Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
1
Introducere. Definitii. Necesitatea efectuarii evaluarii riscurilor de accidentare la locurile de munca. Utilitatea actiunii. .........
3
2
Prezentarea metodei de evaluare a riscurilor de accidentare ............
10
3
Aplicarea concreta a metodei la sistemul de munca .........
11
12
3.1.
Descrierea sistemului de munca. ...
3.2.
Colectivul de evaluare ..
13
3.3.
3.4.
3.5.
Descrierea componentelor locurilor de munca.......
Identificarea factorilor de risc si intocmirea fisei de evaluare.
Intocmirea planului de masuri...
14,36,57
17,37,57
29,49,64
4
Calculul nivelului de risc global agregat pe unitatea analizata ..........
68
5
Concluzii ....
71




6
Bibliografie .
72

Alte date

?

1. Introducere. definitii. necesitate. utilitate

Conform Legii Securitatii si Sanatatii in Munca 319/2006, conducatorii unitatilor economice sunt singurii responsabili de sanatatea si securitatea salariatilor, ei se afla in centrul activitatii de prevenire a riscurilor si asigurare a sanatatii si securitatii in munca. Au obligatia legala de a asigura starea de securitate si de a proteja sanatatea salariatilor.

Obligativitatea evaluarii riscurilor profesionale in tara noastra decurge din legislatia actuala in domeniu, care a fost armonizata cu legislatia Uniunii Europene privind securitatea si sanatatea in munca. Astfel, Legea 319/2006, in capitolul III "Obligatiile angajatorilor" care transpune Directiva Consiliului nr. 89/391/CEE/1989 prevede:

art. 7 al. 3 – Angajatorul are obligatia sa implementeze masurile prevazute la alineatele 1 si 2, pe baza urmatoarelor principii de prevenire:

a) evitarea riscurilor;

b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;

c) combaterea riscurilor la sursa;

.......................................................................................................................................................

al. 4. Fara a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, tinand seama de natura activitatilor din intreprindere si/sau unitate, angajatorul are obligatia:

a) sa evalueze riscurile pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de munca, a substantelor sau a preparatelor chimice utilizate si la amenajarea locurilor de munca;

b) ca, ulterior evaluarii prevazute la lit.a) si daca este necesar, masurile de prevenire, precum si metodele de lucru si de productie aplicate de catre angajator sa asigure imbunatatirea nivelului securitatii si al protectiei sanatatii lucratorilor si sa fie integrate in ansamblul activitatilor intreprinderii si/ sau unitatii respective si la toate nivelurile ierarhice;

.......................................................................................................................................................

art. 12. al. 1. Angajatorul are urmatoarele obligatii:

a) sa realizeze si sa fie in posesia unei evaluari a riscurilor pentru securitatea si sanatatea in munca, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice;

..........................................................................................................................................................

Legislatia actuala obliga conducatorii de societati sa introduca conceptul de securitate in insasi organizarea muncii. Acestia pot sa intervina pentru:

? lucrul in echipe succesive;

? limitarea numarului de lucratori expusi la produse si procedee periculoase;

? luarea de masuri organizatorice atunci cand o societate terta intervine pe teritoriul alteia;

? limitarea timpului de expunere la minimum necesar;

? alegerea celor mai adecvate mijloace de protectie individuala;

? impunerea supravegherii medicale permanente si periodice a celor mai expusi muncitori;

? impunerea de restrictii privind munca tinerilor si a femeilor.

Metodele si mijloacele de analiza a sistemelor de munca sub aspectul securitatii muncii sunt necesare pentru identificarea rapida si realista a situatiilor deficitare din punctul de vedere al prevenirii accidentelor si a bolilor profesionale.

Eliminarea totala a pericolelor respectiv a accidentelor si a bolilor profesionale din sistemul de munca este in mod practic imposibila.

În realitate, exista niveluri acceptabile de securitate a muncii, a caror punere in evidenta necesita eforturi serioase de apreciere calitativa si incercari de evaluare cantitativa.

În principiu, exista doua posibilitati de evaluare a nivelului de securitate a muncii intr-un sistem:

? evaluare postaccident / boala profesionala

? evaluare preaccident / boala profesionala

Evaluarea postaccident este utila din punct de vedere a statisticilor de accidente, care pot caracteriza organizatia din punct de vedere cantitativ si calitativ prin indicele de frecventa si de gravitate. În anumite situatii aceste informatii sunt de mare ajutor pentru aprecierea calitatii unor locuri de munca din punct de vedere a securitatii in vederea implementarii imbunatatirilor necesare.

Evaluarea preaccident ia in considerare posibilitatea de producere a accidentelor intr-un sistem. Ofera solutii inainte de a se intampla accidentul.

Notiunea fundamentala utilizata este riscul de accidentare/imbolnavire profesionala. Avand in vedere importanta evaluarii preaccident, in Europa au fost dezvoltate mai multe metode apriorice;

? controale, verificari - la nivelul locurilor de munca, sectii, ateliere, etc.

? metode directe (comparative)

? metode indirecte (analitice) - analiza riscurilor pe baza: ergonomiei sistemelor sau fiabilitatii sistemelor

Oricare ar fi metoda de evaluare, aceasta conduce la rezultate concrete si operationale daca se bazeaza pe recunoasterea a patru criterii fundamentale:

? rigurozitate stiintifica – sa decurga dintr-o teorie coerenta si completa;

? criteriul finalitatii – scopul urmarit este realizarea securitatii, prin diferite obiective partiale, care confera particularitate metodelor de analiza;

? criteriul complexitatii – metoda sa fie adaptata pentru sistemul dat;

? criteriul economic – in functie de importanta si de gravitatea consecintelor posibile.

Componenta intrinseca a strategiei manageriale, activitatea de prevenire reprezinta un ansamblu de procedee si masuri luate sau planificate la toate stadiile de concepere, proiectare si desfasurare a proceselor de munca, menita sa asigure desfasurarea proceselor de munca in conditii de maxima securitate pentru sanatatea si integritatea participantilor la proces, prin care se elimina riscurile de accidentare sau imbolnavire profesionala. Astfel, aceasta se constituie ca o stiinta de interfata imbinand cunostinte si tehnici de stricta specialitate in domeniul de aplicare cu tehnici si cunostinte din domeniul ergonomiei, igienei industriale, psihosociologiei muncii, medicinii muncii si toxicologiei industriale. in acest context, se poate afirma ca sarcina principala a activitatii de prevenire o reprezinta obtinerea maximumului de eficienta si de calitate a muncii in conditiile reducerii numarului de accidente catre zero.

De aici rezulta ca sunt doua obiective majore ale prevenirii, care suscita interes in principal:

a) pe plan uman: - reducerea numarului accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale

b) pe plan financiar: - reducerea costurilor legate de accidentele de munca si imbolnavirile profesionale.

Aceste deziderate se pot realiza numai prin eliminarea sau reducerea riscurilor profesionale. in care scop trebuie intreprins un demers global care sa cuprinda:

? evaluarea riscurilor profesionale;

? punerea in conformitate a echipamentelor tehnice;