Pagina documente » Chimie, Biologie, Agronomie » Elemente tehnologice privind cultura de soia pentru boabe in conditii de agrotehnica irigata

Cuprins

lucrare-licenta-elemente-tehnologice-privind-cultura-de-soia-pentru-boabe-in-conditii-de-agrotehnica-irigata
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-elemente-tehnologice-privind-cultura-de-soia-pentru-boabe-in-conditii-de-agrotehnica-irigata


Extras din document

CUPRINS
CAPITOLUL I .
ASPECTE GENERALE PRIVIND CULTURA DE SOIA
1.1. Importanta istoricul si originea culturii de soia
1.2. Raspandirea culturii de soia
CAPITOLUL II
CONDITIILE PEDOCLIMATICE ALE ZONEI SI ALE UNITATII
2.1 Pozitia geografica
2.2 Geomorfologia
2.3 Principalele caracteristici ale climei
2.4 Regimul vanturilor
2.5 Higroscopicitatea
2.6 Hidrografie
2.7 Regimul precipitatiilor
2.8 Vegetatia
2.9 Date despre ferma
CAPITOLUL III
SITUATIA CULTURII IN ZONA
3.1 Sistematica
3.2 Soiurile cultivate in Romania
3.3 Zone ecologice
3.4 Prezentarea plantei
3.5 Cerintele fata de clima si sol
3.6 Fazele cresterii si dezvoltarii faziale
CAPITOLUL IV
STADIUL ACTUAL AL CERCETARILOR
CAPITOLUL V
TEHNOLOGIA CULTURII DE SOIA PENTRU BOABE IN CADRUL FERMEI S.C MARETU
5.1 Suprafata cultivata
5.2 Productia programata
5.3 Rotatia culturii
5.4 Soia folosita ca premergatoare pentru alte culturi
5.5 Importanta soiului
5.6 Lucrarile solului pentru cultura de soia
5.7 Pregatirea patului germinativ
5.8 Semanatul
5.8.1 Epoca de semanat
5.8.2 Densitatea plantelor
5.8.3 Adancimea de semanat
5.8.4 Norma de samanta la hectar
5.8.5 Samanta
5.9.Fertilizarea culturii
5.9.1 fertilizarea cu azot
5.9.2 fertilizarea cu fosfor
5.9.3 fertilizarea cu potasiu
5.9.4 cerintele fata de microelemente
5.10 Combaterea buruienilor. Prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor
5.10 A Combaterea buruienilor
5.10 B Metode de combatere a bolilor si daunatorilor
5.11 Irigarea culturii de soia
5.11.1 Dinamica rezervei initiale
5.11.2 Norma de irigatie
5.11.3 Irigarea culturii de soia in perioada de vegetatie
5.11.4 Metodele de irigare
5.12 Rercoltarea si valorificarea productiei
5.12.1 Evaluarea productiei
5.12.2 Recoltarea
5.12.3 Reglajele combinei
5.12.4 Planul de gradare
5.12.5 Valorificarea recoltei
5.13 Eficienta economica
CAPITOLUL VI
CONCLUZII GENERALE
BIBLIOGRAFIE

Alte date

?

ELEMENTE TEHNOLOGICE PRIVIND CULTURA DE SOIA PENTRU BOABE IN CONDITII DE AGROTEHNICA IRIGATA

CAPITOLUL I

I . ASPECTE GENERALE PRIVIND CULTURA DE SOIA

1.1. Importanta , istoricul si originea culrurii de soia.

Soia este una dintre cele mai vechi plante de cultura, cunoscuta si utilizata ca aliment in hrana umana inca de acum 5000 de ani, originara din China, chiar numele provine de la cuvantul chinezesc “schiong-yu” care indica “ sosul de soia”. Denumirea a fost preluata de japonezi de la numele de “shoyu”, care treptat s-a modificat in “so-ya”. Denumire acceptata de toate tarile care au intodus in cultura aceasta planta. Primele mentiuni referitoare la soia se gasesc in lucrarea de botanica Pen Ts’ao Kong Hu care dateaza din anul 2838 i.e.n. scrisa de imparatul chinez Sheng-Hung.

In Europa soia a fost cultivata mult mai tirziu, in anii 1829 si respectiv 1840, desi in SUA cultura soiei dateaza din anul 1804 - productia respectiva fiind folosita ca furaj.

In Romania introducerea soiei in cultura a avut loc in anul 1876 in zonaTransilvaniei cand se cultiva in gradini ca planta rara.

Din anul 1913 a fost cultivata in campurile experimentale ale Scolii superioare de Agricultura din Bucuresti numai dupa anii 1930 a fost inclusa in temele de cercetare ale Institutului de Cercetari Agronomice din Romania.

Soia este planta din care este extrasa proteina de soia, extractia efectuandu-se din mugurii acestei plante, prelucrata printr-o tehnologie speciala, Este singurul aliment vegetal care ofera corpului toti aminoacizii esentiali necesari

Soia poate fi folosita in scopul:

-in prevenirea cancerului;

-in tratamentul impotriva bolilor cardiovasculare si ale metabolismului lipidic;

-pentru imbunatatirea statusului antioxidant;

-pentru imbunatatirea apararii imune;

-impotriva neurodegenerescentei.

Soia s-a dovedit exterm de valoroasa si in hrana animalelor.In tarile din vestul Europei care sunt mari importatoare de soia si in special de sroturi de soia. Taratele de soia se pot folosi in substituentul de lapte pentru animale mici pana la varsta de 30 zile in procente de 5 % soia prajita si ca uruilala se pot folosi la nutreturi combinate,la animale mici pana la 60 zile in proportie de 5 – 7 % iar la animale mici puse la ingrasat in proportie de 8 – 14 %.

Tabel 1. Cantitatea de aminoacizi din faina de soia

Aminoacizi esentiali

g/100g faina

Aminoacizi neesentiali

g/100 g faina

Cistina

0,62

Alanina

2,24

Izoleucina

2,39

Arginina