Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

?Cuprins

Capitolul 1 : Fundamente teoretice ale cadrului problematic {p}

1.1. Fundamente teoretice privind cultura, diversitatea culturala si managementul intercultural {p}

1.1.1 Raportul cultura - societate {p}

1.1.2 Delimitari conceptuale ale managementului interculural {p}

1.2. Relatia diversitate culturala – management {p}

1.2.1. Transformari si noi provocari in mediul organizational {p}

1.2.2 Dimensiunile specificitatii culturale {p}

1.2.3. Relatia management-cultura {p}

Capitolul 2: Abordari comparative privind stilurile de management {p}

2.1. Baza stiintei management comparat si metodologia folosita {p}

2.2. Dimensiunile culturale ale managementului comparat {p}

2.3. Studii de management comparat {p}

2.4. Aspecte specifice ale managementului european {p}

CAPITOLUL III: Comparatii culturale la nivelul de sisteme de management {p}

3.1. Comparatii culturale la nivelul de sisteme de management (NA si EU) {p}

3.2 Tendinte in sisteme de management nord-american si a euro-managementului {p}

CONCLUZII {p}

Bibliografie {p}

Anexe {p}

Capitolul 1 : Fundamente teoretice ale cadrului problematic

1.1. Fundamente teoretice privind cultura, diversitatea culturala si managementul intercultural

1.1.1 Raportul cultura - societate

Pentru a putea ilustra si explicita genul de raporturi care se stabilesc intre cultura si societate, trebuie mai intai sa ne edificam asupra intelesurilor pe care acestea le-au capatat odata cu trecerea timpului si evolutia omului si a societatii, in general. Înca de la bun inceput remarcam existenta unui numar apreciabil de definitii ale conceptului de cultura. Pana in zilele noastre, numarul acestora a crescut si mai mult, iar semnificatia termenului a fost mult diversificata, realitate ce ingreuneaza gasirea unei acceptiuni comune a punctelor de vedere exprimate de sociologi, antropologi, filozofi sau psihologi.

Din punct de vedere etimologic, conceptul de cultura provine din latinescul cultura, care insemna la romani cultivarea pamantului. Pe de alta parte, in perioada antichitatii, la unii ganditori, cultura apare ca intelegere a unor discipline, asa cum, de exemplu, Cicero caracterizeaza filozofia drept o cultura a spiritului, sens preluat si dezvoltat in ideea ca o cultura reprezinta cultivarea valorilor umane, dezvoltarea si emanciparea spiritului uman. În secolul al XVIII-lea, Voltaire a formulat ideea „cultivons notre jardin”, care da un nou inteles culturii, acela de cultivare a mintii, ratiunii si insusirilor umane. Cultura devine astfel procesul de asimilare a unor valori eterne, derivate cu precadere din domeniul artelor si literaturii.

Cea mai cunoscuta definitie a culturii este cea propusa de Eduard B. Taylor in lucrarea Primitive culture, conform careia „cuvantul cultura sau civilizatie, in sensul sau etnografic cel mai raspandit, desemneaza acel complex ce cuprinde stiintele, credintele, artele, morala, legile, obiceiurile si celelalte aptitudini si deprinderi dobandite de om, ca membru al societatii” [1 Taylor, B.E., Primitive culture, vol.I, John Murray, London, 1851]. Din continutul acestei definitii, Bennegadi [2 Bennegadi, R., Un migrant peut en cacher un autre, in A.N.P.A.S.(ed), Enfances et cultures, problématique de la différence et practiques de l’interculturel, Privat, Touluse, 1986 ] extrage patru puncte comune : cultura furnizeaza raspunsuri pentru toate actiunile individului asupra problemelor vietii, ofera mijloace de interactiune cu mediul inconjurator, aduce liniste individului si-l orienteaza printr-un ansamblu de traditii religioase si folclorice si, in sfarsit, poate veni cu partea sa de influente nefaste care confera un aspect periculos mediului ambiant. Circumscrisa acestor patru puncte, cultura propune o imagine a lumii si nu un loc al omului in univers. Acesta devine, mai ales, sursa de protectie si, prin urmare, dezvolta inevitabil egocentrismul. Din definitiile lui Bennegadi se degaja o anume rezistenta in a admite alte feluri de comportamente si alte moduri de abordare a lumii reale si a lumii valorilor, precum si o tendinta spre stereotipie.

Apreciind ca la continutul definitiei date de antropologul american pot fi adaugate organizarea politica, obiectele materiale fabricate de om, limba, religia, si multe alte caracteristici ce disting o societate umana de alta, Zdenek Salzmann defineste cultura ca un ansamblu enorm de comportari invatate, influentate social, ce a caracterizat omenirea in intregul curs al istoriei [3 Salzmann, Z., Language, Culture, And Society: An Introduction to Linguistic Anthropology, Westview Press, Boulder, CO, 1998]. Cultura apare ca ceva transmis de la o generatie la alta, ceea ce se transmite fiind orice produs al gandirii si activitatii umane, de fapt totalitatea produselor materiale si nemateriale ale omului.

Alte date