Pagina documente » Stiinte Economice » Emisiunea de numerar in Romania. Tendinte in utilizarea numerarului

Despre lucrare

lucrare-licenta-emisiunea-de-numerar-in-romania.-tendinte-in-utilizarea-numerarului
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-emisiunea-de-numerar-in-romania.-tendinte-in-utilizarea-numerarului


Cuprins

CUPRINS
Cap.I - Bancile si operatiunile bancare............2
1.1. Rolul bancilor in economie......2
1.2. Sisteme bancare. Modele de structurare......7
1.3. Operatiunile si serviciile bancare............12
Cap.II - Operatiunile de emisie a numerarului.19
2.1. Emisiunea numerarului. Rol si functii in economie.......19
2.2. Institutii emitente de numerar. Instrumente de politica monetara.....24
2.3. Punerea numerarului in circulatie. Canale de distributie42
Cap.III - Numerarul ca instrument de plata. Operatiunile de casierie la banci........45
3.1. Numerarul ca instrument de plata............45
3.2. Casieria bancara. Concept,cerinte,organizare si functionare...........51
3.3. Operatiunile de casierie.........60
Cap.IV - Tendinte in utilizarea numerarului...67
4.1. Tendinte globale.67
4.2. Tendinte in Romania...........70
Bibliografie79
Anexa.......80
240
-1-

EXTRAS DIN DOCUMENT

?Cap.I. Bancile si operatiunile bancare

1.1. Rolul bancilor in economie

In economia de piata contemporana bancile detin un rol considerabil, strategia acestora avand o deosebita influenta asupra macroeconomiei din toate tarile lumii.

Sub impactul progresului stiintific - tehnic, cu deosebire in domeniul electronicii, tehnica operatiunilor bancare s-a diversificat si cu deosebire s-a modernizat, astfel incat comparatiile cu practicile de la inceputul acestui secol nici nu se mai pot face­1.

Comertul cu bani a aparut cu mult timp inaintea bancilor. Inca din evul mediu, din randul negustorilor, zarafii s-au separat ca patura sociala si se ocupau cu comertul de monede locale si monede straine. In mainile zarafilor se concentrau disponibilitatile monetare ale negustorilor, evitandu-se astfel riscurile de pastrare a valorilor.Concentrarea sumelor in moneda in mainile zarafilor, la inceput pentru o perioada scurta, se limita la pastrarea in deplina siguranta a monedelor de aur ale celor care detineau puterea si ale negustorilor. Dupa un timp, din sumele pastrate, zarafii au inceput sa acorde credite. O parte insemnata dintre zarafi, odata cu dezvoltarea societatii, s-au transformat treptat in bancheri2.

Primele banci au aparut prin secolul al XVI-lea la Venetia , Genova si Milano. Bancile au luat o mai mare dezvoltare pe masura extinderii relatiilor de productie, contribuind la eliberarea creditului de conditiile inrobitoare ale camatariei.

Tot in secolul al XVI-lea au aparut si asa-numitele asociatii de credit, care acordau membrilor credite in conditii favorabile. Astfel de asociatii au capatat o larga dezvoltare in Olanda, Germania, Italia, Anglia si altele.

Circulatia capitalului de imprumut este infaptuita, in principal, prin intermediul unor organizatii de credit, adica prin banci. In aceste conditii s-a ajuns la o crestere a activitatii bancare, care s-a generalizat pe la sfarsitul secolului al XIX-lea.

Bancile reprezinta intreprinderi particulare, societati in nume colectiv, societati anonime sau ale statului care concentreaza capitalurile disponibile din economie si le pun la dispozitia agentilor economici, inclusiv statului sub forma de credite.

Unii economisti (Albert Schaffle, Herman Schulze De litzsch, Karl Knies) limiteaza asenta bancilor la simple organisme intermediare intre agentii care dispun de capitaluri si cei care au nevoie de capitaluri suplimentare. Alti teoreticieni (John Law, Mac Lood) afirma ca rolul principal al bancilor ar fi acela de creatoare nelimitate de moneda.

Nici unul din punctele de vedere exprimate de acesti economisti cu privire la rolul bancilor nu reflecta esenta si continutul notiunii de credit si banca, toate acestea au la baza determinari incomplete . Justificarea bancilor rezida, in primul rand, in necesitatea ca activitatea economica sa fie alimentata cu fonduri (capitaluri); in al doilea rand, relatia de ansamblu a acestor capitaluri se soldeaza cu sume temporar libere care trebiue integrate in economie si, deci orientate in scopuri precise ale proceselor economice; totodata, datorita managementului pe care-l practica aceste banci - ele fiind institutii cu grad ridicat de specializare in opeatiuni monetare dintre cele mai diverse - reusesc sa stapaneasca anumite tehnici, sa creeze o intreaga psihologie si atitudine in relatiile dintre posesorii de capitaluri (creditori) si beneficiarii acestora (debitori).

Bancile, ca institutii specializate, se ocupa de organizarea si realizarea imprumuturilor, obiectul lor de activitate fiind, in principal, gestionarea acestora, iar scopul final, obtinerea profitului bancar3.

De indata ce au puterea de a creea cea mai mare parte a masei monetare, bancile apar ca fiind dotate cu o putere considerabila, deoarece supravegheaza alocarea unei resurse speciale - moneda. Prin urmare, nu este vorba de un comert asemanator celorlalte. Puterea lor este in acelasi timp macroeconomica (mai ales prin volumul monedei create), mezoeconomica (prin optiunile de orientare a creditelor ele dirijeaza politica industriala) si microeconomica (in relatiile cu clientela). In plus, in cursul ultimelor decenii, bancile, si mai ales bancile franceze, au insotit si uneori au devansat internationalizarea economiei. Aceasta le confera noi responsabilitati de natura geopolitica, permitandu-le sa negocieze cu statele, inclusiv cu cel al tarilor de bastina4.

Rolul bancilor sporeste pe masura dezvoltarii societatii. In ultima treime a secolului XIX-lea, dar mai ales dupa 1900, bancile au luat un avant deosebit, ajungandu-se sa administreze active de sute de miliarde. Ele joaca un rol de principale mijlocitore ale pastrarii si transferurilor valutare. Bancile cu cele mai multe conturi deschise pe seama celor din strainatate isi au sediile in Elvetia, Franta, Anglia, Germania, Belgia, SUA, Japonia s.a. Romania coopereaza, in aceasta directie, nu numai cu tarile dezvoltate, dar si cu unele mai putin dezvoltate, sub forma societatilor bancare mixte.

Fig. 1.1.1 Locul bancilor in economie

Cu toate ca fiecare forma a managementului bancar isi are propriile ei functionalitati, dat fiind specificul activitatii pe care o desfasoara, totusi in ansamblul lor si la nivelul macroeconomic, bancile indeplinesc urmatoarele functii:

a) atragerea disponibilitatilor monetare, temporar libere, ale diferitilor agenti economici . In acest sens, intreprinzatorii, institutiile, diferitele societati, populatia, chiar si statul apeleaza la banci pentru a le pastra veniturile si capitalurile, pentru care acestea platesc o anumita dobanda.

b) acordarea si deci distribuirea de mijloace banesti suplimentare diferitilor agenti economici - la solicitatrea acestora - in vederea completarii capitalurilor proprii. In felul acesta, bancile se dovedesc un sprijin real in sustinerea proceselor economice pe care le desfasoara un agent economic sau altul.

c) bancile, in principal banca "centrala", datorita pozitiei pe care o are in mecanismul economic, emit si deci pun in circulatie atat moneda de hartie, moneda divizionara cat si moneda de cont, contribuind astfel la asigurarea proceselor de aprovizionare, productie si desfacere si pe aceasta baza, la formarea masei monetare in circulatie.

d) o functie deosebita a bancilor este aceea de a creea instrumente de credit ale circulatiei. Astfel, ele pot sa acorde credit prin mijloace proprii de care dispun, prin acumularile formate din diferite depuneri si prin emisiunea de bacnote; in felul acesta este limitata cantitatea de numerar care ar trebui sa circule in realitate.

e) activitatea bancara pune in evidenta atat avantajele de ordin tehnic si economic, intrucat asigura pastrarea sumelor proprietate a deponentilor, efectuarea rapida a platilor si, nu in ultimul rand, capacitatea de a detine informati si de a detine evidente certe5.

Fig. 1.1.2. Rolul bancilor in economie

Rolul bancilor nu se rezuma numai la functiile de mai sus. Activitatea bancara se intrepatrunde cu activitatea economica, penetrand in mecanismul complex al acesteia, avand totodata rolul de a servi proceul decizional si luarea msurilor in legatura cu politica monetar - financiara a statului.

Unii autori mai deosebesc o functie a bancilor, respectiv cea de creatie economica. Acesta functie se manfesta pe plan financiar si pe plan tehnic.

Pe plan financiar ea se exprima in urmatoarele forme:

a) participarea bancilor la capitalul social al societatilor comerciale;

Oferta anului

Reducere 2020