Pagina documente » Recente » Etica Intreprinzatorului Roman.

Cuprins

acces premium
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.


Extras din document

?CUPRINS
INTRODUCERE 1
C?PITOLUL 1: ?SPECTE PRIVIND ETIC? ÎNTREPRINZ?TORULUI IN DESCHIDERE? PROPRIEI ?F?CERI 3
1.1. Conceptul de etic? in ?f?ceri 3
1.2. Import?nt? eticii in ?f?ceri 7
1.3. Principiile eticii in ?f?ceri 11
1.4. Motiv?tii pentru ? incepe o ?f?cere 14
1.5. Definire? si c?r?cteristicile “micului ?f?cerist” 18
1.6. ?v?nt?jele si dez?v?nt?jele infiintarii propriei ?f?ceri 25
C?PITOLUL 2 : ROLUL ?I IMPORT?N?? IMM-URILOR 29
2.1. Micile ?f?ceri 29
2.1.1. Rolul micilor ?f?ceri in economie 29
2.1.2. Definire? micilor ?f?ceri 32
2.2. Locul IMM-urilor in economi? române?sca 34
2.3. Experient? României privind stimul?re? dezvoltarii sectorului de Imm-uri 36
2.4. Cre?re? unui c?dru legisl?tiv c?re sa stimuleze initi?tiv? si inov?tivit?te? ?ntreprenori?la 39
CAPITOLUL 3 : CERCETARE APLICATIV? PRIVIND MOTIVA?IA ANGAJA?ILOR ÎN IMM-URI 45
3.1. Statistici privind evolutia micilor afaceri 45
3.2. Întreprinzatorului român in actualul context economico-social si politic 46
3.3. Rezultatele cercetarii 48
CONCLUZII 67
BIBLIOGRAFIE 69
ANEXE 70

Alte date

În intrega lume, o importanta din ce in ce mai mare o reprezinta noile programe legate de afaceri ceea ce presupune a organiza si a conduce oamenii, a dezvolta activitatea comerciala printr-un plan de actiune structurala si a mobiliza intreaga echipa pentru a reusi in actiunile intreprinse.

Se poate considera ca aparitia si afirmarea intreprinderilor mici si mijlocii se datoreaza tendintei de echilibrare a structurilor economice, in directia scaderii gradului de concentrare economica. În economiile de tranzitie rolul de echilibru apare din necesitatea de a oferi competitie si de a restructura economia.

Expresia modului cum vede managementul politic crearea sectorului privat este atitudinea fata de initiativa privata, cea care creeaza fondul real de experienta de tip capitalist, cu asumarea riscului de a pune in opera o idee. De la deraderea cu care au fost tratati pionierii initiativei private, “buticarii”, si pana la hingherirea fiscala si hartuirea prin control a societatilor cu raspundere limitata, privite de administratie ca hotii legiferate si tocmai de aceea ocolite cu dispret, este un traseu al atitudinilor inadecvate fata de capitalul privat. Micile afaceri, baza crearii canalului de acumulare a capitalului autohton si consolidare a clasei de mijloc ramane sectorul cel mai expus dezinteresului liderilor politici, evident cu ezceptia care confirma regula a catorva societati care alimenteaza conturile partidelor.

În Romania, ca si in celelalte tari din centrul si estul Europei, aflate in tranztie spre economia de piata, guvernul nu a luat inca suficiente masuri pentru a incuraja manifestarea spiritului de intreprindere. Sprijinirea sectorului intreprinderilor mici si mijlocii este mai importanta in aceasta zona a lumii decat in tarile dezvoltate.

Trebuie avut in vedere ca intreprinderile mici si mijlocii au o durata de viata mai scurta, prezentand o rata de esec mai mare in comparatie cu cele mari. Aceasta este adevarat, dar trebuie sa se tina seama de faptul ca ratele de natalitate de noi intreprinderi sunt mai mari decat cele de esec, ceea ce contribuie la existenta unui sistem economic viu, dinamic.

În Romania, sectorul micilor intreprinderi a luat nastere intr-o piata neformata, fapt care a creat dificultati mari in ceea ce priveste procurarea resurselor, dar si numeroase oportunitati, ca urmare a cererii nesatisfacute a clientilor. Acei intreprinzatori care si-au asumat riscul de a concura intr-un astfel de mediu si au avut capacitatea manageriala necesara au fost motivati de anumite facilitati de pe urma activitatii antreprenoriale; in primul rand, posibilitatea obtinerii de castiguri finaciare considerabile, obtinerea statului si respectului social. Majoritatea celor care au demarat astfel de afaceri au avut ca pricipal motiv dorinta de a fi independent.

În dilema, ori specificul fiecarei tari, caracterul fiecarui popor, ori “valtoarea vremurilor in care traim” ne influenteaza spiritul antreprenorial sau afacerile, intotdeauna trebuie sa tinem cont de ambele variabile pentru ca, asa cum afirma Stephen Covey omul are libertatea de optiune, puterea de a alege si de a fi proactiv.

Motivul pentru care am ales tema lucrarii, “ Etica Intreprinzatorului Roman”, a fost acela de a crea o imagine car de cat reala a intreprinderilor mici si mijlocii cat si a activitatii de intreprinzator. Pentru realizarea lucrarii am folosit si un chestionar in care am urmarit sa sintetizez cat mai exact motivatiile pentru care intreprinzatorii si-au demarat afacerile. Întrebarile propuse spre analiza au fost placute, multi dintre patroni facandu-le chiar o mare placere completarea acestui chestionar: “care sunt factorii externi impulsionanti ce i-a determinat sa-si infiinteze propria afacere”, “care sunt punctele tari ce ii caracterizeaza”, “ce cunoStinte sunt necesare pentru cel ce doreste sa-si deschida o afacere”, “care este simbolul unui intreprinzator de succes”, “cum vede partenerul de viata implicarea lor in afaceri”, “de cat timp se conduce afacerea”,etc.

C?PITOLUL 1: ?SPECTE PRIVIND ETIC? ÎNTREPRINZ?TORULUI IN DESCHIDERE? PROPRIEI ?F?CERI

1.1. Conceptul de etic? in ?f?ceri

În lume? no?stra grabita si ?git?ta, din ce in ce m?i multi o?meni sunt ?hti?ti dupa nout?te, din c?re unii f?c un et?lon de prim r?ng ?l v?lorii tuturor lucrurilor. Din ?cest punct de vedere, „stam bine”. Etic? in ?f?ceri este un domeniu ?c?demic si un subiect de dezb?tere publica teribil de recent. ?tat de recent, incat nu ?u inceput inca polemicile si disputele privind probleme de genul: „Cine este ?utorul c?re ? propus si ? impus termenul etica in ?f?ceri?” s?u „Cui ?p?rtine cu ?devar?t primul ?rticol, eseu s?u tr?t?t de etica in ?f?ceri?”. Privirile retrospective inca nu sunt de ?ctu?lit?te, cee? ce ma scuteste de oblig?ti? (intotde?un? plictico?sa) de ? introduce in ?cest prim c?pitol inevit?bilele „scurte consider?tii ?supr? istoriei disciplinei”. [1 Vi?zuin?, V?sil?. ?tic? si ?f?c?ril? in ?conomi?. În : Tribun? ?conomica, v. 18, nr. 11, 2007]

Etic? in ?f?ceri ?re o varsta pre? fr?geda c? sa putem vorbi dej? despre fond?tori, cl?sici, moderni, contempor?ni, postmoderni si hipermoderni.

C? m?i to?te noutatile din ultimul secol, si business ethics este o inventie ?meric?na. Pentru unii, origine? tr?ns?tl?ntica ? noii discipline este o g?r?ntie de c?lit?te, seriozit?te si perform?nta; pentru ?ltii, dimpotriva, orice vine de peste oce?n trebuie sa fie cev? teribil de rudiment?r, superfici?l si – ne?par?t – „imperi?list”. Entuzi?sm?ta s?u detest?bila, etic? in ?f?ceri ? lu?t r?pid ?mplo?re in sp?tiul nord-?meric?n, de unde s-? raspandit ?poi in to?ta lume? „civiliz?ta”, m?i ex?ct in tarile in c?re se po?te vorbi cu temei despre economie de pi?ta si st?t de drept. Cu brit?nicii in frunte, europenii s-?u „cont?min?t” si ei de interesul crescand f?ta de etic? in ?f?ceri ?bi? in ?nii de dupa 1980. În Romani?, ?cest (eventu?l) interes ?bi? este pe c?le sa se n?sca. Sa fie vorb? num?i de mimetismul „formelor fara fond” s?u de o fire?sca r?cord?re l? „trend”-urile lumii evolu?te? I?ta o intreb?re l? c?re e pre? devreme sa incercam ? gasi un raspuns. Întrebarile pe c?re le vom pune in ?cest c?pitol sunt ?ltele: ce se intelege (ori nu se pre? intelege) prin etica in ?f?ceri? C?re sunt problemele cele m?i c?r?cteristice si cele m?i import?nte pe c?re ince?rca sa le elucideze etic? in ?f?ceri? În sfarsit, de ce este import?nta si tot m?i intens cultiv?ta ?ce?sta disciplina in tarile cele m?i ?v?ns?te?

De multe ori definitiile form?le ?u efectul nedorit de ? f?ce c? sensul (?p?rent) cl?r ?l unor termeni sa devina obscur. L? prim? vedere, este usor de inteles ca „etic? in ?f?ceri” este un domeniu c?re urmareste sa cl?rifice problemele de n?tura mor?la ce se ridica in mod curent in ?ctivit?te? ?gentilor economici dintr-o societ?te c?pit?lista. Este cl?r, ce-i drept, insa fo?rte ?proxim?tiv. Sa vedem in ce masura un plus de precizie ne ?juta sa intelegem m?i bine ce este etic? in ?f?ceri. R. T. De George, unul dintre ?utorii cei m?i proeminenti in ?cest domeniu, defineste etic? in ?f?ceri drept „perspectiv? etica, fie implicita in comport?ment, fie enunt?ta explicit, ? unei comp?nii s?u ? unui individ ce f?ce ?f?ceri [2 ?nton?scu, Cristi?n. ?tic? si ?f?c?ri. În: ?conomistul, v. 14, nr. 1540, i?nu?ri? 2004, p. 1; p. 64-67;].

Comport?mentul si decl?r?tiile pot, fireste, sa se contr?zica, ?stfel incat despre o corpor?tie se po?te spune uneori ca, desi ?fise?za un credo etic pus, chipurile, in serviciul comunitatii, d?unele teribile provoc?te mediului inconjurator ?r?ta c?re ii sunt ?devar?tele convingeri .

P. V. Lewis e de ?lta parere. El defineste etic? in ?f?ceri drept „?cel set de principii s?u ?rgumente c?re ?r trebui sa guverneze conduit? in ?f?ceri, l? nivel individu?l s?u colectiv”. D?ca suntem de ?cord ca exista numero?se lucruri pe c?re o?menii de ?f?ceri nu ?r trebui sa le f?ca, etic? in ?f?ceri in ?cest ?l doile? sens se refera l? cee? ce o?menii ?r trebui sa f?ca in ?f?ceri . Cu sentimentul ca totul devine din ce in ce m?i derut?nt, notam ca, dupa Lewis, etic? in ?f?ceri isi delimite?za problem?tic? l? nivelul normelor de comport?ment mor?l c?re indica ?gentilor economici ce trebuie si ce nu trebuie sa f?ca in ?ctivit?te? lor specifica.

În opini? „sintetica” ? lui Roger Crisp, un ?preci?t filosof de l? Oxford, sef editor l? sectiune? de etica ? prestigio?sei Oxford University Press, in sensul cel m?i frecvent utiliz?t, etic? in ?f?ceri este un domeniu de investig?tii filosofice, ?vand propriile s?le probleme si teme de discutie, speci?listi, public?tii, centre de cercet?re si, desigur, o v?riet?te de curente s?u scoli de gandire. În ?cest sens, Crisp sugere?za ca „etic? in ?f?ceri se refera l? straduintele filosofice ?le fiintelor um?ne de ? sesiz? principiile c?re constituie etic? in ?f?ceri in ?cest ?l doile? sens [cel contur?t in definiti? lui Lewis], de obicei in idee? ca ?ceste? ?r trebui sa devina «etic?» ?f?cerilor si ? o?menilor de ?f?ceri re?li” .

Cu senz?ti? inconfort?bila ca ?m intr?t in zon? crepuscul?ra, ne gandim ca simpl? lectura ? definitiilor de m?i sus ?r pute? sa explice de ce ?tat de multi o?meni de ?f?ceri sunt sceptici in cee? ce priveste relev?nt? eticii in ?f?ceri f?ta de problemele lor curente si f?ta de dilemele pr?ctice cu c?re se confrunta in ?ctivit?te? lor. Dep?rte de ? f?ce c? f?ptele nude sa ?p?ra intr-o lumina m?i cl?ra si sa fie m?i usor de inteles, filosofii p?r sa vorbe?sca despre o ?lta lume, ratacindu-se in specul?tii umbro?se, ce n-?u nimic comun cu preocuparile pres?nte ?le celor c?re se ocupa de ?f?ceri. Nu ne?par?t. Într-un limb?j cev? m?i inteligibil, Crisp vre? sa spuna ca etic? in ?f?ceri urmareste sa ev?lueze si sa sustina cu ?rgumente r?tion?le v?lorile si normele mor?le c?re ?r trebui sa guverneze jocul economic, cu sper?nt? ca explic?tiile s?le pot contribui l? ?melior?re? pr?cticii mor?le in mediul de ?f?ceri. [3 Bo?tright, John R?ymond. ?thics ?nd th? conduct of busin?ss. 5th ?d. Upp?r S?ddl? Riv?r: P??rson/Pr?ntic? H?ll, 2007]

Din fericire, nu to?te definitiile eticii in ?f?ceri sunt chi?r ?tat de „profunde” si de incifr?te. I?ta ce spune L?ur? N?sh, o ?uto?re ?meric?na despre ? carei interes?nta si influenta teorie voi discut? pe l?rg cev? m?i incolo: „Etic? in ?f?ceri este studiul modului in c?re normele mor?le person?le se ?plica in ?ctivitatile si scopurile intreprinderii comerci?le. Nu este un st?nd?rd mor?l sep?r?t, ci studiul modului in c?re contextul ?f?cerilor pune perso?nei mor?le, ce ?ctione?za c? ?gent ?l ?cestui sistem, propriile s?le probleme specifice” . O definitie si m?i scurta propun ?ndrew Cr?ne si Dirk M?tten, intr-un fo?rte recent tr?t?t semnific?tiv intitul?t Business Ethics. ? Europe?n Perspective: „Etic? in ?f?ceri este studiul situ?tiilor, ?ctivitatilor si deciziilor de ?f?ceri in c?re se ridica probleme in legatura cu [cee? ce este mor?lmente] bine si rau” . [4 Pop?scu, doin?. Cultur? org?niz?tion?l? si ?tic? in ?f?c?ri. Bucur?sti: ?ditur? ?S?, 2006 ]D?r m?re? m?jorit?te ? celor c?re scriu despre ?cest domeniu nu se ostenesc sa formuleze o definitie explicita ? eticii in ?f?ceri, ci presupun ca sensul intuitiv ?l expresiei c? ?t?re este suficient de limpede pentru ? nu m?i ?ve? nevoie de precizari ped?nt ?c?demice. Or, nici ?ce?sta presupozitie nu este intru totul corecta. Observam cu usurinta ca „etic? in ?f?ceri” este o expresie compusa, ?l carei sens po?te fi inteligibil num?i in masur? in c?re cititorul ne?viz?t stie ce inse?mna cuvintele „etica” si „?f?ceri”. Cu ?ce?sta conditie, este usor de inteles ca, in rand cu etic? medic?la, etic? juridica s?u bioetic?, business ethics este o teorie etica ?plic?ta, in c?re conceptele si metodele eticii, c? teorie gener?la, sunt utiliz?te in ?bord?re? problemelor mor?le specifice unui ?numit domeniu de ?ctivit?te, precum medicin?, justiti? s?u ?f?cerile.

D?r ce inse?mna cuvantul „etica”? Sociologul R?ymond B?umh?rt ? pus ?ce?sta intreb?re unor o?meni de ?f?ceri ?meric?ni si ? primit urmato?rele raspunsuri tipice:

? „Etic? ?re de-? f?ce cu cee? ce sentimentele mele imi spun ca este bine s?u rau”.

? „Etic? este leg?ta de credint? me? religio?sa”.

? „? fi etic inse?mna sa respecti lege?”.

? „Etic? reprezinta modelele de comport?ment ?ccept?te in societ?te”.

? „Nu stiu ce inse?mna ?cest cuvant” .

Nici unul dintre ?ceste raspunsuri nu este corect (exceptandu-l pe ultimul, fireste). Destui o?meni sunt tent?ti sa ?socieze etic? si sentimentele, gandindu-se prob?bil l? un soi de vibr?tie emp?tica f?ta de ?pro?pele nostru. D?r etic? nu este leg?ta in mod neces?r de ?numite stari ?fective. ?ceste? sunt schimbato?re, c?pricio?se si nu pe deplin supuse r?tiunii, ?stfel incat fo?rte frecvent tocm?i sentimentele sunt ?cele? c?re ne inde?mna sa ne ?b?tem de l? normele etice: sa iubim cu infoc?re soti? prietenului s?u ? sefului, sa fim invidiosi f?ta de cei ce ne sunt cumv? superiori, sa-i detestam pe unii o?meni do?r pentru ca f?c p?rte dintr-o ?numita c?tegorie soci?la stigm?tiz?ta etc. [5 Cr?ciun, D?n ; Mor?r, V?sil?. ?tic? ?f?c?rilor. Bucur?sti : P?id?i?, 2005]

Etic? nu se ?fla intr-o rel?tie neces?ra nici cu religi?. Ce-i drept, m?jorit?te? religiilor sustin st?nd?rde etice in?lte. D?r d?ca etic? n-?r fi decat un ?p?n?j ?l religiei, ?tunci e? nu ?r fi v?l?bila decat pentru perso?nele religio?se. Or, etic? se ?drese?za in eg?la masura ?teilor si sfintilor, ?stfel incat nu po?te fi in nici un c?z confund?ta cu religi? s?u pe deplin subordon?ta ei. [6 ?nton?scu, Cristi?n. ?tic? si ?f?c?ri. În: ?conomistul, v. 14, nr. 1540, i?nu?ri?, 2004]

Totod?ta, ? te comport? etic nu e totun? cu ? respect? lege? – o idee pe c?re o voi sustine cu diferite ?rgumente de multe ori in cele ce urme?za. Nu r?reori lege? incorpore?za ?numite convingeri mor?le, pe c?re le impartasesc numerosi cetateni ?i unui st?t. D?r lege?, c? si sentimentele, se po?te ?b?te f?ta de cee? ce este etic. Scl?vi? negrilor din ?meric? in?inte de razboiul de secesiune, politic? de ?p?rtheid din ?fric? de Sud s?u discrimin?re? femeilor in tarile fund?ment?list isl?mice ofera exemple grotesti de rel?tii soci?le inum?ne, impuse prin fort? unor „legi” in?ccept?bile din punct de vedere etic.

În sfarsit, ? fi etic nu se confunda cu ? te conform? pe deplin unor modele de conduita ?ccept?te in societ?te. În multe c?zuri, m?jorit?te? o?menilor cultiva intr-?devar tip?re comport?ment?le juste sub ?spect etic, d?r nu intotde?un?.

Uneori, ?ceste modele soci?le de comport?ment se pot ?fl? in conflict cu principiile etice. Se po?te intampl? c? o intre?ga societ?te sa fie mor?lmente corupta; Germ?ni? n?zista, Rusi? bolsevica s?u Romani? ce?usista (si, din pac?te, si ce? post ce?usista) sunt exempl?re in ?cest sens. Pe de ?lta p?rte, d?ca ? te comport? etic ?r fi totun? cu ? imit? modelele soci?l ?ccept?te, ?tunci, pentru ? sti ce este corect din punct de vedere etic, individul ?r trebui sa ?fle ce ?nume se considera ?ccept?bil in societ?te? din c?re f?ce p?rte. C? sa decid, de exemplu, ce ?r trebui sa gandesc despre ?vort s?u eut?n?siere, ?r fi neces?r sa intreprind un sond?j de opinie l? nivelul societatii romanesti si ?poi sa ma conformez opiniei m?jorit?re. D?r nimeni nu ince?rca sa gase?sca soluti? unui subiect de controversa etica in ?cest fel. În plus, lips? unui deplin consens soci?l f?ce imposibila identific?re? eticii cu cee? ce se considera ?ccept?bil intr-o ?numita societ?te. Unii o?meni sunt de ?cord cu ?vortul si cu eut?n?siere?, ?ltii nu si ?tunci, c?re dintre ei se ?fla pe poziti? corecta din punct de vedere etic?

Lasand de-o p?rte opiniile curente ?le o?menilor de ?f?ceri ?meric?ni despre intelesul eticii si p?rticul?ritatile sem?ntice ?le termenului englezesc ethics, trebuie sa ne intrebam ce se intelege in mod curent prin cuvantul „etica” in romaneste, spre ? f?ce ?numite distinctii (sper) lamurito?re. L? noi, termenul etica ?re cel putin trei semnific?tii diferite.

1.2. Import?nt? eticii in ?f?ceri