Pagina documente » Stiinte Economice » Elemente de ergonomie in munca de secretariat

Despre lucrare

lucrare-licenta-elemente-de-ergonomie-in-munca-de-secretariat
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-elemente-de-ergonomie-in-munca-de-secretariat


Cuprins

CUPRINS
Partea I ELEMENTE DE ERGONOMIE IN MUNCA DE SECRETARIAT
Capitolul 1.1. Definitie, concepte
1.1.1 Nesitatea si contextul aparitiei ergonomiei ca stiinta
1.1.2. Notiuni generale de ergonomie
Capitolul 1.2. Aplicarea elementelor de ergonometrie
1.2.1. Capacitatea de munca
1.2.3. Organizarea activa a pauzelor
Capitolul 1.4.Protectia si securitatea muncii
Partea a II-a SISTEMUL INFORMATIC
Capitolul 2.1. Definitie, concepte, tipologie si functii
2.1.1. Definitie si concepte
2.1.3. Functiile sistemului informatic
Capitolul 2.2. Tehnologii si sisteme informatice
2.2.1. Redefinirea campului de activitati
Capitolul 2.3. Prelucrarea informatiilor
2.3.1. Intarea si iesirea datelor informatice
Capitolul 2.4.Etapele procesului de planificare a sistemelor informatice

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

Partea I ELEMENTE DE ERGONOMIE IN MUNCA DE SECRETARIAT

Capitolul 1.1. Definitie, concepte

1.1.1 Nesitatea si contextul aparitiei ergonomiei ca stiinta

Ergonomia ca stiinta ofera cunostintele necesare adaptarii lucratorilor la munca pe care o presteaza, pentru obtinerea unui randament superior. Modificarile esentiale intervenite in procesele de munca, aparitia unor ramuri dustriale noi, introducerea rapida a noilor cuceriri ale stiintei si tehnicii, indeosebi ale electronicii si technicii de calcul, incorporarea intr-o masura crescanda a muncii intelectuale in activitatea curenta, au largit mult sfera de preocupari a ergonomiei. Urmare a acestor realitati, solicitarea preponderata in munca omului nu mai apartine sistemului muscular, ci a sistemului nervos central, Iar, daca avem in vedere munca pecifica in secretariate, vom observa ca lucratorii din acest domeniu, din ce in ce mai multi, tin seama de binefacerile ergonomiei, si-au intensificat preocuparile de cunoastere si aplicare a notiunilor de baza ale acestei stiinte.

1.1.2. Notiuni generale de ergonomie

Este stiut ca o mare parte din viata omul si-o petrece la locul de munca. De aici rezulta importanta ergonomiei, care are drept scop sa cerceteze si sa arate modul in care trebuie conceputa si efectuata fiecare operatie sau lucrare in procesul muncii.

Ergonomia sintetizeaza anumite principii ce decurg din management, din stiintele tehnice, din psiho-sociologie, biologie si altele, in vederea aplicarii lor la asigurarea si imbunatatirea conditiior de munca si de viata si la formarea profesionala a personalului.

Privita exclusiv prin specificul muncii secretariatelor si deci a persoanelor incadrate in acest domeniu, indiferent de functia indeplinita (secretar-sef, dactilograf, stenodactilograf, operator, functionar etc.) notiunile de ergonomie vizeaza conceperea si folosirea aparaturii din dotare : masini de scris (manuale sau electrice), dictafoane, copiatoare, calculatoare, imprimante, a mobilierului adaptat ergonometric, amenajarea birourilor si salilor de lucru, in asa fel incat personalul sa obtina maximum de eficienta cu mini­mum de oboseala pe tot parcursul unei zile de munca.

in mod practic, ergonomia se inscrie in procesul complex de organizare stiintifica a muncii secretariatelor, care se rasfrange pozitiv asupra intregii activitati a unitatilor corespunzatoare. Din aceasta perspectiva sunt aplicate, intr-o normalitate a momentului, a locului si domeniului de activitate, elemnte ale ergonomiei de conceptie, de corectie si de marketing.

De la caz la caz, de la o unitate la alta, in raport de posibilitatile materiale, de complexitatea proceselor de productie si nu in ultimul rand de intelegerea adevaratului rol al secretariatelor, se procedeaza tot mai mult la majorarea si dotarea acestora cu aparatura tehnica, electronica adecvata, cu mobilier ergonomie, cu instalatii de aer conditionat si multe altele. Oricat de mari ar parea sumele pentru achizitionarea unor calculatoare, copiatoare, a birourilor si scaunelor ergonomice, se va observa ca intr-un timp relativ redus ele se vor amortiza prin operativitatea executarii lucrarilor, prin randamentul deosebit obtinut in procesul muncii, prin ambianta si placerea omului de a lucra in aceste conditii avand drept consecinta cresterea profitului firmei. Este deosebit de placut sa observi cat de repede raspunde un secretar-sef la comenzile managerului apeland la baza de date din calculator, la imprimanta sau la copiatorul alaturat pentru a oferi intr-un timp scurt informatiile solicitate. De asemenea este placut sa observi cum, cu un scaun ergonomic (pe rotile) un functionar se deplaseaza cu usurinta de la calculator la imprimanta, la copiator, la fisier, la telefon, in raport de solicitarile de moment.

Toate acestea amplifica o serie de trasaturi ale personalului din secretariate, precum: flexibilitatea, rationalitatea, sensibilitatea, prompititudinea in decizie, initiativa si entuziasmul in munca.

In fond, secretariatele ne apar tot mai mult ca o oglind a afirmei, prin care se poate vedea esenta organizarii si eficientei ei. De regula, numai prin

secretariate se ajunge la manageri si la toate celelalte structurii de organizare interioara.

Dupa felul cum sunt dotate si dupa modul cum isi etaleaza

capacitatea de a actiona, secretariatele pot sa scada sau sa consolideze reputatia institutiilor in care fiinteaza.

Capitolul 1.2. Aplicarea elementelor de ergonometrie

1.2.1. Capacitatea de munca

Capacitatea de munca este determinata de posibilitatile pe care le are organismul uman de a efectua o munca intr-un timp cerut, la un nivel calitativ constant, fara a prejudicia sanatatea.

in munca de secretariat, capacitatea de lucru este un rezultat al echilibrului dintre persoana respectiva si ambianta creata. Pe parcursul unei zile de lucru, eficienta umana este influentata indeosebi de durata si numarul sarcinilor executate, de deciziile luate sau de numarul si viteza de prelucrare a informatiilor primite.

Activitatea umana in timpul de lucru depinde, mai intai, de tonusul psihic si muscular, iar apoi de stimulii externi si respectiv de functiile acestora: informarea si activarea.

Referitor la capacitatea de munca a personalului care lucreaza in secretariate circula unele pareri sau „insinuari" potrivit carora aceasta activitate ar fi „usoara" si deci nu ar trebui sa i se „acorde" o asemenea importanta. Din pacate, asa gandesc pana si unele persoane care intentioneaza sa se angajeze pentru a lucra intr-o munca de secretariat, considerand ca este un loc „caldut" si fara raspunderi deosebite.

Se intelege ca avem de-a face cu o gandire total gresita, deoarece capacitatea de munca si posibilitatile de evaluare a ei constituie si aici, in cadrul secretariatelor, una din problemele esentiale ale factorilor de decizie, in vederea organizarii eficiente a muncii, a prevenirii aspectelor de suprasolicitare a organismului si deci a asigurarii sanatatii personalului.

Intr-o alta ordine de idei, se impune sublinierea ca, si in cadrul secretariatelor. In influientarea si determinarea capacitatii de munca intervin anumiti factori a caror pondere tine de o serie intreaga de variabile. Si aici, activitatea profesionala, viata de familie si cea sociala constituie tot atatea domenii ale caror aspecte sunt, in acelasi timp, complementare.

Printre factorii care influenteaza capacitatea de munca amintim:

1.Factorii fiziologici, care dau constitutia morfo-functionala a omului

exercitiul, antrenamentul, oboseala, sexul, varsta, starea de sanatate;

2. Factorii mediului de munca (fizici, chimici, biologici);

3. Factorii psiho-educationali printre care se afla: nivelul de pregatire

profesionala si de cultura generala, starile emotive, aptitudinile, interesul fata

de munca, vointa si altele;

4. Factorii psiho-sociali, culturali, economici, printre care intelegem

relatiile interumane, organizarea timpului liber, interesul material etc.

Deosebit de importanta este preocuparea generala pentru adaptarea personalului din secretariate la specificul locului de munca. De aceea, cu ocazia interviurilor in vederea angajarii pe posturile vacante se pune un accent deosebit pe calitatile necesare persoanelor ce urmeaza sa lucreze in secretariate si deci, pe convingerea ca cei selectionati vor face fata sarcinilor ce li se vor incredinta. Pentru mai multa siguranta angajarea se face, in cele mai multe cazuri pe o perioada de proba pentru a se verifica in ce masura persoanele in cauza se pot adapta muncii pe postul ocupat.

Oferta anului

Reducere 2020