Pagina documente » Medicina » Fluconazol. Farmacocinetica, metabolism si interactiuni medicamentoase

Despre lucrare

lucrare-licenta-fluconazol.-farmacocinetica-metabolism-si-interactiuni-medicamentoase
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-fluconazol.-farmacocinetica-metabolism-si-interactiuni-medicamentoase


Cuprins

CUPRINS
INTRODUCERE 3
1. CANDIDOMICOZE ALE MUCOASELOR 4
2. CANDIDOZE CUTANATE 7
3. CANDIDOMICOZELE MUCO-CUTANATE CRONICE 9
4. CANDIDOMICOZELE VISCERALE SI SISTEMICE 10
FLUCONAZOL 11
1. DESCRIERE 11
1.1. Nomenclatura 11
1.2. Formula 11
1.3. Masa moleculara 12
1.4. Istoric si proprietati terapeutice 12
2. METODE DE PREPARARE 14
2.1. inlocuirea imidazolului cu triazol 14
2.2. Aditionarea unei grupe triazol secundare 17
2.3. Substitutia diclorofenilului cu difluorofenilul 18
3. PROPRIETATI FIZICE 19
3.1. Difractia cu raze x 19
3.2. Metode termice de analiza 23
3.3. Caracteristici ale solubilitatii 24
3.4. Coeficient de partitie 26
3.5. Constanta de ionizare 26
3.6. Spectroscopie 26
4. FORME FARMACEUTICE CU FLUCONAZOL 34
5. METODE DE ANALIZA 35
5.1. Teste oficializate 35
5.2. Analize elementare 35
5.3. Metode de analiza spectrofotometrice 35
5.4. Gaz cromatografia 35
5.5. Cromatografia cu lichid de inalta performanta (HPLC) 36
5.6. Determinari la nivelul fluidelor corpului si al tesuturilor 37
6. STABILITATEA 38
7. FARMACOCINETICA SI METABOLISM 38
7.1. Studii pe animale 38
7.2. Studii pe voluntari sanatosi 39
7.3. Studii pe pacienti 43
7.4. Toxicitate 44
7.5. Proprietati farmacodinamice 45
7.6. Proprietati farmacocinetice 45
8. INTERACTIUNI MEDICAMENTOASE 47
CONCLUZII 50
BIBLIOGRAFIE 51

EXTRAS DIN DOCUMENT

?INTRODUCERE

In ultimile decenii se observa o crestere a incidentei afectiunilor dermatologice, mai ales a dermatomicozelor.Micozele cutano-mucoase, prin caracterul lor de afectiune cu larga raspandire in masa, reprezinta o problema importanta de sanatate publica.

Micozele cutanate se pot imparti in doua mari grupe:

I. Micoze superficiale - manifestari in care agentii etiologici afecteaza cu predilectie pielea si anexele, in cazul Candidei albicans afecteaza si mucoasele superficiale.

II. Micoze profunde - manifestari in care sunt interesate teritoriile subcutanate si care pot deveni sistemice prin invadarea organelor interne, oaselor, ganglionilor, plamanilor, etc.

Sunt mai rar intalnite in tara noastra.

În climatul temperat predomina micozele superficiale din care fac parte urmatoarele trei categorii:

1. Dermatofitiile, in care intra:

a. epidermofitiile sau dermatofitiile pielii glabre;

b. pilomicozele, in care se disting trei varietati: pilomicozele tondante, microscopia si tricofitia uscata, favusul si tricofitiile supurate ale pielii capului, barbii;

c. onicomicozele datorate dermatofitilor;

2. Keratomicozele sau dermatomicozele cele mai superficiale-respectiv pitiriazisul versicolor si eritrasma.

3. Candidomicozele - in majoritatea cazurilor sunt benigne si raman localizate pe tegument, mucoase genitale si bucale.

Candidozele cutano-mucoase reprezinta o problema de practica zilnica atat ca diagnostic, cat si ca tratament.

În ultimii ani, patologia micotica a imbracat aspecte noi, in parte legate de organismul gazda, in parte de factorii iatrogeni:antibioterapia, corticoterapia, tratamentul imunosupresiv, antimitotic, radio-si hormono-terapia.Astfel aceste metode determina transformarea patogena a unor oportunisti cum este Candida, prin scaderea rezistentei organismului. De asemeni, arsenalul terapeutic modern a determinat diversificarea localizarilor infectiilor candidozice, precum si repartitia lor pe grupe de varste.

Candida albicans, pricipalul agent patologic care provoaca candidozele cutano-mucoase, ajunge din starea de saprofit al cavitatii bucale, al intestinului etc.la cea de agent patogen ca urmare a rezistentei scazute a organismului, combinata cu o lipsa de competitie din partea florei microbiene normale.Cresterea patogenitatii se manifesta prin raspandirea parazitului la nivelul unor focare unde se afla in stare comensala ca si in alte locuri unde preexista maceratia sau alte conditii favorabile.Proliferarea si invadarea tesuturilor este adesea precedata de o modificare morfologica a Candidei, care ia un aspect filamentos ce are si o semnificatie diagnostica a patogenitatii.

1. CANDIDOMICOZE ALE MUCOASELOR

CANDIDOZA BUCAL?

Este cea mai obisnuita forma de manifestare a infectiei cu Candida. Se intalneste la nou nascuti, sugari si adulti.

Copii nou-nascuti, in mod particular prematurii, sunt mai expusi la infectia orala cu Candida. Afectiunea clinica se caracterizeaza prin prezenta unor depozite cremoase, alb-galbui, bine conturate, localizate in orice loc al cavitatii bucale cu interesarea uneia sau mai multor regiuni. La copii, leziunile au tendinta la confluare, incat este probabil ca intreaga mucoasa bucala sa fie acoperita de o membrana albicioasa continua, ce afecteaza cu precadere limba. Aparitia acestor depozite este precedata cu doua-trei zile inainte de o stomatita eritematoasa. Depozitele albicioase se pot detasa fara greutate, lasand dupa inlaturare o mucoasa rosie, erodata, usor sangeranda. Afectiunea se insoteste de jena la supt, in masticatie si deglutitie. În cazurile grave, in absenta tratamentului, infectia se poate extinde la restul tubului digestiv (faringe, esofag, intestin) si la cavitatile aeriene.

La adulti, candidomicoza bucala apare frecvent la diabetici, la sfarsitul unor boli casectizante (neoplazii avansate etc.), in caz de hipoparatiroidism.

Candidomicoza orala la copii mai mari si la adulti este identica clinic cu cea observata la copii mici. Leziunile clinice se pot insoti de senzatii de uscaciune, arsuri, usturimi.

COMISURITA CANDIDOZIC?

(perles, cheilita angulara)