Pagina documente » Recente » Eficacitatea politicii monetare in timpul crizeicazul Romaniei

Despre lucrare

acces premium
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.


Cuprins

CUPRINS
INTRODUCERE 1
CAPITOLUL1: NOTIUNI PRIVIND POLITICA MONETAR? 2
1.1. Conceptul de politica monetar? 2
1.2. Banca na?ional? - principala responsabil? a aplic?rii politicii monetare ?n plan na?ional 3
1.2.1. Rolul ?i func?iile b?ncii centrale 3
1.2.2. Reglementarea de c?tre banca central? a sistemului bancar 9
1.3. Obiectivele politicii monetare 13
1.3.1. Obiectivele finale ale politicii monetare 14
1.3.2. Obiectivele intermediare ale politicii monetare 16
1.3.3. Obiectivele opera?ionale ale politicii monetare 18
1.4. Instrumentele politicii monetare 18
1.4.1. Instrumente directe de politic? monetar? 20
1.4.2. Instrumente indirecte de politic? monetar? 22
CAPITOLUL 2: EFICACITATEA POLITICII MONETARE IN CONTEXTUL CRIZEI ECONOMICE ACTUALE 26
2.1. Strategia de politic? monetar? a Romaniei 26
2.2. Instrumentele de politic? monetar? ale Bancii Nationale 36
2.2.1. Opera?iunile de open-market 36
2.2.2. Facilit??ile permanente acordate institu?iilor de credit 40
2.2.3. Rezervele minime obligatorii 41
CAPITOLUL 3: POLITICA MONETARA A B.N.R ?N TIMPUL CRIZEI 47
3.1. Canalele de transmisie a impulsurilor politicii monetare ale B.N.R 47
3.2. Persisen?a infla?iei ?i cauzele acesteia - Studiu de caz 2011-2012 53
3.2.1. Stabilirea ?intelor de infla?ie de c?tre BNR ?n perioada 2009-2012 53
3.2.2. ?ndeplinirea ?intelor de infla?ie stabilite de c?tre B.N.R 54
3.3. Evolu?ia cursului de schimb al monedei na?ionale ?n perioada 2011-2012 56
CONCLUZII ?I PROPUNERI 62
BIBLIOGRAFIE 64

EXTRAS DIN DOCUMENT

BIBLIOGRAFIE {p}

INTRODUCERE

Criza actuala difera de alte crize prin amploarea ei, afectand in momentul de fata un numar foarte mare de tari. Daca pana acum erau afectate cu precadere tarile in curs de dezvoltare, in actuala criza au fost implicate si cele mai dezvoltate tari ale lumii. De aceea este important sa cunoastem cum a aparut aceasta criza si care sunt implicatiile acesteia asupra economiei tarilor emergente si in special asupra Romaniei.

Conform obiectivelor urmarite in domeniul integrarii europene, Banca Nationala a Romaniei a actionat in concordanta cu demersurile sustinute ale Romaniei privind ajustarea - institutionala, structurala si operationala - a economiei romanesti la cerintele comunitare. BNR a continuat sa acorde o atentie deosebita reformei sistemului bancar si accelerarii procesului de integrare financiara, in conformitate cu normele si principiile aflate la baza politicilor europene. Astfel, obiectivele majore urmarite de BNR sunt:

i. respectarea angajamentelor asumate fata de UE;

ii. perfectionarea mecanismului institutional intern pentru o pregatire mai eficienta a procesului de integrare si de negocieri, pe domeniile specifice sistemului bancar.

Pentru realizarea efectiva a preluarii acquis-ului comunitar, BNR a actionat concomitent in doua directii: armonizarea legislatiei bancare romanesti cu cea comunitara si intarirea capacitatii administrative a BNR. Preocuparea permanenta a BNR pentru intarirea capacitatii sale institutionale s-a concretizat, pe de o parte, in eficientizarea activitatii de supraveghere bancara, iar pe de alta parte, in intarirea cadrului legislativ si de reglementare pentru sectorul bancar.

În ceea ce priveste prioritatile pe termen scurt si mediu ale Bancii Nationale a Romaniei referitoare la politica de integrare europeana, acestea sunt stabilite prin Programul National de Integrere a Romaniei la UE. În mod concret, aceste obiective se refera la: perfectionarea instrumentelor de politica monetara si armonizarea lor cu cele ale Bancii Centrale Europene; remonetizarea economiei nationale in paralel cu reducerea continua a inflatiei; intarirea capacitatii institutionale a bancii centrale; consolidarea capacitatii sale de supraveghere si eficientizarea activitatii de supraveghere; dezvoltarea sistemului de plati; si continuarea armonizarii legislative in domeniul bancar. Masurile si actiunile realizate pana in prezent sunt parte integranta din acest amplu program, urmarind continuitatea si compatibilitatea cu obiectivele din anii precedenti.

CAPITOLUL1: NOTIUNI PRIVIND POLITICA MONETAR?

1.1. Conceptul de politica monetara

Constituind o forma clasica a politicii conjuncturale, politica monetara, poate fi definita ca ansamblu de interventii ale autoritatilor monetare asupra masei monetare si asupra activelor financiare, in scopul de a contribui, prin utilizarea tehnicilor si instrumentelor monetare, la realizarea obiectivelor economice fundamentale [1 Ignat I., Pohoata I., Clipa N., Lutac G., „?conomi? politica”, ?dit. ?conomica, Bucur?sti 1998, p. 402-409.].

Politica monetara semnifica posibilitatea de a influenta nivelul de activitate economica si preturile prin intermediul volumului si costului monedei. Pe plan intern, prin reglarea cantitatii de moneda, se urmareste stabilitatea preturilor, deplina ocupare a resurselor de munca, expansiunea economica etc. Pe plan extern, politica monetara urmareste echilibrarea balantei de plati si stabilizarea cursului valutar.

Majorarea volumului de moneda prin injectarea de mijloace de plata stimuleaza sporirea productiei de bunuri si servicii, faciliteaza relansarea economica, datorita rolului activ, incitativ, al monedei. O majorare prea rapida a masei monetare poate antrena dezechilibre in lant.

Experienta actuala pe plan mondial evidentiaza eficacitatea si necesitatea politicii monetare in procesele de macrostabilizare. Toate politicile de asanare economica au utilizat instrumentele monetare, cu mai mult succes in ceea ce priveste combaterea inflatiei, dar cu efecte mai putin favorabile asupra economiei reale. [2 Dardac Nicola?, Barbu T?odora - Mon?da, Banci si Politici mon?tar?, ?ditura Didactica si P?dagogica, Bucur?sti, 2005]

Aceasta eficacitate este relevata, in primul rand, de faptul ca politica monetara, restrictiva sau expansiva, actioneaza asupra productiei si ocuparii inainte de a influenta preturile. Se spune ca o crestere a masei monetare isi exercita efectele pe o perioada de 8-12 trimestre, actionand in prima parte a perioadei cu prioritate asupra volumului de activitate (efectul-volum), ca apoi sa predomine efectul-pret.

În al doilea rand, spre deosebire de celelalte instrumente (bugetare, fiscale, venituri etc.), masurile monetare sunt mai discrete si nu necesita, de regula, confruntarea cu Parlamentul sau cu sindicatele. De aceea intre momentul adoptarii deciziei si cel al masurilor operationale de implementare a acesteia exista un ecart mult mai redus.

În plus, interventia monetara voaleaza relatia directa intre cauze si efecte, neafectand in mod evident si imediat diferite interese politice sau sociale; nu acelasi lucru se poate spune despre actiunea asupra preturilor si impozitelor, care afecteaza direct interesele individuale.

1.2. Banca nationala - principala responsabila a aplicarii politicii monetare in plan national

1.2.1. Rolul si functiile bancii centrale

Rolul de supraveghere si organizare a relatiilor valutar-financiare ale unui stat, atat pe plan intern cat si in relatiile cu alte sisteme monetare revine, de regula, bancii centrale.

Toate sistemele bancare, cu exceptia celui din Hong Kong, au o banca centrala. Aparitia si dezvoltarea sistemului bancar (in secolele XIV si XV) a precedat aparitia bancilor centrale (in secolul XVII). Banca suedeza, Riksbank, fondata in 1668, este considerata prima banca centrala, desi istoricii sustin ca prima banca centrala, in acceptiunea de astazi, a fost Banca Angliei, fondata in 1694. Banca Angliei a fost fondata, initial, pentru a se strange banii necesari razboiului contra Frantei. A urmat apoi o diversificare a functiilor sale, iar banca a primit, mai tarziu, in 1844, dreptul de monopol asupra emisiunii monetare, pentru Anglia si Tara Galilor.

În alte tari, crearea bancilor centrale a evoluat mai lent. Banca Frantei a fost fondata in 1800.

În Germania si Italia, banca centrala a aparut dupa unificarea statelor si principatelor independente, in ultima parte a secolului al XIX-lea.

Banca Angliei a fost o banca privata pana in 1946, cand a fost nationalizata. Banca Nationala a Romaniei a fost fondata in 1880, cand doar o treime din capital apartinea statului, iar in 1929, doar 10% din capital mai apartinea statului roman.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial, Banca Nationala a Romaniei a fost preluata de stat si a facut parte din sistemul bancar al unei economii centralizate. Aceasta situatie a continuat sa existe pana la restructurarea sistemului bancar, dupa 1989, cand a fost reorganizata ca banca centrala.

Exista cel putin trei argumente in favoarea necesitatii existentei unei banci centrale, cu privire la reglementarea masei monetare si a creditelor acordate in numele guvernului: [3 Isar?scu Mugur C. –Criza financiara int?rna?ionala ?i provocari p?ntru politica mon?tara din Romania, 2009]

? Banii ca bun public

Bunul public este supus principiului non-excluziunii si de ei se pot bucura toti, spre deosebire de un bun privat al carui consum de catre o persoana exclude consumul de catre o alta, prevaland principiul excluziunii. Se sustine ca rolul banilor in promovarea comertului, a schimburilor valutare si a existentei unor piete eficiente confera banilor caracteristicile unui bun public, al carui nivel trebuie reglementat de catre stat

? Argumentul supraofertei de masa monetara

Bancile pot crea bani pur si simplu creditand conturile clientilor lor. Virtual, este o actiune care nu costa nimic si, fara reglementari, masa monetara se poate extinde fara limite, determinand o inflatie masiva. De aceea este necesara o institutie guvernamentala care sa reglementeze nivelul creditelor acordate de banci in cadrul unei economii.

? Argumentul industriei tinere

Banii si sistemul bancar sunt esentiale pentru cresterea economica deoarece intreprinderile au nevoie de credite pentru a-si finanta investitiile. Un sistem bancar dezvoltat poate sprijini cresterea economica prin credite care finanteaza investitiile, indeosebi in noi ramuri industriale sau intreprinderi private la inceputul activitatii lor.

În etapa actuala, banca centrala a devenit principala institutie prin intermediul careia guvernele procedeaza la realizarea politicii monetare, valutare, de credit si de plati, in contextul si subordonata politicii generale economice a tarii respective. Banca centrala are un rol deosebit in mentinerea stabilitatii monedei nationale si a increderii publicului in banci.

Bancile centrale au, in general, urmatoarele functii (desi uneori, aceste responsabilitati sunt impartite cu alte organisme guvernamentale):

1. Stabilirea si implementarea politicii monetare si de credit

Banca centrala controleaza nivelul masei monetare si ratele dobanzii in economie, ca parte a politicii generale, macroeconomice a guvernului. Aceasta situatie a condus la dezbateri aprinse, referitoare la independenta bancii centrale. De regula, banca centrala colaboreaza cu Ministerul Finantelor pentru rezolvarea principalelor probleme ale politicii monetare si financiare.

Gradul “adecvat” de independenta sau autonomie decizionala al bancii centrale a constituit o disputa seculara: tentative de subordonare directa fata de autoritatea guvernului au alternat cu perioade de independenta considerata excesiva. [4 Manol?scu Gh?orgh?, Politica mon?tara in p?rsp?ctiva globalizarii, ?d. Univ?rsitara, 2009]

La nivelul Uniunii Europene, Tratatul de la Maastricht (1992) prevede un nivel ridicat de independenta pentru bancile centrale ale statelor membre si pentru Banca Centrala Europeana, care impreuna formeaza Sistemul European al Bancilor Centrale.

Înainte de crearea Bancii Centrale Europene, Banca Centrala a Germaniei – Bundesbank avea garantata prin lege independenta de a conduce politica monetara. Se apreciaza, in general, ca acesta este motivul pentru care Bundesbank a reusit sa realizeze o politica monetara antiinflationista deosebit de eficienta.

Alte tari vest-europene (Franta, Anglia, Italia) au luat masuri, in spiritul Tratatului de la Maastricht, pentru sporirea gradului de independenta decizionala pentru bancile centrale.

Garantarea prin lege a independentei bancii centrale are un rol determinant in a asigura reflectarea, in politica monetara promovata, a conditiilor economice dintr-o tara si nu a celor politice.

Argumentele celor ce se opun independentei bancii centrale au in vedere faptul ca politica macroeconomica are obiective mai largi decat mentinerea unei rate scazute a inflatiei. Totodata, se argumenteaza ca reducerea activitatii economice pentru a realiza un nivel scazut al inflatiei, poate duce la nivele inalte ale somajului si la restrangerea cresterii economice.

În Romania, banca centrala este organ al statului, iar membrii Consiliului de Administratie al BNR sunt numiti de Parlament. În numele Consiliului de Administratie, guvernatorul BNR prezinta anual Parlamentului Romaniei raportul BNR care cuprinde: principalele evolutii economice, financiare, monetare si valutare; politica monetara in anul precedent si orientarile pentru anul urmator; reglementarea si supravegherea prudentiala bancara; activitatile BNR, bilantul anual si contul de profit si pierderi.

În cadrul politicii monetare pe care o promoveaza, BNR utilizeaza proceduri si instrumente specifice pentru urmatoarele operatiuni: [5 Magdal?na Radul?scu, Luigi Pop?scu, Bancil? c?ntral? ?i politica mon?tara, ?d.Sit?ch, Craiova 2008]

- de piata monetara – banca centrala poate sconta, dobandi, lua in gaj sau vinde creante, titluri sau alte valori asupra statului, bancilor sau altor persoane juridice si poate atrage depozite de la banci;

Oferta anului

Reducere 2020