Pagina documente » Stiinte Economice » Economia monetara si modele macroeconomice cu economie monetara

Cuprins

lucrare-licenta-economia-monetara-si-modele-macroeconomice-cu-economie-monetara
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-economia-monetara-si-modele-macroeconomice-cu-economie-monetara


Extras din document

CUPRINS
I. ECONOMIA MONETARA ? SUBSISTEM AL ECONOMIEI DE PIATA
I.1 ECONOMIA DE PIATA PRIVITA CA SISTEM CIBERNETIC
I.1.1 PROPRIETATI SISTEMICE ALE ECONOMIEI DE PIATA
I.1.2 STRUCTURA ECONOMIEI DE PIATA
I.2 SUBSISTEMUL PIETEI MONETARE
I.3 SUBSISTEMUL PIETEI DE CAPITAL
II. EVOLUTIA TEORIILOR MONETARE
II.1 TEORIA CANTITATIVA CLASICA
II.1.1 MERCANTILISMUL
II.1.2 TEORIA CANTITATIVA IN CONCEPTIA LUI CANTILLON SI HUME
II.1.3 MODELUL TRANZACTIILOR (FISHER)
II.1.4 MODELUL SOLDURILOR MONETARE SAU AL REZERVELOR DE CASA
II.2 KEYNESIANISM ? BANII IN CONCEPTIA LUI KEYNES
II.2.1 FORMELE CERERII DE MONEDA
II.2.2 TEORIA KEYNESISTA A VENITULUI
II.2.3 RAPORTUL ECONOMII ? INVESTITII
II.3 MONETARISMUL - FORME ACTUALE
II.3.1 TEORII MONETARISTE CONTEMPORANE
II.3.2 MONETARISMUL FRIEDMANIAN
II.3.3 MONETARISMUL ANTICIPARILOR RATIONALE
II.3.4 MONETARISMUL BUGETAR
II.3.5 MECANISMUL AUSTRIAC
II.4 NEOCLASICISMUL SI POSTKEYNESISMUL
III. MODELE MACROECONOMICE CU ECONOMIE MONETARA
III.1 MODELUL MONETARIST STANDARD AL LUI FRIEDMAN
III.2 MODELUL MONETARIST DINAMIC AL LUI I. VANDERKAMP (1975)
III.3 MODELUL MONETARIST DINAMIC CU ASTEPTARI RATIONALE (FRISH, 1982)
III.4 MODELUL NEOCLASIC CU ASTEPTARI RATIONALE AL LUI MCCALLUM - WHITAKER
III.4.1 CARACTERISTICILE GENERALE ALE ASTEPTARILOR RATIONALE
III.4.2 DESCRIEREA MODELULUI
IV. ANALIZA CIBERNETICA A DEFICITULUI BUGETAR GUVERNAMENTAL
IV.1 CONTEXTUL ECONOMIC INTERNATIONAL
IV.2 SITUATIA BUGETARA SI FISCALA IN ROMANIA

Alte date

?

{p}

?Cap I. Economia monetara – subsistem al economiei de piata

I.1. Economia de piata privita ca sistem cibernetic

Ca o definitie am putea spune ca economia de piata reprezinta modul de organizare si desfasurare a activitatii economice in care raportul dintre cerere si oferta determina principiile de prioritate in producerea bunurilor, modul de organizare si combinare a factorilor de productie persoanele si categoriile de persoane ce au acces la aceste bunuri prin mijlocirea preturilor.

Desigur, se pot formula si alte definitii privind economia de piata, dar acest lucru intereseaza mai putin.

Vom analiza economia de piata din punct de vedere cibernetic, deci ca un sistem – in acest sens enuntand anumite proprietati sistemice ale economiei de piata – supunand analizei si structura acesteia, precum si relatiile ce se stabilesc intre componentele sale (subsistem).

I.1.1. Proprietati sistemice ale economiei de piata

Sistemul economiei de piata, privit ca un sistem real, prezinta o serie de proprietati cum ar fi cele de sistem mare, sistem deschis, sistem dinamic si sistem complex.

Economia de piata este un sistem mare

Dimensiunile economiei de piata sunt impresionante, in cadrul acesteia regasind ca element (subsisteme) principalii agenti economici: firmele si gospodariile, sectorul public (guvernamental), sistemul bancar si altele, precum si o multitudine de piete: piata bunurilor si serviciilor, pietele financiare (piata monetara, piata de capital, s.a.), fiecare subsistem indeplinind anumite functii complexe, intre aceste subsisteme existand relatii de interdependenta prin intermediul carora ele se influenteaza si isi coordoneaza functiile pe care le indeplinesc.

Aceste interdependente sunt considerate interne, relatiile fiind stabilite intre elementele sistemului, dar, exista si legaturi cu celelalte economii si piete externe ce pot influenta comportamentul sistemului in cauza.

O caracteristica importanta a sistemului economiei de piata este reprezentata de existenta unor interdependente materiale (reale), valorice si informationale, de multe ori subsistemele din cadrul acesteia fiind interconectate prin fluxuri avand natura dubla sau chiar tripla. Acest fapt este edificator in ce priveste marimea si complexitatea economiei de piata.

Economia de piata este un sistem deschis

Dupa cum am subliniat si mai sus, sistemul economiei de piata stabileste cu alte sisteme – de exemplu: alte economii de piata, mediul inconjurator, sistemul populatiei, sistemul politic-social, s.a. – o serie de legaturi: fluxuri de capital, fluxuri de forta de munca, fluxuri de materii prime extrase si prelucrate, fluxuri de bunuri si servicii importate si exportate, etc., toate aceste lucruri facand ca sistemul economiei de piata sa aiba un caracter de sistem deschis.

Celelalte economii nationale cu care o economie de piata are conexiuni, alcatuieste sectorul extern, considerat ca fiind al patrulea subsitem (sector) important al sistemului economiei de piata alaturi de celelalte trei: firmele, gospodariile si sectorul guvernamental. El induce in cadrul economiei anumite procese specifice, legate de influenta exercitata de celelalte economii asupra economiei nationale.

În acest caz, limitele economiei de piata pot fi mult extinse in raport cu varietatea si intensitatea legaturilor economice si financiare externe.

Economia de piata este un sistem complex

Reprezentarea complexitatii sistemului economiei de piata leaga aceasta proprietate de dimensiuni, de numarul de conexiuni dintre subsisteme, de intensitatea si diversitatea interdependentelor si proceselor ce au loc in cadrul acestuia.

Modelul fluxului circular vizualizeaza, intr-o modalitate simplificata, interdependentele valorice dintre principalele subsisteme (firme, gospodarii, guvern si sectorul extern).

Pe langa acestea, in cadrul economiei, exista o multitudine de legaturi energetice, informational-decizionale, materiale, de forte de munca, s.a. toate acestea suprapunandu-se si conditionandu-se reciproc in cursul desfasurarii unor procese de mare complexitate cum ar fi cele de asigurare a echilibrului de piata, formarea cererii si ofertei, alocarea resurselor deficitare existente, de determinare a venitului primit de indivizi s.a. .

O alta caracteristica ce determina diversitatea economiei de piata este reprezentata de multitudinea de comportamente specifice ce se regasesc in cadrul ei, comportamente asociate diferitelor subsisteme. Astfel comportamentul firmelor difera de cel al gospodariilor sau al sectorului public.

Desi la nivel macroeconomic al intregii economii putem privi aceste comportamente ca fiind omogene, de fapt, in cadrul unui subsitem, cum ar fi cel al firmelor, exista diferite tipuri de comportamente, legate, mai ale, de structura de piata pe care firma e activa, de exemplu: comportamentul unei firme ce actioneaza pe o piata cu structura de monopol difera de comportamentul unei firme ce actioneaza pe o piata cu o structura de concurenta perfecta.

Economia de piata este un sistem dinamic

Aceasta inseamna ca, intr-un interval de timp, sistemul de piata isi modifica starea si structura si au comportamentul, fie ce urmare a actiunii unor factori externi, fie ca efect al unor cauze interne. Deci dinamica economiei de piata este privita ca o evolutie a sa prin prisma scurgerii timpului, luand in considerare si comportamentul de ansamblu al acestui sistem de timp.

Dupa cum se observa timpul reprezinta o variabila importanta in oricare din procesele si subsistemele ce alcatuiesc economia de piata.

Procesele de ajustare la echilibru ale pietelor, de crestere sau dezvoltare ale firmelor, consumul sectorului privat sunt conditionate de timp. Deciziile de politica economica sunt realizate tot in timp. Se poate afirma deci ca timpul influenteaza toate componentele principale ale sistemului economiei de piata, prin urmare, avem de-a face, in mod evident cu un sistem dinamic.

I.1.2. Structura economiei de piata

În cele ce urmeaza va fi prezentat un sistem general al economiei de piata cat mai apropiat de sistemul real, fluxurile circulare reale si valorice prezente in acest sistem (fluxul circular al produsului national si al venitului), relatia de echilibru fundamental, precum si ecuatiile care descriu sistemul in stare sa de echilibru stationar.

Pentru a nu “incarca” foarte mult modelul cu fluxuri si relatii ce nu intereseaza foarte mult in prezenta lucrare, voi prezenta un model al economiei de piata cu piata financiara si trei sectoare. Cele trei sectoare sunt: sectorul firmelor, sectorul gospodariilor si sectorul guvernamental (public), acestea fiind conectati prin intermediul a trei piete: piata bunurilor si serviciilor, piata factorilor de productie (munca, capital, pamant, etc.) si piata financiara.

În figura 1.1.1. sunt reprezentate fluxurile circulare intr-o economie cu trei sectoare si piata financiara. Fluxul real (al bunurilor si serviciilor, precum si al factorilor de productie) se deplaseaza in sensul acelor de ceasornic, in timp ce fluxul valoric (de venituri si cheltuieli) in sens invers acelor de ceasornic.

Fluxul real este explicat in felul urmator: gospodariile, respectiv membrii lor, ofera serviciile factorilor pe piata factorilor de productie, iar firmele cumpara aceste servicii ale factorilor, formandu-se astfel cererea si oferta de factori de productie.

Firmele, la randul lor, produc bunuri si servicii pe care le ofera spre vanzare pe piata bunurilor si serviciilor, formandu-e astfel oferta de bunuri si servicii; gospodariile achizitioneaza aceste bunuri si servicii formand cererea de bunuri si servicii.

Fluxul de bunuri si servicii este echilibrat de fluxul de venituri si cheltuieli.

Gospodariile fac cheltuieli cu bunurile si serviciile (cheltuieli pentru consum) pe care le cumpara de pe piata bunurilor si serviciilor, iar firmele fac cheltuieli cu factorii de productie (salarii, rente, s.a.).