Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

Cuprins
INTRODUCERE 2
CAPITOLUL 1. ASPECTE GENERALE ALE CRIZEI ECONOMICE IN ROMANIA 3
1.1 Efectele crizei finaciare in Romania pe domenii 4
1.2. Situa?ia insolven?elor din Romania in anul 2010 15
CAPITOLUL 2. CRIZA ECONOMICA MONDIALA 18
2.1.Cauzele fundamentale ale crizei 18
2.1.1 Criza creditelor subprime 21
2.1.2. Cine este de vina? 22
2.2. Marile falimente si fuzionari din SUA 23
CAPITOLUL 3 . SOLU?II PENTRU CONTRACARAREA EFECTELOR CRIZEI ECONOMICO-FINANCIARE 26
3.1. Masuri de contracarare a efectelor crizei 26
3.2 Solu?ii fiscale 33
CAPITOLUL 4. IMPACTUL ?I EFECTUL CRIZEI MONDIALE ASUPRA ROM?NIEI 35
4.1. Caracteristicile crizei economice in Romania 35
4.2.Evolu?ia crizei ?n Rom?nia 36
4.3. Efectele crizei financiare ?n Rom?nia 47
4.4. Criza financiar? ?i economia Rom?niei 48
CONCLUZII 56
BIBLIOGRAFIE 59

Alte date

Anul 2009 atat de imprevizibil, precum capitalismul insusi. Manati de prosperitate si de instinctul de a evolua rapid, oamenii au fost pusi in fata unui „experiment” de proportii, si anume: stimularea lacomiei consumului prin credite.

„Criza economica actuala pune in cumpana paradigmele modernitatii obsedate de randament. Excrescente ale liberalismului lipsit de adversar, cresterea economica fara obiective sociale si dereglementarea absoluta a pietelor constituie doar cateva dintre cauzele crizei globale”.

Lasand de o parte explicatiile ideologice - care cuprind o arie mult mai vasta de teorii si conceptii ce incearca sa explice acest fenomen -, sa ne intoarcem undeva in trecut, in perioada anilor de expansiune economica, in care atat tarile emergente, cat si cele supra-dezvoltate, au cunoscut o faza de crestere economica fara precedent in istoria omenirii. De ce „fara precedent”? Pentru ca, desi aceste baloane euforice par sa apara cu o oarecare regularitate pe pietele capitaliste (financiar-bancare, imobiliare etc.), ele par sa fie tot mai artificiale, mai brutale si mai costisitoare.

Pornind de la incadrarea in spatiu si timp a inceputului recesiunii, vom incerca sa urmarim cum si-a extins aceasta criza efectele nocive asupra economiei Romaniei, in cat timp, prin ce canale, si cat de tare a afectat-o, avand in vedere ca oricum Romania se afla intr-o perioada de tranzitie care isi tot amana finalizarea, datorita proastei coordonari a procesului de crestere economica sustinuta si a celui de „catchig-up”.

CAPITOLUL 1. ASPECTE GENERALE ALE CRIZEI ECONOMICE IN ROMANIA

Criza economica pe care Romania incepe sa o traverseze este cu precadere o criza interna, determinata de mixul gresit de politici macroeconomice luate in ultimii ani. Cresterea economica se dovedeste una de natura nesanatoasa. Si asta pentru ca am avut in acesti ani o crestere bazata pe consum, finantat pe datorie.

Consumul privat a fost excesiv, dar nu trebuie blamata populatia: toate masurile macroeconomice au fost pro-ciclice, stimuland consumul; si cea mai daunatoare dintre toate, cota unica, este inca aparata de initiatorii ei, care nu vor sa admita ca au gresit. Cota unica a stimulat consumul, si noi avem astazi prima criza de supraconsum din Romania.

Cauza principala este consumul excesiv pe datorie. Populatia nu poate fi blamata, dar poate fi pe viitor mai bine informata si cu siguranta mai precauta privind asteptarile asupra veniturilor proprii. In schimb, guvernul poate fi criticat pentru ca a facut o eroare strategica monumentala: intr-o perioada de crestere economica, a consumat toata aceasta crestere si s-a mai si indatorat suplimentar.

Principalele efecte ale crizei financiare ce s-au facut vizibile in Romania au fost :

Vanzarile bunurilor de folosinta indelungata au scazut cu 10–30% in Nov – Dec 2008 vs 2007

Productia bunurilor de folosinta indelungata a scazut cu 24,1% in luna Noiembrie

Vanzarile Dacia au scazut cu 16,7% in 2008 si cu 55% in Decembrie 2008 fata de aceeasi luna a anului trecut

Volumul tranzactiilor imobiliare a scazut cu 70% in 2008 vs 2007

Exporturile au scazut in luna decembrie cu 17% fata de aceeasi luna in 2007

Leul s-a depreciat cu 11% in S2 2008 si a pierdut 7% in primele doua saptamani din 2009 si se afla foarte aproape de pragul istoric de 4,3 lei/euro

Veniturile bugetare din taxe au scazut cu 20% in luna noimebrie

Deficitul bugetar pe 2008 a ajuns la 5% din PIB si este de asteptat sa ramana la un nivel nesustenabil in 2009

Numarul mare de disponibilizari anuntate pentru 2009 si situatia incerta a celor trimisi in somaj tehnic la sfarsitul lui 2008 va conduce la o crestere a ratei somajului posibil pana la 8% in 2009

Peste 23.000 de angajati au ramas fara loc de munca in 2008 si aproape 20.000 au fost trimisi in somaj tehnic

Cele mai afectate sectoare: constructii, siderurgie, auto, petrochimica, distributie IT si electrocasnice, textile

Romania s-a mai confruntata cu urmatoarele efecte:

scaderea puterii de cumparare si a calitatii vietii;

incetinirea ritmului de crestere a produsului intern brut.

scaderea ritmului de crestere a veniturilor publice, cauzata de diminuarea in general a activitatilor din economie (industria auto, siderurgie, neferoase, constructii, mobila, textile etc.);

cresterea numarului de persoane aflate in imposibilitatea de a-si rambursa ratele si dobanda la creditele bancare;

inasprirea conditiilor de accesare a creditelor pentru populatie, agenti economici, precum si pentru sectorul public;

reducerea lichiditatilor in sectorul financiar-bancar, concomitent cu majorarea costului finantarii interne si externe;

1.1 Efectele crizei finaciare in Romania pe domenii

Industria auto

Industria auto din Romania - ce reprezinta aproape 10% din produsul intern brut (PIB) al tarii, cu o cifra de afaceri de circa 11,5 miliarde euro, potrivit estimarilor vicepresedintelui Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Autovehicole din Romania (APIA), Brent Valmar - pare sa fie unul dintre cele mai afectate sectoare de criza economica globala, in conditiile in care marile companii pentru care Romania produce piese si automobile isi restrang activitatea.

Se estima la finalul lunii octombrie ca piata auto din Romania ar putea scadea cu 11,5% in 2009, pana la nivelul din 2006. Reprezentantii Ford in Romania sustineau la jumatatea lunii noiembrie 2009 ca planurile constructorului american de masini nu au fost afectate de criza financiara. Piata auto romaneasca a fost trasa in jos de problemele investitilor si aclientilor.

Dacia Renault s-a vazut nevoita sa isi intrerupa activitatea pe 30 si 31 octombrie 2008, dupa care conducerea compeniei a trimis din nou muncitorii acasa, de pe 20 noiembrie 2008 pana pe 11 ianuarie 2009, urmand sa-i remunereze cu 85% din salariul total brut. Problemele de pe pia?a auto au fost determinate, in mare masura, de costurile materiilor prime. Pre?ul o?elului a scazut sim?itor, iar mul?i constructori auto au incheiat deja contracte anuale cu producatorii de ma?ini. În fa?a unei astfel de situa?ii, nu le ramane decat sa le renegocieze.

În cazul in care contractul ar fi modificat, producatorii de ma?ini ar putea reduce costurile, lucru care nu s-ar sim?i in pre?urile lor de lista. Discount-urile nu sunt lipsite din ,,rafturile” dealer-ilor auto. Exista companii din Europa care au redus pre?urile ma?inilor cu pana la 40%.Companiile de autoturisme se dueleaza in oferte, iar clien?ii in ipoteze. Discount-urile tentante impanzesc reclamele, iar criza financiara buzunarele cumparatorilor. Reducerea cererii de autoturisme, din cauza crizei financiare mondiale, nu este principala problema pe care o au de rezolvat producatorii si importatorii de masini din Romania.Reprezentantii industriei auto au lasat sa se inteleaga ca afacerile le-au fost puternic afectate de taxa de poluare intrata in vigoare la 1 iulie 2008. Dacia si-a redus cu 15% ?inta de vanzari pe 2008. De la tinta ini?iala de la 310-320.000 de masini,Dacia a avut o productie planificata de 260-270.000 unita?i in 2008.

Efectele crizei s-au simtit si asupra programului de reinnoire a parcului auto. Potrivit datelor furnizate de Administratia Fondului de Mediul, din cele aproape 12.500 de masini noi ramase nevandute in cadrul programului Rabla, doar 464 au fost achizitionate de romani in octombrie 2008

Dacia ini?iaza pentru a depasi criza de pe piata auto prin lansarea unui model Logan cu dotari reduse, "anti-criza", de 4.000-5.000 de euro, adaptat noilor realita?i din piata auto romaneasca, estimeaza analistii auto. Dacia i-ar putea atrage, astfel, pe langa clientii tradi?ionali, si pe aceia care ar fi vrut o masina second-hand dar s-au razgandit dupa triplarea taxei auto.

Compania Dacia in primavara anului 2010 au mai lansat si Dacia Duster ,o masina facuta sa fie ieftina la cumparare, ieftina atunci cand o ai, practica, capabila si durabila avand un pret de 10500 de euro ,cu tva inclus.Modelul va completa gama Dacia, aflata in expansiune pe majoritatea acestor piete. Acest model este estrem de cumparat in toata Europa datorita pretului scazut in comparatie cu alte marci , astfel Dacia a crescut vanzarile cu 2% la nivel global ,de la 79.850 unitati la 81.600 unitati, declinul modelelor Logan si Sandero fiind compensat de livrarile solide ale SUV-ului Duster, a anuntat grupul francez Renault . Dacia isi men?ine pozitia in topul celor mai mari companii din Romania, alaturi de firmele petroliere Petrom, Rompetrol, care si-au publicat deja rezultatele.

Bursa si Asigurarile

Bursa de la Bucuresti s-a impus in topul sectoarelor grav afectate de criza financiara. De la inceputul anului, capitalizarea pietei principale a pierdut pestezece miliarde de euro, adica aproximativ 42% din total. Limitarea expunerii inzona a fondurilor straine de investitii a prabusit, practic, cotatiile celor mailichide actiuni.

Preturile titlurilor emitentilor care alcatuiesc cosul indicelui BET au pierdut, inmedie, peste 70%. Însa cel mai volatil in aceasta perioada s-a dovedit segmentul societatilor de investitii financiare (SIF). Dupa ce, in 2007 si 2008 indicele BET-FI marca aprecieri de 32,4% si, respectiv, de 24,8%, de la inceputul anuluibursier acelasi indice raporteaza o scadere de peste 85%. Preturile pe piata de capital au ajuns foarte atractive, iar investitorii se vor intoarce intrucat randamentele ar putea depasi castigurile din alte plasamente. În stransa legatura cu evolutia pietei bursiere, fondurile de actiuni si a cele diversificate au scazut accelerat.

Asigurarea, fiind parte integranta a sectorului economiei, de asemenea, a fost influentata negativ. În mod considerabil au avut de suferit acele companii care nu erau pregatite de criza. Ele sperau in liniste ca veniturile de 50-60% obtinute in ultimii ani, vor continua sa creasca fara probleme. În baza veniturilor ele si-au extins reteaua, cheltuind bani pe alte necesitati, fara a fi preocupate de crearea unei rezerve necesare pentru a acoperi situatiile neprevazute in dezvoltarea economiei.

Aceste companii de asigurari au reusit sa reziste o perioada de timp dupa inceputul crizei, apoi activitatea lor a inceput sa se intrerupa, si pe urma s-a oprit cu totul. Ca urmare a tacticilor nereusite, aceste companii nu au fost pe deplin pregatite sa se conformeze regulilor stricte dictate de criza. În rezultat, au fost afectati mii de clienti ale acestor societati de asigurare. Alte firme mai solide, au anticipat efectele negative ale crizei asupra pietei asigurarilor. Ele nu s-au grabit sa investeasca activele lor in fonduri riscante, ci le-au transformat in resurse depozitate. Prin urmare, in conditii nefavorabile de criza ele continuau sa functioneze corect si sa efectueze platile necesare clientilor sai. Cele mai multe companii de asigurari astazi nu pot satisface clientii si indeplini obligatiile financiare.Astfel criza a ajutat mai multe persoane sa-si investeasca resursele financiare cu atentie si intelepciune, fara a se lasa influentati de publicitati ademenitoare specifice diverselor structuri ale piramidelor financiare.

Asigurarile auto

Asigurarile auto Casco au scazuta in 2009, ca efect al crizei financiare, micsorandu-si ponderea in totalul pietei de asigurari generale in favoarea asigurarilor de raspundere civila auto (RCA), conform reprezentantilor companiilor din domeniu. Scaderea numarului de asigurari Casco sa produs din cauza reducerii numarului de vehicule cumparate in leasing sau cu credit, incheierea la termen (expirarea) a perioadei de leasing pentru multe polite multianuale, incheiate in anii anteriori si care nu mai sunt continuate. Un alt factor al acestei scaderi este terminarea, inainte de termen, a multor contracte de leasing sau credit, pentru care romanii nu mai pot plati ratele si predau vehiculele unitatilor care le-au imprumutat. De asemenea, cresterea daunalitatii pe asigurarile Casco duce la majorarea acestor polite, respectiv la renuntarea la acest tip de asigurare facultativa. Din ce in ce mai mult scade si numarul de vehicule noi achizitionate cash, in conditiile in care asigurarea Casco este aproape indisolubil legata in constiinta publicului de faptul ca masina e noua, iar numarul masinilor second-hand este in crestere.Cele mai afectate au fost cele Casco, asigurarile RCA fiind atinse mai putin datorita caracterului obligatoriu al acestui tip de asigurare.

Industria textila