Pagina documente » Psihologie, Sociologie » Empatia si creativitatea in comunicare

Despre lucrare

lucrare-licenta-empatia-si-creativitatea-in-comunicare
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-empatia-si-creativitatea-in-comunicare


Cuprins

C U P R I N S
CAPITOLUL I: SOCIETATEA COMUNICATIONALA - O SOCIETATE MODERNA.
1.1 - Evolutia si dezvoltarea comunicarii in societate.pag.5
1.2- Spatiul public si impactul noilor tehnologii de comunicare....pag.7
CAPITOLUL II: COMUNICAREA EMPATICA.
2.1-Principiile comunicarii empatice in organizatie si in societatea moderna.......pag. 10
2.2- Ascultarea empatica si rolul sau in comportamentul uman...pag. 14
2.3- Implicatiile empatice la nivelul comunicarii si conducerii...pag.19
CAPITOLUL III: ROLUL EMPATIEI iN DEZVOLTAREA COMUNICARII EMPATICE.
3.1- Principiile comunicarii empatice in firma........pag.29
3.2- Comunicarea empatica- un instrument al puteriipag.34
3.3- Noi modalitati de comunicare. Claritatea comunicarii........pag.37
3.4-Implicarea personalului in comunicarea empatica.pag.40
CONCLUZII.....pag.48
BIBLIOGRAFIE.............pag.50

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

“Empatia si creativitatea in comunicare.”

CAPITOLUL I

SOCIETATEA COMUNICATIONAL? - O SOCIETATE MODERN?.

1.1. Evolutia si dezvoltarea comunicarii in societate.

„ Prin comunicare intelegem mecanismul prin care relatiile umane exista si se dezvolta; ea include toate simbolurile spiritului si mijloacele de transmitere care traverseaza spatiul si le pastreaza vii in timp . Ea include expresia fetei, atitudini, gesturi, tonuri ale vocii, cuvinte. Imprimate, cai de comunicatie, telegraful, telefonul, si tot ceea ce va fi pana la cucerirea finala a spatiului si timpului.” [1 Cooley, C. H. „Social Organization” Ed. Charels Scribner’s Sons, New York, 1909

]

Arheologii si istoricii au zugravit experienta timpurie a speciei umane din punctul de vedere al diferitelor epoci in care piatra, bronzul sau fierul au fost pe rand la mare rang. Stramosii nostri isi petreceau mai tot timpul confectionand unelte, dezvoltand si testand tot felul de tehnologii care sa ii ajute sa-si rezolve problemele legate de producerea hranei si confectionarea armelor de vanatoare.

Numai ca fara o oarecare abilitate de a schimba, inregistra, descifra, recupera si disemina informatii legate de viata lor de zi cu zi, formele hominide care s-au succedat de-a lungul erelor de evolutie nu ar fi avut nici o sansa sa acumuleze si sa transmita urmasilor lor solutiile optime pentru rezolvarea problemelor de viata, sa gandeasca progresiv si mereu sa mai inventeze cate ceva care sa le schimbe modul de viata.

Progresele in toate directiile facute de homo sapiens trebuie sa fi depins nu numai de materialele din care isi construiau uneltele si armele, ci si de sistemele de comunicare pe care le-au dezvoltat si perfectionat. Se poate spune ca abilitatea din ce in ce mai mare de a comunica complet si precis a fost cea care a condus la dezvoltarea progresiva a tehnologiei complexe, la crearea miturilor, legendelor, explicatiilor, obiceiurilor si regulilor complexe de comportament care fac posibila civilizatia.

O istorie completa a existentei umane trebuie sa faca referire si la etapele distinctive in dezvoltarea comunicarii umane, iar fiecare din acestea a avut un cuvant de spus in evolutia vietii sociale individuale si colective. Se pot distinge 6 epoci: Epoca semnelor si semnalelor, Epoca vorbirii si a limbajului, Epoca scrisului, Epoca tiparului, Epoca mijloacelor comunicarii de masa, Epoca mijloacelor de comunicare computerizata.

Spre exemplu, in epoca mijloacelor de comunicare computerizata, „mariajul” dintre calculator si telecomunicatie, a dus la acapararea comunicarii de o societate informationala. Sistemele informationale sunt supuse astazi unor importante schimbari tehnologice. Microelectronica este cea care pune la punct modalitati tentante si cantitativ incredibile de prelucrare si pastrare a datelor, in timp ce telecomunicatiile se indreapta spre anularea distantelor in comunicare.Triada automatizare- informatizare - digitizare este nelipsita din perimetrul inovatiilor tehnologice. Automatizarea este inteleasa ca utilizare la scara tot mai larga a calculatoarelor, astfel ca in literatura de specialitate se vorbeste despre cinci tipuri de utilizare a calculatoarelor: [2 Pelissier, Nicolas:”Communication et Politique”, C.N.R.S, Paris 2001;]

- utilizarea de tip functionaresc (prelucrarea datelor in cadrul serviciilor de salarizare);

- procesarea informatiei (rezervarea biletelor de avion);

- controlul informational al productiei;

- design (realizarea unor prototipuri de avioane sau pagini de ziare);

-luarea deciziilor (utilizarea de modele econometrice in luarea deciziilor);

Computerele si tehnologiile aferente continua sa ofere oamenilor noi si noi modalitati de comunicare, in ultima vreme toata lumea navigheaza pe Internet, trimite scrisori prin posta electronica sau are o intalnire pe "Chat". Ce sunt toate acestea?

Internetul este un sistem mondial de retele de calculatoare interconectate, care inlesneste serviciile de comunicare a datelor cum ar fi deschiderea unei sesiuni de lucru la distanta, transferul de fisiere, posta electronica si grupurile de discutii. Reteaua Internet a aparut la sfarsitul anilor "60 printr-un efort de conectare a retelei Departamentului Apararii Statelor Unite (cunoscuta sub numele de ARPAnet Advanced Research Projects Agency) cu alte retele conectate prin dispozitive radio sau satelit. ARPAnet a fost o retea experimentala proiectata sa asigure suportul pentru cercetarea militara - in particular cercetari privind construirea unor retele care puteau rezista cu succes unor intreruperi partiale. Accesul Internet inseamna, in ultima instanta, posibilitatea accesarii a milioane de servere situate pe tot cuprinsul globului.

Astfel, utilizatorul poate gasi raspuns la orice intrebare pe care si-o pune, poate trimite mesaje oriunde in lume aproape instantaneu, poate transfera documente cu informatii din orice domeniu de activitate, poate efectua rezervari de locuri pentru hotel, avion, poate efectua cumparaturi, asculta ultimele noutati in materie de muzica, vizita galerii de arta, citi carti "publicate" electronic, conversa on-line cu orice alt utilizator conectat, afla ultimele stiri ale agentiilor de presa sau poate aduce programe soft de pe arhivele publice. Reteaua Internet este adesea numita Autostrada informationala. Acest concept de infrastructura informationala globala sau "Information Superhighway" introdus de vice-presedintele americam Al Gore si preluat de Bill Gates (presedintele companiei Microsoft) are o structura similara. [3 Gates, Bill „Afaceri cu viteza gandului”, Ed. Almatea, Bucuresti 2000] Reteaua Internet este cea mai apropiata de un astfel de prototip. Are posibilitati enorme pentru comunicarea globala, rapida si ieftina si poate domina in scurt timp aria educationala. Dar canalele de comunicatie existente (in primul rand accesul pe liniile telefonice) impun restrictii. Totul in ziua de azi se deruleaza in spiritul unei mari provocari.

l .2 Spatiul public si impactul noilor tehnologii de comunicare.

Globalizarea poate fi vazuta ca fiind un stadiu crucial al expansiunii si interdependentei economice. Acest stadiu este insa incheierea unui intreg proces de agregare a economiilor locale relativ autonome al carui element preponderent in trecut a fost permanenta largire a spatiului de schimb economic al fiecarei economii, realizata fie prin forta, fie prin liberalizarea schimburilor.

Înnoirea economica bazata pe cunoastere a cunoscut insa o evolutie geospatiala contrara. Progresele in cunoastere sunt favorizate si intim legate de posibilitatea de comunicare, in consecinta, ele sunt favorizate de infrastructurile de comunicare si de tehnologiile de comunicare.

Mult timp in istorie tehnologiile de comunicare au fost suprapuse pe tehnologiile de transport, ceea ce a condus la solutia tehnologiilor de comunicare concentrate in centre de comunicare devenite apoi focare de innoire economica prin cercetare-inovare si concentrare tehnologica.

În toate aceaste etape de evolutie a proceselor economice s-au manifestat simultan doua tendinte cu aspect topologic contrar: largirea pietelor si concentrarea focarelor de innoire economica.

Impactul noilor tehnologii de comunicare este evident tocmai in afectarea acestei asimetrii care influenteaza decisiv si aparitia unui nou mod de creare si generare a cunoasterii.

Diferitele conceptualizari ale termenului de societate informationala se intemeiaza pe un demers comparativ: societatea postindustriala versus societatea informationala; comunicarea in masa versus noile tehnologii de comunicare; capital si munca versus cunoastere, informatie, comunicare.

Dincolo de varietatea cadrelor analitice, majoritatea definitiilor asociaza societatea informationala cu o serie de "transformari societale " care ar marca trecerea la un nou tip de societate care a devenit dependenta de informatie electronica extrem de complexa si de retele de comunicare; o societate care aloca o parte considerabila din resursele sale activitatilor informationale si comunicationale.