii termeni si expresii: Datoria publica guvernamentala este definita ca fiind ,,totalitatea obligatiilor financiare interne si externe ale statului, la un moment dat, provenind din imprumuturile contractate de direct sau garantate de Guvern, prin Ministerul Finantelor Publice, in numele Romaniei, de pe pietele financiare”, iar cea publica locala ca fiind ,,totalitatea obligatiilor financiare interne si externe ale autoritatilor administratiei publice locale, la un moment dat, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de acestea de pe pietele financiare”. De asemenea, datoria publica guvernamentala interna este definita ca fiind ,,partea din datoria publica guvernamentala care reprezinta totalitatea obligatiilor financiare ale statului provenind din imprumuturile contractate direct sau garantate de stat de la persoane fizice sau juridice rezidente in Romania, inclusiv sumele utilizate temporar din disponibilitatile contului curent general al Trezoreriei Statului pentru finantarea temporara a deficitelor bugetare”, iar datoria public[ extern[, ca ,,partea din datoria publica guvernamentala reprezentand totalitatea obligatiilor financiare ale statului, provenind din imprumuturile contractate direct sau garantate de stat de la persoane fizice sau juridice nerezidente in Romania”. Datoria publica locala reprezinta totalitatea obligatiilor financiare interne si externe ale administratiei publice locale, la un moment dat, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de acestea de pe pietele financiare. Legea defineste si componentele datoriei publice locale interne si externe. Datoria publica locala interna reprezinta totalitatea obligatiilor financiare ale autoritatilor administratiei publice locale, provenind din imprumuturi contactate direct sau garantate de acestea, de la persoane fizice sau juridice rezidente in Romania. Datoria publica locala externa reprezinta totalitatea obligatiilor financiare ale autoritatilor administratiei publice locale, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de acestea de la persoane fizice sau juridice rezidente in Romania. Legea stabileste atributiile guvernului. Guvernul este autorizat sa contracteze imprumuturi de stat interne si externe numai prin Ministerul Finantelor Publice, in urmatoarele scopuri: a) finantarea deficitului bugetului de stat, finantarea temporara a deficitelor din anii precedenti ale bugetului asigurarilor sociale de stat, pana la alocarea de sume cu aceasta destinatie, finantarea deficitelor temporare ale bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat si bugetului Trezoreriei Statului din exercitiul curent si refinantarea datoriei publice guvernamentale, in conditii acceptate de Ministerul Finantelor Publice; b) mentinerea in permanenta a unui sold corespunzator in contul curent general al Trezoreriei Statului, stabilit de Ministerul Finantelor Publice; c) finantarea unor proiecte sau a altor necesitati aprobate prin hotarare a Guvernului; d) sustinerea balantei de plati si a rezervei valutare; e) alte situatii prevazute de lege. Guvernul este autorizat sa garanteze imprumuturi interne si externe numai prin Ministerul Finantelor Publice, contractate in scopuri prioritare pentru economia romaneasca, stabilite, pentru fiecare caz in parte, prin hotarare a Guvernului. Garantiile de stat pot fi acordate numai pentru imprumuturi a caror rambursare se prevede a se face exclusiv din surse proprii, respectiv din bugetele locale, in cazul autoritatilor administratiei publice locale. Împrumuturile contractate sau garantate de autoritatile administratiei publice locale fac parte din datoria publica a Romaniei, dar nu reprezinta obligatii ale Guvernului, iar plata serviciului datoriei publice aferenta acestor imprumuturi se va efectua exclusiv din bugetele locale si prin imprumuturi pentru refinantarea datoriei publice locale. Autoritatile administratiei publice locale pot contracta sau garanta imprumuturi interne si/sau externe pe termen scurt, mediu si lung, pentru realizarea de investitii publice de interes local, precum si pentru refinantarea datoriei publice locale, potrivit legii, numai cu avizul Comisiei de Autorizare a Împrumuturilor Locale; raportarea si inregistrarea datoriei publice locale se fac conform normelor metodologice emise de Ministerul Finantelor Publice. Modalitatea de contractare pentru fiecare tip de instrument al datoriei publice se aproba prin normele metodologice emise in aplicarea prezentei legi. Rambursarea imprumuturilor interne si externe contractate direct de stat sau garantate de stat, precum si plata dobanzilor, comisioanelor si a altor costuri aferente acestor imprumuturi, se asigura dupa cum urmeaza: 1. Pentru imprumuturile externe contractate de Guvern, prin Ministerul Finantelor Publice, in vederea finantarii deficitului bugetului de stat si sustinerii balantei de plati si a rezervei valutare, obligatia constituirii resurselor necesare pentru plata la extern a serviciului datoriei publice externe si a efectuarii platilor revine Ministerului Finantelor Publice, care va asigura sumele necesare din urmatoarele surse: a) imprumuturi interne si externe pentru refinantarea datoriei publice externe; b) imprumuturi din disponibilitatile contului curent general al trezoreriei statului; c) dobanzi incasate pentru disponibilitatile in valuta; d) dobanzi aferente imprumuturilor din contravaloare in lei a imprumuturilor externe guvernamentale utilizate la finantarea deficitului bugetar; e) sume prevazute in bugetul de stat cu aceasta destinatie. 2. Pentru imprumuturile interne si externe contractate direct de Guvern, prin Ministerul Finantelor Publice si subimprumutate unor beneficiari finali – agenti economici, pe baza de acord de imprumut subsidiar (AIS) sau acord de imprumut subsidiar si garantie (AISG), in conditiile legii, obligatia constituirii resurselor necesare pentru plata serviciului datoriei publice revine in totalitate beneficiarilor finali, care au obligatia sa asigure prin bugetele proprii necesarul in lei pentru plata integrala a serviciului datoriei publice interne si externe, daca hotararea de Guvern sau legea de ratificare a imprumuturilor nu prevede altfel. 3. Pentru imprumuturile interne si externe contractate direct de Guvern, prin Ministerul Finantelor Publice (MFP) si subimprumutate unor beneficiari finali – autoritati ale administratiei publice centrale - institutii publice, pe baza de acord de imprumut subsidiar, in conditiile legii, acestia au obligatia sa prevada in bugetele proprii sumele necesare pentru rambursarea creditelor interne si externe si plata dobanzilor, comisioanelor si a altor costuri aferente. 4. Pentru imprumuturile interne si externe contractate direct de Guvern, prin Ministerul Finantelor Publice si subimprumutate unor beneficiari finali – autoritati ale administratiei publice locale, servicii publice sau agenti economici de subordonare locala obligatia constituirii surselor necesare pentru plata serviciului datoriei publice interne si externe revine subimprumutatului/beneficiarului final, in conformitate cu prevederile AIS incheiat intre MFP si subimprumutat sau AISG, incheiat intre MFP, subimprumutat si garant.

Alte date

Array