Pagina documente » Stiinte politice » Imaginea razboiului din Irak in opinia publica din Romania

Despre lucrare

lucrare-licenta-imaginea-razboiului-din-irak-in-opinia-publica-din-romania
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-imaginea-razboiului-din-irak-in-opinia-publica-din-romania


Cuprins

Cuprins
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1
PERCEPTIA SI ROLUL EI iN REFLECTAREA PROCESELOR SI FENOMENELOR SOCIALE iN MENTALUL COLECTIV
1.1. IMAGINEA DE SINE SI IMAGINEA SOCIALA iN MENTALUL COLECTIV
1.2. PERCEPTIA SI ROLUL EI iN REFLECTAREA PROCESELOR SI FENOMENELOR SOCIALE
1.3. INTERESUL iN SPATIUL GEOPOLITIC
CAPITOLUL 2
MASS-MEDIA SI CRIZA IRAKIANA
2.1. LOCUL SI ROLUL MASS-MEDIA iN COMUNICARE
2.2. CONDITIILE DECLANSARII SI DESFASURARII RAZBOIULUI DIN GOLF
2.3. CRIZA DIN GOLF SI RAZBOIUL MEDIATIC
CAPITOLUL 3
IMAGINEA CONFRUNTARILOR DIN GOLF iN
OPINIA PUBLICA ROMiNEASCA
3.1. MASS-MEDIA DIN ROMiNIA SI CRIZA IRAKIANA
3.2. PERCEPTIA ORGANELOR DE CONDUCERE ROMiNESTI ASUPRA RAZBOIULUI DIN GOLF
3.3. IMAGINEA CONFLICTULUI DIN GOLF
iN OPINIA PUBLICA ROMiNEASCA
iNCHEIERE
ANEXE

EXTRAS DIN DOCUMENT

?Imaginea razboiului din Irak in opinia publica din Romania

?INTRODUCERE

Razboiul a fost - si va ramane probabil – unul din fenomenele sociale cele mai complexe. În pofida adevarului atestat in atatea randuri de istorie ca el nu rezolva, ci dimpotriva, complica situatiile care l-au generat, ca ridica noi probleme colectivitatilor in cauza si umanitatii in general, ca lasa in urma sa uriase hecatombe si incalculabile pierderi materiale, razboiul continua sa fie o prezenta stranie in viata omenirii: vesnic nesatulul zeu Marte isi cere si isi ia partea sa.

Alaturi de cele doua conflagratii mondiale ce au insangerat atat de adanc planeta noastra, de nenumaratele conflicte asa-zis regioanle – ce nu s-au stins nici o clipa si n-au lasat nici un moment sa se raceasca tevile armelor –, secolul XX a mai inscris in cronica sa inca o ”performanta” – razboiul din Golful Persic –, numit de unii ”un al doilea razboi mondial si jumatate”, care risca, la un moment dat, sa se generalizeze extrem de periculos, sa-si completeze deci si jumatatea lipsa, sa devina un al treilea dezastru la nivel planetar.

În zona Golfului Persic s-au confruntat nu numai doua mari grupari de forte, inarmate cu tot ceea ce au produs mai ucigator, mai monstruos industriile de razboi, ci, am putea spune, doua „lumi” (excluzand fortele arabe din cadrul coalitiei multinationale, a caror prezenta unii o inscriu intre paradoxurile acestui razboi), diferite ca nivel de civilizatie si cultura, conceptii filozofice, religioase si morale, motivatii, interese si idealuri, grad de instruire si capacitate de rezistenta psihomorala. Fiecare deosebire in parte - si toate la un loc – prezinta un interes aparte, intrucat si-au pus puternic amprenta asupra derularii si deznodamantului confruntarii armate.

Ambele tabere au dispus de efective numeroase, s-au instruit temeinic, luand in calcul nu numai terenul si clima, armamentul si mijloacele de lupta, ci si numeroase alte variabile. Chiar si in planul raportului de forte cantitativ – oameni si tehnica -, diferentele nu au fost atat de evidente; mai mult, nici sub aspectul performatelor tehnico-tactice ale sistemelor de armament „distanta” coalitiei multinationale nu a fost in realitate atat de zdrobitoare, „astronomica” asa cum au prezentat-o unii, fata de trupele irakiene.

Pentru aprofundarea temei am analizat in primul capitol perceptia acestui fenomen si rolul ei in reflectarea proceselor si fenomenelor sociale in mentalul colectiv. Am pus accentul pe imaginea de sine si imaginea sociala, dar si pe analiza perceptiei proceselor si fenomenelor sociale la nivel individual si colectiv.

În al doilea capitol am analizat criza din Golf din doua perspective. În primul rand conditiile si evolutia razboiului din Golf, iar in al doilea rand desfasurarea acestuia din punct de vedere mediatic.

Ultima parte am consacrat-o studierii imaginii confruntarilor din Golf in opinia publica romaneasca, punand accent pe mass-media din aceea perioada dar si cum au perceput organele de conducere romanesti si opinia publica din Romania, conflictul din Golf.

Ca surse de documentare si cercetare am folosit literatura de specialitate existenta si bibliotecile publice din Bucuresti si informatiile de pe Internet pentru analiza presei din tara si strainatate.

CAPITOLUL 1

PERCEPTIA SI ROLUL EI ÎN REFLECTAREA PROCESELOR SI FENOMENELOR SOCIALE ÎN MENTALUL COLECTIV

1.1. IMAGINEA DE SINE SI IMAGINEA SOCIAL? ÎN MENTALUL COLECTIV

Imaginea este parte componenta a reprezentarii sociale, elementul ei stabil (nodul central) si, impreuna cu reprezentarea, corespunde sistemului de valori compatibil culturii si normelor sociale date. Ea se situeaza intre concept si perceptie, contribuie la formarea conduitelor si la orientarea comunicarilor sociale si, mai ales, se elaboreaza in diverse modalitati de comunicare: difuzarea, propagarea si propaganda [1 Ion Chiciudean, Bogdan Halic, Notiuni de imagologie istorica si comunicare interetnica, Bucuresti, Editura comunicare.ro, 2001, p.10.].

Cuvantul imagine are mai multe intelesuri. Cel mai larg se refera la orice cunoastere a unor obiecte sau fenomene. În acest sens, si perceptiile sunt imagini. Cel mai frecvent, termenul se atribuie reprezentarilor, prin care se intelege „modelul interiorizat” al obiectelor sau fenomenelor. Ele au la baza perceptii sau fragmente, elementele ale unor perceptii traite anterior.

Imaginea nu este o reproducere fidela a datelor perceptive, constituind o prelucrare a lor. În evolutia ei se produce o abstractizare: dispar unele contururi, altele se accentueaza. Mai rar, mai multe reprezentari tind sa se sedimenteze intr-una mai accentuata, mai stabila: imagini tip. Aceasta este insotita de constiinta faptului ca ea reprezinta un intreg grup. Deci imaginea este un extras organizat al experientei noastre anterioare, este o elaborare, o perceptie regandita, o rationalizare a „datului sensibil”.

Imaginea este termenul prin care se desemneaza rezultatul declansarii unor procese de evaluare in structurile psihice ale individului indreptate spre obtinerea opiniilor si ulterior a convingerilor in legatura cu un obiect social [2 Ion Chiciudean, Bogdan Halic, Op. cit., p.14].

Comunicarea, care vehiculeaza si fasoneaza reprezentarile si imaginile, are ca functie importanta reglarea raporturilor dintre actorii sociali. Reprezentarile si imaginile servesc la intretinerea unor raporturi intre grupuri, raporturi ce organizeaza cognitiv mediul social, inclusiv evolutia lui.

Reprezentarile si imaginile sociale, elaborandu-se prin si in raporturile de comunicare, considera ca dinamica relatiilor comunicarii si dinamica reprezentarilor si imaginilor sociale se intersecteaza cu procesele psihice ce intervin in aceste fenomene. Îmbinarea celor trei dinamici (comunicare, reprezentari-imagine, procese psihice), in acceptiunea paradigmelor psihosociale, constituie nodul definitiei reprezentarilor si imaginilor sociale: „sunt principii generatoare de luari de pozitie….legate de insertii specifice….ce organizeaza procesele simbolice ce intervin in raporturile sociale” [3 Willem Doise, Reprezentarile sociale: definitia unui concept, in “Psihologia campului social: Reprezentarile sociale”, Bucuresti, Editura Stiinta & Tehnica S. A., 1995, p.92.].

Imaginea este termenul prin care se desemneaza rezultatul declansarii unor procese de evaluare in structurile psihice ale individului, indreptate spre obtinerea opiniilor si ulterior a convingerilor in legatura cu un obiect social. Se releva ca, in masura in care se parcurg etapele formarii atitudinii si se nasc produsele generate de ele – opinie, convingere, pozitie atitudinala – imaginea ia nastere numai si numai in structurile psihice ale individului, ale fiecarui individ in parte [4 Neculai Balan, Conditionarea psihosociala a comportamentului uman, in “Psihologie si pedagogie militara”, Bucuresti, Editura Militara, 1992, p.76] ceea ce se poate face din exteriorul individului, de catre orice instanta care isi propune influentarea, in sens pozitiv sau negativ, nu este un transfer de opinii, convingeri sau optiuni atitudinale, ci stimularea, declansarea si, in ultima instanta, generarea lor in individ cu ajutorul singurului instrument de care dispune in acest caz: argumentul.

Teoriile fenomenologice iau in considerare procesele psihice neconstientizate, care releva mecanisme mai complicate de formare a reprezentarilor si imaginilor. Adoptand ca interpretari-cadru astfel de teorii, rezulta ca imaginile se construiesc in interiorul unor procese ce raman neconstientizate si se actualizeaza la solicitarea mediului in modalitati care raman inaccesibile introspectiei.

Schema explicativa oferita de teoriile fenomenologice considera ca exista mecanisme interne care determina formarea si cristalizarea imaginilor oamenilor despre ei insisi si despre lumea in care traiesc. Aceste imagini sunt sugerate de existenta criteriilor care fac posibile evaluarile [5 Ion Chiciudean, Bogdan Halic, Op. cit., p.16.].