Pagina documente » Politehnica » Fluide de foraj si cimenturi de sonda

Cuprins

lucrare-licenta-fluide-de-foraj-si-cimenturi-de-sonda
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-fluide-de-foraj-si-cimenturi-de-sonda


Extras din document

CUPRINS
Capitolul 1 - GEOLOGIA STRUCTURII OPRISENESTI.......
3

1.1 Cadrul geologic regional.......
3

1.2 Geologia structurii..............
3

1.2.1 Stratigrafia si litologia....
3

1.2.2 Tectonica....
7

1.2.3 Obiective de interes petrolifer..........
8

1.2.4 Agenti contaminanti pentru fluidul de foraj.............
8

1.2.5 Gradienti de presiune, fisurare si temperatura ....
9

1.2.6 Dificultati de foraj .......
14

Capitolul 2 - ANALIZA DATELOR DE LA SONDELE DE CORELARE..
15

2.1 Metodica proiectarii proprietatilor si tipurilor fluidelor de foraj......
16

2.1.1 Rolul fluidelor de foraj...
16

2.1.2 Clasificarea fluidelor de foraj..........
17

2.1.3 Proprietatile fluidelor de foraj..........
17

2.1.4 Tipul fluidelor de foraj...
22

2.1.5 Aditivi si materiale folosite pentru prepararea si reglarea


proprietatilor fluidului de foraj.........
23

2.1.6 Cantitati de materiale necesare prepararii fluidelor de foraj......
26

2.2 Fluide de foraj folosite la sondele de reper
30

2.2.1 Fluide de foraj folosite la sonda A1 Oprisenesti....
30

2.2.2 Fluide de foraj folosite la sonda A2 Oprisenesti....
31

2.2.3 Fluide de foraj folosite la sonda A3 Oprisenesti....
32

2.3 Analiza rezultatelor cimentarilor de la sondele de reper.............
33

2.3.1 Analiza rezultatelor cimentarilor la sonda A1 Oprisenesti.....
33

2.3.2 Analiza rezultatelor cimentarilor la sonda A2 Oprisenesti.....
35

2.3.3 Analiza rezultatelor cimentarilor la sonda A3 Oprisenesti.....
37

Capitolul 3 - OPTIMIZAREA PROGRAMULUI FLUIDULUI DE FORAJ PENTRU SONDA PROIECTATA.........

39

3.1 Alegerea tipului si proprietatile fluidelor de foraj pentru sonda AX


Oprisenesti.......
39

3.1.1 Tipul fluidelor de foraj...
39

3.1.2 Calculul volumului de noroi............
40

3.1.3 Gradientii de presiune si fisurare estimati..........
41

3.1.4 Proprietatile fluidelor de foraj..........
42

3.1.5 Calculul cantitatilor de materiale.......
43

3.2 Comparatii intre fluidele folosite la sondele de reper si cele folosite ? la sonda AX Oprisenesti.........

46

3.3 Concluzii.........
47

Capitolul 4 - OPTIMIZAREA REGIMULUI HIDRAULIC...
49

4.1 Optimizarea regimului hidraulic pe intervalul 0-200 m..............
49

4.2 Optimizarea regimului hidraulic pe intervalul 200-1664 m..........
56

Capitolul 5 - CALCULUL COMPOZITIILOR DE CIMENTARE SI AL CIMENTARILOR PRIMARE...........

64

5.1 Metodica de proiectare a cimentarii........
64

5.1.1 Proprietatile pastei de ciment.........
67

5.1.2 Proprietatile pietrei de ciment.........
69

5.1.3 Calculul cimentarii.......
71

5.2 Proiectarea cimentarii coloanelor la sonda AX Oprisenesti..........
79

5.2.1 Cimentarea coloanei de suprafata.....
79

5.2.2 Cimentarea coloanei de exploatare...
81

BIBLIOGRAFIE............
92


Alte date

?CAPITOLUL 1

GEOLOGIA STRUCTURII OPRISENESTI

1.1 Cadrul geologic regional

Din punct de vedere geologic, structura Oprisenesti apartine zonei estice a Platformei Valahe si se inscrie pe aliniamentul structural Urziceni - Bragareasa - Padina - Jugureanu - Bordei Verde - Oprisenesti (fig. 1).

1.2 Geologia structurii

1.2.1 Stratigrafia si litologia

Structura se prezinta ca o ridicare de depozite paleozoice, cretacice si sarmatiene peste care s-au depus discordant si transgresiv stratele pliocene acoperitoare.

- Paleozoicul, constituit dintr-o serie de gresii silicioase si argile, cu diaclaze umplute cu calcit.

- Cretacicul, reprezentat doar prin Baremian - Aptian, este depus pe intreaga suprafata a structurii. Depozitele sale sunt constituite din calcare microcristaline, criptocristaline, calcare pseudooolitice si organogene, totul strabatut de diaclaze umplute cu calcita.

- Sarmatianul, depus transgresiv si discordant peste Cretacicul erodat este constituit in baza din calcare organogene si microcristaline. Deasupra Sarmatianului bazal urmeaza un interval marnos, care a fost supus erodarii, grosimea sa variind de la 0 m, in apexul structurii, pana la cca 150 m pe flancuri.

Sarmatianul este reprezentat prin doua serii si anume :

1) Sarmatian bazal dezvoltat intr-un facies calcaros.

2) Sarmatian superior, depus intr-un facies predominant pelitic.

Depozitele Sarmatianului bazal au fost separate in doua complexe :

a. Sarmatian bazal inferior, in grosime de 20 - 25 m, constituit din calcare cretoase slab fisurate cu numeroase microcaverne si calcare organogene diagenizate cu rare geode cu calcit.

b. Sarmatian bazal superior, in grosime de 60 - 65 m, alcatuit din calcare organogene diagenizate, calcare pseudooolitice, calcare microcristaline cu fisuri si diaclaze umplute cu calcit, intercalatii subtiri de nisipuri calcaroase, marne argiloase si marno calcare.

Sarmatianul superior este constituit din marne si marne nisipoase cu intercalatii lenticulare de nisipuri calcaroase.

- Meotianul muleaza relieful erodat al Sarmatianului; este constituit dintr-o alternanta de pachete de nisip friabil, cu bobul fin, marne si marne nisipoase, nisipuri oolitice si gresii fine cu ciment calcaros, catre partea bazala. Transgresiunea meotiana s-a facut lent, apele patrunzand la inceput in zonele de relief mai coborate si treptat au invadat zonele mai ridicate, formandu-se depozite cu grosimi mai mici in zona de creasta si cu grosimi mai mari in zonele marginale afundate.

Meotianul este depus transgresiv si discordant peste relieful preexistent al Sarmatianului, functie de care sufera modificari de facies si grosime atat pe verticala cat si lateral. Litologic, complexele meotiene sunt constituite din alternante de pachete nisipoase cu pachete marnoase sau marno - nisipoase.

Functie de ciclurile de sedimentare, Meotianul a fost impartit in opt complexe denumite de sus in jos cu cifre romane Me I ÷ Me VIII. Complexele meotiene VI, V, III si II au fost subimpartite in pachete, iar unele pachete ca Me V superior a fost divizat in subpachete.

În zona de apex a structurii - respectiv de ridicare maxima a Sarmatianului - complexele inferioare ale Meotianului (Me VIII-V inferior) lipsesc. De fapt, complexele meotiene VII si VI au rol de umplere a reliefului Sarmatian, reprezentand depuneri primare ale transgresiunii intr-o apa putin adanca, agitata de valuri si curenti pe un relief neuniform.

Începand cu pachetul Me V mediu intreaga suprafata a Sarmatianului este submersa.

Datorita conditiilor de depunere neuniforme, depozitele meotiene prezinta importante variatii de facies si de grosime care au condus la lenticulizari ale nisipurilor si implicit ale marnelor.

- Pontianul, predominant marnos, este depus in continuitate de sedimentare cu Meotianul. Limita Pontian – Meotian constituie un reper excellent de corelare pentru intreaga structura.

- Dacian – Levantinul este constituit din nisipuri si pietrisuri.

Fig. 1 Amplasarea regionala a structurii Oprisenesti

Sc. 1 : 500.000