Pagina documente » Psihologie, Sociologie » Dificultatile de invatare. Memoria de scurta durata si memoria de lunga durata

Cuprins

lucrare-licenta-dificultatile-de-invatare.-memoria-de-scurta-durata-si-memoria-de-lunga-durata
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-dificultatile-de-invatare.-memoria-de-scurta-durata-si-memoria-de-lunga-durata


Extras din document

CUPRINS
Capitolul 1:
Dificultatile de invatare. 1
1.1.1 Conceptul de dificultati de invatare 1
1.1.2 Memoria de scurta durata sau memoria de lucru 5
1.1.3 Memoria de scurta durata este memorie de lucru 6
1.2 Teorii explicative asupra dificultatilor de invatare a matematicii. 8
1.3. Caracteristicile memoriei de scurta durata 15
1.3.1. Capacitatea memoriei de scurta durata 15
1.3.3. Tipul de codare a informatiei 24
1.3.4 Reactualizarea informatiei 26
1.4. Atentia si memoria de lucru 28
1.4.1. Similaritatea comportamentelor unitatilor din cimpul atentiei si din memoria de lucru 30
1.4.2. Impactul unitatilor cognitive din ML asupra atentiei 32
1.5. Memoria de scurta durata si memoria de lunga durata - doua sisteme separate?...33
1.5.1. Indicii acustice 36
1.5.2. Depozitul memoriei de scurta durata 37
1.5.3. Niveluri de procesare 38
1.5.4. Sistemul buclei fonologice 40
1.5.5. Sistemul executiv central 43
1.6. Implicarea buclei fonologice in aritmetica mentala. 46
1.7. Rolul memoriei de lucru in strategiile aritmetice 48
1.8. Aritmetica si folosirea strategiilor multiple 50
1.9. Memoria de lucru si aritmetica 51
CAPITOLUL II
2. METODOLOGIA CERCETARII
2. 1. Ipotezele cercetarii si discutarea lor 54
2.2. Obiectivele cercetarii 55
2.3. Designul cercetarii 56
2.4. Etapele cercetarii 57
2.5. Prezentarea esantioanelor 57
2.6. Metodele de cercetare 58
2.7. Prezentarea instrumentelor de cercetare 59
CAPITOLUL III
3.1 Prezentarea, analiza si interpretarea datelor experimentale 60
3.2 Concluzii 67
Anexe 78

Alte date

?

INTRODUCERE

În aceasta lucrare mi-am propus sa cercetez care este rolul memoriei de lucru in discalculie. Discalculia este considerata a fi dificultate de invatare a matematicii care are o incidenta demna de luat in considerare printre copii. Aceasta dificultate de invatare apare atat la copiii normali cat si asociata cu alte deficiente, cum ar fi: deficienta mintala, deficitul de atentie si hiperactivitate (ADHD). Studii recente desfasurate asupra aritmeticii subliniaza tot mai mult rolul memoriei de lucru in desfasurarea problemelor de aritmetica. Aceste studii au cuprins strategiile de rezolvare a problemelor atat de verificare cat si de producere a rezultatelor prin intermediul diferitelor strategii de rezolvare a problemelor. Astfel, mi-am propus sa cercetez in ce masura influenteaza memoria de lucru abilitatea de a emite raspunsuri corecte la problemele de aritmetica atat la copiii diagnosticati cu discalculie cat si la cei nediagnosticati cu discalculie.

În prima parte a lucrarii am cuprins baza teoretica care sustine partea aplicativa. S-au prezentat teoriile asupra memoriei de lucru care sustin ca memoria de lucru este memorie de scurta durata sau ca MSD este o activare temporala a cunostintelor din MLD. Durata ei depinde de persistenta acestei activari. S-a descris apoi rolul buclei fonologice si a centrului executiv, dupa opinia lui Baddeley in memoria de lucru si aritmetica.

Partea a doua a lucrarii contine metodologia acesteia. S-au testat urmatoarele ipoteze statistice:

H1. Subiectii diagnosticati cu discalculie activeaza mai greu memoria de lucru verbala decat subiectii care nu au fost diagnosticati cu discalculie.

H2. Exista o corelatie semnificativa intre memoria de lucru verbala si atentie la subiectii diagnosticati cu discalculie.

H3. Exista o corelatie semnificativa intre memoria de lucru verbala si atentie la subiectii nediagnosticati cu discalculie.

Conform primei ipoteze experimentale subiectii cu discalculie prezinta dificultati in activarea memoriei de verbale. Experimental sustinem ca exista o diferenta semnificativa intre loturile de subiecti cu discalculie si cel normal in ceea ce priveste viteza accesarii memoriei verbale. Prima ipoteza nula, pe care o vom testa statistic, sustine ca diferentele obtinute se datoreaza erorii de esantionare. Ipoteza experimentala se va confirma daca obtinem o diferenta semnificativa la un prag p<.05.

Baza teoretica a cercetarii sustine existenta unei relatii intre memoria de lucru verbala si atentie. Ipotezele experimentale 3 si 4 testeaza magnitudinea relatiei dintre aceste doua procese. Ipotezele sustin ca exista o corelatie semnificativa intre aceste doua procese. Ipotezele nule sustin ca aceste relatii sunt nesemnificative.

Designul cercetarii este un design intra-subiect, cu o variabila independenta (prezenta/absenta discalculiei) si cinci variabile dependente (memoria de lucru verbala, memoria de lucru numerica directa, memoria de lucru numerica indirecta, atentia concentrata, atentia distributiva).

Aceasta cercetare are o singura etapa de testare, nefiind o cercetare de tipul pretest / interventie / posttest. Astfel, am aplicat prima data testul WISC pentru a diagnostica subiectii cu discalculie si pe cei fara discalculie. Apoi am luat in considerare separat proba de memorie de lucru numerica. Am mai aplicat, totodata, o proba pentru a testa memoria de lucru verbala. Considerand ca atentia joaca un rol important in realizarea acestor „sarcini de lucru” am mai aplicat testul de atentie concentrata Toulouse-Pieron si cel de atentie distributiva Praga.

Esantioanele folosite in cercetare au fost alcatuite din 18 subiecti, din care 9 erau diagnosticati cu discalculie – primul esantion, iar 9 nu aveau discalculie – cel de-al doilea esantion. Cel dintai esantion a fost alcatuit de copii care frecventeaza Centru de Educatie Speciala „Speranta”, iar cel de-al doilea a fost alcatuit din copii care frecventeaza cursurile scolii Ion Vidu. Toti copiii provin din mediul urban avand varsta cuprinsa intre 7 si 11 ani.

În cercetare s-au folosit urmatoarele teste: WISC, o proba de memorie verbala de lucru elaborata de Baddeley, o proba de memorie numerica, testul de atentie concentrata Toulouse – Pieron si testul de atentie distributiva Praga.

Deoarece numarul subiectilor este mai mic de 30 in prelucrarea statistica a datelor s-au folosit metode neparametrice.

Am abordat aceasta tema deoarece exista o incidenta mare a copiilor cu discalculie atat in randul celor normali cat si a celor cu diferite deficiente. Aplicarea tehnicilor terapeutice potrivite determina o recuperare a acestor copii, dar si inlaturarea fobiei de matematica.