Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

Cuprins
Introducere
1
Cap. 1 Cluj-Napoca: analiza cadrului natural
3
Cap. 2 Generalitati privind deseurile urbane solide
9
2.1 Definitii ale deseurilor urbane solide
9
2.2 Tipologia deseurilor urbane solide
10
2.3 Colectare - Transport - Depozitare
15
a) Colectarea

- Tehnici si metode de colectare

- Recipientii de gunoaie

- Spatiul de stocare

- Colectarea preselectata

b) Transportul

- Specificul transportului in mediul urban

- Tehnici si metode de transport

c) Depozitarea

2.4 Metode de colectare, transport si dispunere finala a deseurilor urbane solide
21
a) Incinerarea

b) Compostarea

Cap. 3 Aspecte ale gestionarii deseurilor urbane solide in municipiul Cluj-Napoca
25
3.1 Activitati desfasurate de catre societatile de salubritate
25
3.2 Compozitia deseurilor urbane solide colectate de catre unitatile de salubritate in anul 1997 din municipiul Cluj-Napoca
27
3.3 Analiza starii actuale a rampei de depozitare de la Pata Rit
33
a) Starea actuala depozitului de deseuri Pata-Rit

b) Compozitia deseurilor menajere acumulate la Pata-Rit

c) Depozite neoficiale de deseuri

Cap. 4 Managementul integrat al deseurilor
37
4.1 Gestionarea integrata a deseurilor urbane solide
37
- Gestionarea pe categorii a deseurilor

- Principalele obiective

- Importanta gestionarii integrate pentru comunitatea umana

4.2 Posibilitati de organizare a unor sisteme de management al deseurilor
41
a) Ciclul vietii materialului

b) Ierarhia managementului deseurilor (OECD, 1995)

4.3 Strategia protectiei mediului (1994) privitoare la managementul deseurilor
45
a) Principii care stau la baza Strategiei Comunitatii Europene privind deseurile

b) Strategii referitoare la managementul deseurilor menajere si industriale

c) Masuri in vederea realizarii obiectivelor pe termen scurt si mediu ale strategiei de protectie si gestiune a mediului

d) Linii directoare in managementul deseurilor din Europa

4.4 Rampe ecologice de depozitare a deseurilor
48
a) Amenajarea si exploatarea rampelor de deseuri urbane solide

- Stabilirea amplasamentelor

- Gropile protejate ecologic

- Platforme de depozitare a deseurilor industriale

b) Aspecte economice ale diferitelor variante de gestionare a deseurilor

Cap. 5 Legislatia in domeniul deseurilor urbane solide
56
5.1 Legislatii in domeniul deseurilor urbane solide
56
a) Prevederi legale in domeniul protectiei mediului si a administrarii deseurilor

b) Acte legislative cu privire la gestionarea deseurilor solide

c) Studiu comparativ Uniunea Europeana - Rominia

5.2 Regimul juridic al deseurilor urbane solide
60
5.3 Reglementari internationale
62
Cap. 6 Propuneri de gestionare si dezvoltare durabila
64
6.1 Reciclarea si recuperarea deseurilor urbane solide
65
6.2 Minimizare
70
Concluzii
72
- Colectare - Transport - Depozitare

- Disfunctionalitati majore existente in gestiunea deseurilor

- Masuri pentru imbunatatirea gestionarii deseurilor

- Efecte si consecinte induse de catre deseurilor urbane solide asupra factorilor de mediu

Alte date

?Implicatiile deseurilor urbane solide asupra calitatii mediului in municipiul Cluj-Napoca

?Introducere

„Deseurile”... La auzul acestui termen ne vin in minte imagini hidoase ale unor gunoaie aruncate cine stie pe unde si de care nimeni nu vrea sa se ocupe. La fel cum in orice familie toti membrii sunt responsabili de mentinerea curateniei si de prevenirea acumularii de deseuri in propria locuinta, asa si in municipiul Cluj-Napoca toti ar trebui sa vegheze la buna gospodarire a deseurilor. Însa problema se complica, deoarece locuitorii municipiului nu par a face parte dintr-o familie unita si care functioneaza in mod eficient, ci dintr-una in care celor mai multi membri nu le pasa de curatenie si cu atat mai putin de restul familiei. Fiecare isi urmareste propriul interes. Un lucru devenit normal in orice societate, de altfel. Astfel, atat deseurile aruncate sau depozitate in mod necontrolat, cat si alte multe probleme sunt un rezultat implicit al dezechilibrului aparut in cadrul relatiei dintre cetatenii orasului si in cel al legaturii dintre cetateni si mediul in care traiesc (si de care se folosesc abuziv).

Deseurile urbane solide constituie o problema importanta pentru protectia mediului.

Generarea de deseuri este dependenta de obiceiurile consumatorului local, tipul de cladiri, conditiile generale de trai, tipul de industrie si comert. De exemplu, in zonele cu sobe individuale cu lemn, huila sau cocs, exista deseuri considerabil mai multe si mai dense in timpul iernii in comparatie cu cladirile cu incalzire centrala. În zonele rurale, cantitatea de deseuri colectate pe cap de locuitor e mai mica decat in zonele urbane, datorita compostarii in-situ, hranirii pasarilor, animalelor etc. [1 Rojanschi, V.; Bran, F.; Diaconu, Gh., Protectia si ingineria mediului, Editura Economica, Bucuresti, 1997.]

În anumite societati, deseurile din timpul toamnei sunt foarte umede si cu un continut ridicat de substante organice datorita conservarii legumelor. Locuintele cu un venit relativ scazut produc mai putine deseuri, dar mai umede si mai organice decat locuintele cu un venit relativ ridicat.

Cantitatea de deseuri industriale si orasenesti din Romania a scazut in anul 1993 fata de 1992 de la 336 milioane de tone la 268 milioane de tone, datorita in principal reducerii productiei industriale. Cantitatea de deseuri menajere insa a crescut si nu exista o preocupare din partea administratiilor locale pentru sortarea, transportul si depozitarea lor in conditii igienice. S-a creat o retea sufocanta de distribuire a marfurilor ambalate, dar nu s-a creat si o retea de colectare a ambalajelor. Monitoring-ul si gospodarirea deseurilor sunt inca in faza incipienta. Trebuie sa se imbunatateasca activitatea de monitoring, dar, mai ales, trebuie sa se instituie activitati de valorificare a deseurilor.

Cap. 1 Cluj-Napoca: analiza cadrului natural

Relieful

Municipiul Cluj-Napoca, resedinta judetului Cluj, este situat pe valea Somesului Mic, la zona de confluenta cu valea Nadasului, avand o altitudine medie de 360 m. Este strajuit de dealuri ale caror inaltimi sunt cuprinse intre 500-800 m. Astfel, in nord-vest se ridica Dealul Popesti (682 m), in nord-est Dealul Rapos (578 m), Dealul Fanatele Satului (513 m) si Dealul La Pipa (478 m), ce formeaza rama sudica a Podisului Somesan, facand parte din subunitatea de platforma Cluj-Borsa. Din punct de vedere litologic, predomina depozitele sedimentare (marne, argile, gresii, conglomerate) care au generat frecvente procese de versant, in special alunecari de teren de proportii mari, cum sunt cele de pe versantul sudic al dealului Rapos sau al dealului Fanatele Satului.

În sud, municipiul Cluj-Napoca este dominat de dealurile Feleac (759 m), Peana (832 m) si Savadisla (759 m), in buna parte impadurite, la poalele carora depozitele sedimentare (de varsta sarmatica) au favorizat frecvente procese de versant, presarate cu ochiuri de apa cu suprafete mlastinoase ce adapostesc o vegetatie higrofila, dispuse in spatele valurilor de alunecare. Zona superioara este impadurita (stejar, carpen, corn, alun), iar cea mijlocie si cea inferioara sunt acoperite cu livezi de pomi fructiferi care coboara pana in vatra orasului. Versantul nord-vestic al dealului Feleac, acoperit de Padurea Fagetului, este impanzit de numeroase poteci si constituie cea mai frecventata zona de agrement a Clujului. În vest, asezarea este strajuita de Dealul Hoia (507 m), impadurit, care constituie si interfluviul dintre cursurile Nadasului si Somesului Mic. Strabatut de cateva cai de acces, el se constituie in cea de-a doua zona de agrement a municipiului.

Municipiul Cluj-Napoca este dispus intr-un mare amfiteatru natural. Versantul drept al vaii Somesului Mic cu cele sapte terase (4-6 m, 10-16 m, 22-24 m, 30-40 m, 60-75 m, 100-110 m, 128-140 m) constituie principala zona rezidentiala, in timp ce versantul stang reprezinta frontul unei cueste de la inaltimea careia se deschide o frumoasa priveliste asupra orasului.

Relieful sintetizeaza particularitatile celor trei mari unitati fizico-geografice la limita carora se situeaza, respectiv Muntii Apuseni, Podisul Somesan si Depresiunea Transilvaniei.

Complexitatea substratului litologic, ca si manifestarea diferita a agentilor externi au determinat formarea unui relief foarte variat, care poate fi impartit in trei mari zone [2 Belozerov, Valeriu, Clima orasului Cluj si a imprejurimilor, Cluj, 1972.

]:

1. Zona dealurilor inalte - reprezentata prin dealurile Feleac, Hoia-Cetatuia si Baciului;

2. Zona colinelor periferice - Someseni-Apahida si Dezmirului;

3. Zona culoarului depresionar al Somesului Mic si al Nadasului.

1. Zona dealurilor inalte reprezinta unitatea de relief cu inaltimile cele mai mari, care, prin dispunerea culmilor si expunerea lor, imprima regiunii o orientare generala vest-est.

Pe partea dreapta a Somesului Mic si paralel cu acesta, de-a lungul intregului culoar din zona Clujului se intinde Culmea Feleacului, cu inaltimile cele mai mari (Vf. Peana, 833 m). Zona de interfluviu a acestei culmi este usor valurita si pastreaza caracterul de suprafata piemontana cu altitudinea absoluta medie cuprinsa intre 700-800 m. Spre nord, se desprinde zona de versant marcata de o serie de abrupturi structurale legate direct de structura litologica a culmii, alcatuita din gresii nisipoase, nisipuri cu concretiuni, conglomerate si marno-argile cu intercalatii de tufuri care apar direct la zi sau sunt acoperite de o vegetatie ierbacee, acolo unde a reusit sa se stabilizeze o patura de sol. Deosebit de active pe aceasta parte a versantului sunt organismele torentiale si ravenele care deformeaza aspectul suprafetei si duc la degradarea terenului. În rest, versantul are aspect valurit cu interfluvii sub forma de culmi prelungi si inguste care se desprind din culmea principala a Feleacului, avand o orientare nordica, cu versanti abrupti dominati de procesele de siroire, alunecari si prabusiri - unde lipseste vegetatia - si sufoziuni in locurile impadurite (Padurea Faget).

Dealul Hoia-Cetatuia are aspect de culme alungita orientata vest-est, cu inaltimi relativ reduse (400-500 m) si patrunde adanc in perimetrul orasului. Alternanta de marne, calcare si argile (oligocene), dispuse in strate cu inclinare spre Valea Nadasului, da culmii un aspect de creasta cu versantul sudic destul de abrupt, iar cel nordic usor inclinat spre nord. Intensitatea diferita cu care se manifesta procesele geomorfologice da reliefului un aspect general haotic, caracterizat pe versantul sudic prin prabusiri de teren, curmaturi si vai obsecvente cu caracter torential, iar pe cel nordic prin izvoare frecvente, vai consecvente si intense alunecari superficiale.

Dealurile Baciului intregesc limita vestica a culoarului Clujului, reprezentand adevarate forme structurale cu inaltimi in jur de 500 m (Dealul Baciului, 528 m). Alcatuite din calcare, tufuri vulcanice si marne dispuse in strate cu o inclinare redusa si afectate destul de puternic de procesul de eroziune, prezinta versanti abrupti in care rocile apar la zi. Fruntea abrupturilor este denudata de catre siroiri si ravenari deosebit de active, cu suprafete extinse degradate.

Pe partea stanga a Somesului Mic si a Nadasului, in continuarea Dealului Baciului, aproximativ paralel cu Dealul Feleacului, se dispun dealurile Lomb-Steluta (Vf. Popesti, 682 m) si Chintau (Dealul Rapos, 577 m) alcatuite din culmi cu orientare NV-SE. Zonele de interfluviu ale acestor culmi au aspect de platou, determinat de structura monoclinala si usor inclinata a stratelor ca si de textura lor: conglomerate, gresii calcaroase si intercalatii de tufuri. Din interfluviile principale se desprind o serie de interfluvii secundare rezultate in urma adancirii afluentilor Nadasului, respectiv Valea Popestilor si a Chintaului, care de obicei se temina prin abrupturi structurale. Versantii au in general panta mare, sunt afectati de surpari si de alunecari, iar in partile lor mijlocii si interioare predomina suprafetele inmlastinite cauzate de prezenta izvoarelor si a proceselor sufozionale.

2. Zona colinelor periferice - Someseni-Apahida si Dezmirului – inchide partial culoarul Clujului in partea de est si face parte din sistemul de culmi de bordura din partea nord-vestica a Campiei Transilvaniei.

Alcatuita din strate moi (argile si marne cu intercalatii de tufuri vulcanice), in conditiile unei retele hidrografice destul de ramificate zona este intens fragmentata, capatand aspect colinar cu vai largi, intens colmatate de torenti. Vaile au apa putina si pe alocuri sunt presarate cu lacuri si mlastini. Interfluviile dintre vaile care brazdeaza zona sunt in general inguste, cu inaltimi intre 400-500 m in sectorul Dezmir si intre 300-400 m in sectorul Someseni-Apahida. Versantii au panta redusa si sunt intens modelati de torenti, cu frecvente procese de prabusire, alunecari de teren si sufoziuni, ceea ce da reliefului un aspect mamelonat, cu versantii mai mult sau mai putin inclinati. Colinele Someseni-Apahida au versantii dinspre Valea Somesului Mic relativ abrupti, reprezentand fronturi de cuesta.

3. Zona culoarului depresionar al Somesului Mic si al Nadasului prezinta un relief predominant acumulativ, cu sesuri si terase care intregesc caracterul de depresiune.

Lunca Somesului Mic si a Nadasului, marginita de sesuri aluvionare, reprezinta partea de relief cea mai joasa si este frecvent inundata, ceea ce a impus efectuarea unor lucrari de amenajare pe sectorul din perimetrul orasului.

De o parte si de alta a luncii se dispune complexul de terase, care ocupa cea mai mare parte a culoarului depresionar, dand reliefului un aspect de trepte foarte bine evidentiat, in special pe versantul nordic al Dealului Feleacului. În limitele culoarului Clujului se identifica un numar de sapte terase (4-6 m, 10-16 m, 22-24 m, 30-40 m, 60-75 m, 100-110 m, 128-140 m), mai mult sau mai putin dezvoltate. Cu exceptia teraselor a sasea si a saptea toate au un caracter aluvionar, fiind formate din pietrisuri, nisipuri, luturi de terasa de culoare galbena si local din argile sarmatice, totul fiind dispus pe un fundament eocen-oligocen-sarmatian de gresii, nisipuri, conglomerate, calcare si marno-argile care alcatuiesc, de fapt, substratul regiunii. Podul teraselor se pastreaza, de obicei, sub forma de fragmente. Cele mai extinse suprafete apartin terasei de 30-40 m si se intalnesc atat pe versantul drept al Vaii Somesului Mic (Cartierele Gheorgheni si Andrei Muresanu) cat si pe versantul stang al Vaii Nadasului (Crtierul Dambu Rotund).

Climatul

Este caracterizat printr-o temperatura medie anuala a aerului de 8,2°C. Variatia anuala a temperaturilor aerului este specifica tipului continental moderat, cu maxima in luna iulie (temperatura medie +18,9°C) si minima in ianuarie (temperatura medie -4,4°C). Amplitudinea termica a valorilor medii lunare este de 23,3°C, cu valori extreme care sunt o dovada a gradului de continentalism moderat.

Precipitatiile medii multianuale prezinta valori in jur de 663 mm. Luna cu valorile medii cele mai scazute ale precipitatiilor este februarie (26,2 mm), iar luna cea mai ploioasa este iunie (99 mm). Precipitatiile sub forma de zapada cad in medie incepand cu decada a treia a lunii noiembrie si sfarsesc in decada a treia a lunii martie. Durata medie a stratului de zapada oscileaza in jur de 65 de zile, cu o grosime medie anuala ce nu depaseste 55 cm.

Din punctul de vedere al circulatiei atmosferice municipiul Cluj-Napoca este expus in cea mai mare parte a anului circulatiei vestice si nord-vestice, cu unele particularitati locale datorate canalizarii maselor de aer pe culoarul Somesului Mic. Valorile medii ale vitezei vantului sunt de 4,3 m/s, din directie nord-vest. Vara sunt semnalate frecvent vanturile de relief (brize) cu caracter pregnant din sud-vest.

În raza orasului Cluj-Napoca, directia vantului este influentata pe de o parte de forma si orientarea generala a reliefului care imprima acestuia o directie determinanta, iar pe de alta parte de structura generala a suprafetei orasului si indeosebi de orientarea strazilor. Orientarea generala a strazilor este vest-est, ceea ce corespunde cu directia predominanta a vanturilor. Acest fapt imprima curentilor de aer o anumita constanta, privind directia lor, si totodata o crestere a intensitatii prin canalizarea lor de-a lungul strazilor principale. Canalizarea mai este realizata si de-a lungul Somesului Mic.

Reteaua hidrografica

În zona orasului Cluj-Napoca reteaua hidrografica este formata din Valea Somesului Mic si afluentii acestuia cu caracter permanent sau semipermanent.

Densitatea retelei variaza, in medie, intre 0,5-0,6 km/ km2. Rezulta ca in zona Clujului lungimea totala a raurilor atinge circa 360 km. Majoritatea acestor rauri isi au obarsia in zona dealurilor, avand la inceput un aspect de organizare torentiala, iar, apoi, prin aportul apei din izvoare, se adancesc treptat, capatand aspect de paraie sau rauri cu importanta deosebita in procesul de nivelare a versantilor.

Raurile din sectorul Cluj au o alimentare pluvio-nivala si subterana, prima avind caracter predominant. Aceasta alimentare imprima regimului de scurgere un mers propriu regiunilor temperat-continentale, cu doua perioade de scurgere ridicata (una primavara, coditionata de topirea zapezilor si alta la inceputul verii, corespunzand maximului anual pluviometric) care formeaza circa 15-20% din scurgerea totala.