Pagina documente » Recente » Emisiuni sportive in televiziune.

Despre lucrare

acces premium
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.


Cuprins

Cuprins
INTRODUCERE 2
CAPITOLUL I: TELEVIZIUNEA SI SPORTUL 4
1.1. Consumul de mass-media 4
1.2. Media sportiva 5
1.3. Rating ?i audien?? 6
1.4. Ni?a de sport 8
1.5. ?tirile sportive 10
CAPITOLUL II: FOTBALUL SI MASS MEDIA 13
2.1. Fotbalul in mass-media 13
2.2. Trusturi media sportive 16
2.3. Fotbalul ca produs media 18
CAPITOLUL III: STUDIU DE CAZ: EMISIUNEA MINUTUL 91 - TALK-SHOW SPORTIV 22
3.1. Consideratii generale 22
3.2. Obiectivele cercet?rii 22
3.3. Metodologia cercetarii 23
3.4. Concluziile studiului documentar 24
3.5. Concluziile cercet?rii exploratorii 25
3.6. Concluziile cercet?rii cantitative 27
3.7. Limitele cercet?rii 69
CONCLUZII ?I RECOMAND?RI 70
BIBLIOGRAFIE 71
ANEXE 74

EXTRAS DIN DOCUMENT

Pe de alta parte, fiecare perioada are neajunsurile ei. Simpla modernizare nu garanteaza disparitia exploatarii. Daca vreun patron incearca sa-si instraineze clubul de comunitatea din randul careia isi trage suportul, pentru a cuceri o alta piata, va avea numai de pierdut. Boom-ul se va dovedi vremelnic, iar la final se va trezi stapan pe un club parasit de toata lumea. Competitia ramane un garant al succesului in orice sport. Spre deosebire de alte domenii de activitate, sportul ar iesi in pierdere daca cei mici ar ramane fara sansa in fata celor mari, lucru realizat chiar si in lumea comerciala a sportului american. Acesta este si unul dintre motivele pentru care UEFA si FIFA (foruri conducatoare) au marit in mod constant numarul participantelor in majoritatea competitiilor. În schimb, la nivelul competitiilor de club, marirea numarului de echipe nu inseamna neaparat o sansa in plus pentru cei mici. De la introducerea formatului „Champions League” (cea mai de succes afacere din istoria UEFA) in sezonul 1992 – 1993, Italia a avut opt echipe de club participante in finala, Spania sase, Germania patru, Olanda doua, iar Anglia si Franta cate una. Cu alte cuvinte, bogatii au devenit tot mai bogati. AC Milan a castigat peste 20 de milioane de euro doar din premii in 2003, cand a devenit campioana Europei. Pe termen scurt, succesul financiar al Ligii Campionilor este garantat pentru ca cele mai bune piete de desfacere pentru aceasta competitie sunt inca Vestul si Sudul Europei. Treptat insa, exista riscul ca tarile din celelalte zone, ale caror echipe pornesc cu sanse minime, sa-si piarda interesul in competitie. O alta grija, de aceasta data exprimata de trusturile media este posibila intoxicare a publicului cu fotbal.

Date fiind profilul politic al fotbalului in Marea Britanie si incapacitatea pietelor de a se autoregla, guvernul britanic a ajuns la concluzia ca o interventie prin care sa echilibreze aspectele comerciale si financiare ale jocului este oportuna. Secretariatul de Stat pe probleme de fotbal si guvernul laburist al lui Tony Blair au constituit o comisie de cercetare a fenomenului fotbalistic. Noul for insa nu a devenit acel gardian sprijinit legal (si atat de sperat de catre suporteri) care sa traga cluburile la raspundere atunci cand gresesc in relatiile cu suporterii si cu celelalte cluburi.( www.bbc.co.uk )

Originile cluburilor sportive erau strans legate in trecut de notiunea de comunitate. De multe ori, cluburile de fotbal deveneau reflectarea in societate a ideii de sine a comunitatii de origine.

În acest secol, auzim din ce in ce mai des urmatoarele fraze: „Traim intr-o societate care isi va schimba obiceiurile” sau „Noua tehnologie va determina modificari de structura in randurile comunitatilor.” (The Guardian, 21 martie 2005. www.guardian.co.uk). Si iata cum, exact sentimentul de apartenenta la o comunitate pe care ti-l da viata de suporter si care este in stransa conexiune cu sistemul social actual, transforma aceasta pasiune, atat de blamata, intr-o forta socio-culturala. Poti sa critici fanii sportului, dar nu poti sa-i negi. Lumea traieste intr-o societate fragmentata, macinata de disensiuni sociale si economice, iar stadionul poate reprezenta acel refugiu de care unii au nevoie. Sentimentul de apartenenta este extrem de important iar tensiunile unui meci acutizeaza (in sens bun, dar uneori si in sens negativ) aceasta traire.

CAPITOLUL I: TELEVIZIUNEA SI SPORTUL

1.1. Consumul de mass-media

Mass media ne ocupa foarte mult timp in zilele noastre- in multe cazuri a ajuns sa inlocuiasca foarte multe activitati, atat pe cele din timpul liber cat si pe cele de la locul de munca. Cei mai multi dintre noi petrec multe ore in casa, uitandu-ne la televizor, ascultand radioul sau citind ziare si reviste. Televizorul sta deschis acasa aproximativ 7 ore pe zi devenind cel mai popular mijloc mass media in ultimii ani. [1 Aurelian Bondrea, Sociologia opiniei publice si a mass-media, Editura Fundatiei „Romania de Maine”, 2003, p. 83 ]

Consumul mass media este vazut doar ca o modalitate de entertainment, in ciuda acestui fapt mijloacele comunicarii de masa sunt si o baza educationala si informationala. Mass media apeleaza la o mare diversitate de continuturi pentru a atrage audientele.

Factorii psihologici sunt foarte importanti in alegerea mijlocului mass media. Putem gasi exemple in viata noastra de zi cu zi. Folosim ghidurile de timp liber din ziare pentru a ne planui weekendul, backgroundul unei melodii difuzate la radio ne face sa ne simtim singuri sau plictisiti. De asemenea modelul consumului mass media este influentat si de mediul familial, de obiceiurile si de comportamentul cu care suntem familiari.

Factorii culturali, nationali cat si stratificarea sociaa si economica afecteaza consumul mesajelor mass media. Suntem cuprinsi intr-un sistem social, interactionam si depindem de el. Uneori suntem constransi a alege ce ni se da. Acest comportament “low involvement behaviour” trece barierele controlului individual.

Perspectiva actionala si motivationala arata ca individul este independent in societate si liber pentru a dezvolta modele comportamentale care il vor ajuta in realizarea scopurilor si in ascensiunea personala. Aceasta perspective se concentreaza pe strategiile comunicationale in cautarea, evitarea si procesarea informatiei. Ipotezele sale sunt: libertatea individuala de a alege si a interpreta experientele mass media, actiune motivate, si scopuri bine stabilite. [2 Claude-Jean Bertrand, O Introducere in presa scrisa si vorbita, Editura Polirom, Iasi, 2001, p. 74]

O alta cale de a defini aceasta perspectiva este de a pune accent pe conditiile care il indeamna sau il descurajeaza pe individ in a alege un mijloc mass media. Activarea si motivarea comportamentului consumatorului in fata situatiilor mass media este posibila datorita predispozitiei individului pentru acea informatie. Jeffres distingea intre “media-seeking”(nevoia de mass media) si “content-seeking”(nevoia de continut mass media).

Factorii sociali care determina indivizii de a alege sau nu un produs mass media sunt in principal educatia,venitul si ocupatia. Cu cat educatia este mai buna, cu atat indivizii asculta mai mult radioul, citesc ziarul sau merg la film. În schimb, expunerea la televizor este aceeasi pentru toate grupurile educationale. Cele mai mari diferente se inregistreza in randul ziarelor care apar dimineata. Absolventii de facultate citesc ziarul mai des in timpul zilei, pentru a-si aprofunda informatiile capatate de la televizor in acea zi. Dar educatia nu afecteaza numai timpul pe care il consumam cu mijloacele media, ci si preferintele noastre in alegerea diferitelor continuturi [3 Mihai Coman, Sistemul mass-media , Editura Polirom, Iasi, 1999, p. 124]. Persoanele cu un nivel educational mai inalt asculta posturi de radio clasice, cu mai multe stiri si muzica usoara. În ceea ce priveste venitul, e mai probabil ca persoanele cu venit mai mare sa nu aiba timp sa se uite la televizor.

1.2. Media sportiva

În afara faptului ca a modificat substantial organizatiile sportive, globalizarea a schimbat radical si modul in care sportul este produs si vandut publicului de catre media. Tehnologiile moderne de informare si comunicare au deschis piete noi. Internetul da posibilitatea promovarii cluburilor si vedetelor la nivel global. Loialitatea suporterilor de pretutindeni a dat posibilitatea organizatiilor sa-si creeze castiguri suplimentare din comercializare si advertising. Influenta publicului in relatia cu organizatiile sportive a crescut si gratie internetului, care faciliteaza comunicarea. Serviciile interactive sunt o alta trasatura a tehnologiei moderne, iar actorii importanti din Marea Britanie, precum BSkyB, au dezvoltat acest gen de activitate.

Internetul, realitatea virtuala si celelalte aplicatii multimedia din zilele noastre ne influenteaza din ce in ce mai mult vietile. Consumatorul poate alege dintr-o gama variata de servicii comunicationale, iar rolul sau devine tot mai important. În 2006, in Romania, se poate vorbi deja despre conturarea unui public avid de informatii sportive. Site-uri precum „www.gsp.ro” si „www.prosport.ro” au ajuns sa ocupe locurile 3 si 4 in topul „www.trafic.ro” (Trafic.ro este un site de analiza a siturilor de Internet din punct de vedere al numarului de vizitatori). Deja, cele doua situri mai sus amintite au dezvoltat sectiuni video (de unde se pot descarca faze din meciuri, goluri sau chiar partide de fotbal), audio, forumuri etc.

Doi factori au determinat trusturile media sa nu mai trateze organizatiile sportive ca pe simpli parteneri ci ca parti integrante din strategia lor: puterea latenta a acestora de a renunta la acordul cu televiziunile si cresterea treptata a valorii drepturilor de televizare.

Puterea „devastatoare” a organizatiilor sportive in relatia cu televiziunile s-a putut vedea in ultimii doi ani. In toamna lui 2002, campionatul italian de fotbal a trebuit sa-si amane debutul cu doua saptamani din cauza unor neintelegeri financiare in relatia cluburi mici - Liga - detinatori de drepturi tv. Luigi Corioni, patronul Bresciei, a declansat revolta celor mici, iar pierderile inregistrate de Sky Italia (detinatorul de drepturi tv) s-au ridicat la aproximativ doua milioane de euro (Gazzetta dello Sport, 20 octombrie 2002. www.gazzetta.it).

Un caz asemanator s-a petrecut in toamna anului 2003, in Primera Division (campionatul Spaniei). De aceasta data, echipele mari au boicotat inceputul sezonului. Real Madrid, Barcelona, Valencia si Deportivo la Coruna au incercat sa obtina procente mai mari din vanzarea drepturilor TV. În cele din urma s-a ajuns la un compromis din care cluburile au iesit intr-un castig mai mic decat preconizasera. Criza din Spania a avut repercusiuni si in Romania, unde televiziunile au supralicitat pentru obtinerea drepturilor de difuzare a Ligii Spaniole. Prelungirea negocierilor din Spania a dat posibilitatea firmei care intermedia vanzarea campionatului iberic in Europa de Est sa creasca pretul pana in ultima clipa. TV Sport a incheiat, in cele din urma, un contract pe trei ani a carui valoare a depasit 600.000 de dolari.

1.3. Rating si audienta

De la inceput audienta [4 Denis McQuail, Sven Windahl, Modele ale comunicarii pentru studiul comunicarii de masa, Editura SNSPA, Bucuresti, 2001, p. 98] a reprezentat o preocupare majora in cercetarea comunicarii de masa. Initial, audienta era perceputa ca o masa nediferentiata, o tinta pasiva a eforturilor de informare ori de persuasiune sau o piata a consumatorilor de produse mediatice. În scurt timp, cercetatorii interesati de efectele mass media au trebuit sa recunoasca, insa, ca audientele reale sunt compuse din grupuri sociale reale, caracterizate prin existenta unor retele de relatii interpersonale care mediaza efectele mass media. De asemenea, audientele pot rezista influentelor, partial si din cauza ca au motivatii diferite atunci cand se expun mesajelor media. Greseala initiala consta in faptul ca se pornea de la ideea potrivit careia media isi alege audientele. Este adevarat ca media urmaresc acest obiectiv, numai ca selectiile operate de ele sunt mai putin semnificative decat cele pe care le fac membrii audientei intre canalele si mesajele media.

Cercetarile care se incadreaza in perspectiva teoriei „utilizari si recompense” parcurg doua mari etape: una clasica si una moderna. Perioada clasica include studiile efectuate in anii ’40 la Biroul de cercetare Sociala Aplicata de la New York, care au prilejuit chiar elaborarea unor tipologii ale motivelor pentru care audienta asculta serialele radiofonice si programele de intrebari si raspunsuri.

Motivele audientei de a urmari media sunt diferite si ele au fost studiate ca variabile in cercetarea axata pe efecte.

În anii ’60 si la inceputul anilor ’70, audienta era deja studiata de sine statator, considerandu-se ca alegerile sale si raspunsul la media pretind o noua intelegere si explicatii independente de analiza efectelor. Evenimentul cheie pentru articularea noului curent de gandire si de cercetare il reprezinta publicarea suitei de articole reunite sub denumirea de Utilizarile comunicarii de masa – The Users Of Mass Communication (Blumler si Katz, 1974). Volumul a oferit o descriere a obiectivelor care se cer urmarite de cercetarea utilizarilor si recompenselor; in viziunea autorilor, cercetarea trebuie sa identifice: „originile sociale si psihologice ale nevoilor care creeaza asteptari fata de mass media si alte surse, care conduc la modele diferite ale expunerii la mesajul mediatic (sau la implicarea in alte activitati), avand ca rezultat satisfacerea acestor nevoi si alte consecinte, cele mai multe dintre ele fiind, probabil, neanticipate”. [5 Idem]

Modelul integreaza mai multe abordari cu privire la audienta; ideea principala este aceea ca audienta se manifesta activ si ca, pe baza experientelor mediatice anterioare, face alegeri in cunostinta de cauza. De asemenea, utilizarea media nu reprezinta decat una dintre multiplele modalitati la care oamenii recurg zi de zi pentru a-si satisface nevoile.

Potrivit lui Rosengren, „este dificil sa facem distinctia, pe cale empirica, intre motive, nevoi si probleme, chiar daca, din punct de vedere analitic, ele sunt diferite”. De cele mai multe ori, motivele, asa cu apar in analiza lui Rosengren, sunt identice cu recompensele pe care multe alte cercetari au incercat sa le identifice si sa le sistematizeze intr-o singura tipologie. Un exemplu de astfel de tipologie poate fi gasit in McQuail et al. (1972) cu privire la interactiunea media-individ. Cele patru elemente ale tipologiei sunt: „divertisment”, „relatii personale”, „identitate personala” si „supraveghere”. În acest model, prin utilizarea media se intelege mai ales selectarea si urmarirea diferentiata a acestora – citit, ascultat, vizionat (consumul diferentiat al media).

1.4. Nisa de sport

În acest moment, romanii au la dispozitie peste 20 de canale TV cu profil sportiv, dintre care doar doua isi disputa aprig lupta pentru audienta: Sport.ro si GSP TV.

GSP TV este cel mai recent post de televiziune al INTACT Media Group. Lansat in vara anului 2008, dupa ce consortiul RCS-RDS- Antena 1 a castigat drepturile exclusive de difuzare a meciurilor de fotbal din Liga I, GSP TV nu si-a limitat oferta doar la fotbal, propunind transmisiuni, documentare si emisiuni apartinind unei varietati de zone de interes din lumea sportului.

Punctul forte al GSP TV, pe linga exclusivitatea partidelor din Liga I, il reprezinta cea mai consistenta oferta de stiri, dezbateri si interviuri inedite, realizate de o reputata echipa de jurnalisti si producatori sportivi.

GSP TV isi propune sa isi consolideze pozitia pe nisa sa si sa devina in scurt timp cel mai bun canal de sport prin oferta de transmisiuni, calitatea echipei si efortul logistic, prezentind astfel telespectatorilor tot ce e mai bun in materie de informatie si spectacol.

Formate Cheie:

Campionatul National de Fotbal din Liga 1, Contraatac, Clubul GSP, Zona Verde, Smiley TV( revista presei sportive), stiri sportive, campionate in direct( tennis, handball)

Sport.ro este un canal privat din Romania, apartinand Media Pro, lansat pe 27 iulie 2003, dedicat in exclusivitate sportului. Cele mai importante programe ale postului sunt transmisiunile in direct sau in premiera ale diverselor evenimente sportive interne si internationale. Sport.ro intra in competite cu transmisiuni din fotbal (Campionatul European de Tineret 2009, Liga II din Romania, Europa League, campionatul Argentinei), tenis (ATP Masters 1000, Wimbledon) si handbal (Liga Campionilor, Cupa EHF, Challenge Cup, Cup Winner’s Cup).

Postul mai difuzeaza si intreceri din volei (Liga Campionilor, meciuri din romania), box (cele mai importante gale de box din lume), rugby (Tri-Nations, Super 14), table (Campionatul Mondial de Table), poker (World Poker Tour) si Formula 3, baschet, rugby, poker profesionist, wrestling, sporturi de iarna. Totul face parte din magia Sport.ro, care a creat "Noul Sport National". Nu sunt de neglijat nici Stirile Sport.ro si transmisiunile Special.

Sport.ro a fost lider de audienta pe segmentul canalelor de sport din romania in 2008, potrivit datelor furnizate de GFK romania. in perioada august - decembrie 2008, Stirile Sport.ro de la ora 18.00 au inregistrat o audienta medie de 0,6 puncte de rating si 1,9% cota de piata, adica 63.000 de oameni s-au uitat zilnic la Sport.ro.

Pe publicul masculin, la care Sport.ro se raporteaza, audienta a fost de 0,8 puncte de rating si 3% cota de piata. in acelasi timp Gsp TV a inregistrat 0,4 puncte de rating si 1,4% cota de piata pe publicul urban, respectiv 0,6 puncte si 2,1% cota de piata pe publicul masculin.

Timp de cinci luni, Stirile Sport.ro de la ora 18.00 au avut, in medie, cu 15.000 de telespectatori din mediul urban peste Gsp TV. si in cazul Stirilor de la ora 21.00, situatia este identica - Stirile Sport.ro au depasit Gsp TV (0,6 puncte de rating si 1,3% cota de piata, fata de 0,5 puncte si 1,2% cota de piata, pe publicul urban, 0,8 puncte de rating si 2% cota de piata, fata de 0,7 puncte si 1,7% cota de piata, pe publicul masculin). Sport.ro a fost peste Gsp TV si la media audientelor pentru fiecare zi, de luni - vineri.

Fig. 9

Oferta anului

Reducere 2020