Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CAPITOLUL 1
Delimitari si fundamente privind impozitul pe profit si imaginea fidela
1.Imaginea fidela ca obiectiv fundamental al contabilitatii. Definitie si referinte.
1.1. Sisteme contabile internationale si imaginea fidela. Impactul imaginii fidele asupra Directivei a IV-a
1.2Imaginea fidela in modelul de contabilitate european si fiscalitatea
1.3Imaginea fidela in modelul de contabilitate anglo-saxon si fiscalitatea
1.4.Imaginea fidela potrivit IAS 1 Prezentarea situatiilor financiare
2. Impozitul pe profit. Reglementari fiscale.
3. Analiza raportului dintre contabilitate si fiscalitate. Implicatii asupra imaginii fidele.4 4. Prezentarea intreprinderii luata in studiu
CAPITOLUL II
Contabilizarea impozitului pe profit
1.Principii si reguli privind contabilizarea impozitului pe profit
2. Tratamente contabile privind impozitarea profitulu 3. Rezultatul contabil lunar- caz practic la Societatea Comerciala EDIZOL S.A.
4.Rezultatul contabil anual -caz practic la Societatea Comerciala EDIZOL S.A
5. Cazuri particulare privind impozitarea profitului
5.1.Tratamente contabile privind pierderile fiscale si creditele fiscale neutilizate
5.2. Impozite aminate privind reevaluarea imobilizarilor
5.3. Subventiile pentru investitii
5.4. Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli
CAPITOLUL III
Prezentarea informatiilor financiare privind impozitul pe profit.Controlul fiscal.
1.Informatii financiare privind impozitul pe profit.
2.Controlul exercitat de organele Ministerului Finantelor publice
(latura fiscala)
2.1. Directia Generala a Controlului Fiscal de stat
2.2. Garda Financiara
2.3. Exercitarea controlului fiscal
3.Consultanta fiscala si contestarea
actelor de control fiscal
3.1. Reglementarea activitatii de consultanta fiscala
3.2. Contestarea actelor de control fiscal si modul de solutionare
CAPITOLUL IV
CONCLUZII

Alte date

?CAPITOLUL 1

Delimitari si fundamente privind impozitul pe profit si imaginea fidela

1.Imaginea fidela ca obiectiv fundamental al contabilitatii. Definitie si referinte.

1.1. Sisteme contabile internationale si imaginea fidela. Impactul imaginii fidele asupra Directivei a IV-a

Fidelitatea imaginii intreprinderii constituie criteriul calitativ al normalizarii utilitare, criteriu care furnizeza dreptului contabil atributul de adaptabilitate necesar oricarei constructii teoretice, asigurandu-se astfel actualizarea textelor. Paradoxal, imaginea fidela este atat o notiune stabila in esenta, in calitatea sa de suport al reglementarii contabile, cat si una mobila, pentru ca ea este punctul de plecare al diferitelor posibilitati de evolutie a reglementarii.

Conceptul de imagine fidela este un concept de origine anglo – saxona, iar procesul de “europenizare” a lui a fost declansat de intrarea britanicilor in Comunitatea Europeana si participarea acestora la lucrarile Directivei a IV-a.

Notiunea britanica de « true and fair view » a fost prezenta , pentru prima data, intr-un text legal englez in 1947. Este vorba despre legea societatilor comerciale, care indica: « fiecare bilant al unei sociatati trebuie sa dea o imagine fidela a situatiei afacerilor societatii, la sfarsitul exercitiului, si fiecare cont de profit si pierdere al unei societati trebuie sa dea o imagine fidela a rezultatului societatii pentru exercitiul financiar ».

Schimbarea, in timp, din “o imagine…” in “imagine”si mai ales , din “corect” in « loial (sincer, cinstit) » , s-a facut sub influenta profesiei contabile britanice, deorece « corect » era un cuvant excesiv de precis pentru a reflecta practicile de contabilitate si de audit. De altfel, realizarea exigentei de imagine fidela facea si obiectul unei aprecieri din partea auditorilor britanici , raportul lor precizand ca « situatiile financiare dau o imagine fidela a situatiei afacerilor societatii si a rezultatelor acesteia… ».

Trebuie precizat ca expresia britanicilor de imagine fidela (true and fair view) nu a fost niciodata definita de normele organismelor de normalizare sau de textele legale. De altfel, legea societatilor din 1947 (ca si versiunile ulterioare ) face apel la o jurisprudenta abundenta de putina utilitate, mai ales pentru noi, cei din zona tarilor de drept scris. In pofida experientei indelungate pe care practicienii insulari o au in materie de imagine fidela , este foarte probabil ca majoritatea dintre ei sa fie incapabili de a propune o definitie globala a conceptului. Totusi o inteligenta comuna pe care specialistii britanici si-o impart in materie de imagine fidela, este mult mai importanta decat o definitie iluzorie. Aceasta inteligenta comuna regasita in spiritul cutumelor confera o (cvasi)identitate a comportamentelor si atitudinilor , absolut necesara asigurarii fiabilitatii informatiei financiare.

Cat priveste Statele Unite, organismele lor profesionale de contabilitate s-au lansat intr-o serie de lucrari extrem de dense cu scopul de a sugera ameliorari modelului informational britanic.

Cu toate ca investigatiile organismelor profesionale americane au ridicat intrebari teoretice deloc de neglijat, ele s-au dovedit infructuoase pe terenuri practice.

In 1970, organismul profesiei contabile americane a publicat o recomandare asupra conceptelor si a principiilor contabile de baza presupuse de intocmirea conturilor anuale. Accentul era pus pe credibilitatea (reliability) conturilor a carei responsabilitate cadea in sarcina conducerii si pe interesul pe care-l manifesta utilizatorii fata de raportul auditorului independent ce se pronunta asupra fidelitatii prezentarii informatiilor (present fairly), in conformitate cu principiile general admise.

Si totusi, prima manifestare a ideii de sinceritate apare in dreptul francez, in 1937. Sinceritatea avea vocatia sa fie ridicata la rangul de criteriu calitativ care sa serveasca drept referinta in controlul fiabilitatii mesajului contabil. In mod absolut ea corespunde vointei de a fi cat se poate de apropiat de realitate.

Golirea ei de continut s-a declansat in momentul in care a fost asociata conformitatii cu regulile , principiu a carui semnificatie si natura nu sufera nici o ambiguitate.

Conformitatea cu regulile inseamna respectarea regulilor impuse de legi, regulamente si uzante. Deci, ea este in stricta conformitate cu dreptul pozitiv. Ca atare, ea nu a fost niciodata decat un instrument care, mai mult s-a lasat invadat de fiscalitate. Prin cuplare efectul aplicarii principiului sinceritatii a fost anihilat de conformitatea cu regulile , dominata de fiscalitate. In acest cuplu, sinceritatea nu a jucat decat un rol secundar. Textele fiscale nu au inclus niciodata notiunea de sinceritate, limitandu-se numai sa prevada penalitatile, in caz de contabilitate incorecta si neconforma cu regulile.

Normalizarea franceza s-a inscris , deci , in cadrul unei “sincerite regularisee” (sinceritatea conforma cu regulile).

Destul de repede, comparabilitatea conturilor, menita sa intareasca increderea tertilor, a aparut ca una dintre conditiile fundamentale ale sinceritatii. In mod logic, normalizarea franceza a urmarit uniformizarea metodelor de prezentare si de evaluare. Conformitatea cu regulile a devenit dogma expertilor si revizorilor contabili , teama incalcarii ei atingand dimensiunile unei obsesii.

Dar convergenta contabilitatii europene catre conceptual de imagine fidela incepe cu Directiva a IV- a.

O privire istorica asupra lucrarilor Directivei arata ca in prima parte a acestora cerinta de “imagine fidela” nu a fost gasita nici implicit, nici explicit. Initial, lucrarile au fost puternic influentate de Germania, deoarece Germania de Vest avea cea mai dezvoltata lege a societatilor, cu implicatii contabile , din intreaga Comunitate. Intr-o sectiune a acestei legi se prevedea ca « imaginea cea mai sigur posibil » poate fi obtinuta in acord cu prevederile referitoare la evaluare. O atare formula nu accepta supraevaluarea in timp ce subevaluarea era permisa. In textul german se mentiona atributul de « claritate », dar nu si cele de « adevarat » si de « loial ». In Franta , dupa cum am relevat cerinta era de “regularite” ( coform regulilor) si “sincerite” ( sinceritate), iar, in Italia de “ chiarezza e precisione, evidenza e verita” (claritate si precizie, simplitate si adevar).

In opinia lui Nobes , aceste expresii nu conduc direct la semnificatia lui « fair », in sensul de « not misleading » (neinselator), regulile tarilor continentale evocate anterior nesolicitand exceptii (situatia de abatere) de la regulile de baza .

Intrarea Regatului Unit, a Irlandei si a Danemrcei in Comunitate a lansat negocierile in jurul conceptului de « true and fair view » (imagine fidela). Aceste negocieri au condus la multe schimbari in textele directivei.

Desi astazi « imaginea fidela » pare a fi un numitor comun al tuturor contabilitatilor din Europa comunitara (si nu numai), semnificatia conceptului, dar mai ales, modul de aplicare, creeza, inca diferente semnificative. Totusi, se poate vorbi despre existenta unui « trunchi comun » al conceptului, in intreaga Uniune Europeana.

Dispozitiile generale ale Directivei a IV- a introduc conceptul « imagine fidela » si analizeaza notiunea de conturi anuale, necesitatea informatiilor complementare si posibilitatea derogarilor. Ansamblul acestor dispozitii este prevazut in articolul 2:

1. Conturile anuale cuprind bilantul, contul de profit si pierdere,cat si anexa. Toate acestea se constituie intr-un tot unitar.

2. Conturilor anuale trebuie sa fie intocmite cu claritate si in conformitate cu prezenta directiva.

3. Conturile anuale trebuie sa ofere o imagine fidela a patrimoniului, situatiei financiare, cat si a rezultatelor societatii.

4. Atunci cand aplicarea prezentei directive nu este suficienta, pentru a obtine imaginea fidela vizata in paragraful 3, trebuie sa fie furnizate informatii complementare.

5. Daca, in cazuri exceptionale, aplicarea unei dispozitii a prezentei directive se dovedeste contrara obligatiei prevazute la articolul 3, pentru a da o imagine fidela in sensul acestui paragraf, se impune o derogare de la dispozitia in cauza. O astfel de derogare trebuie sa fie mentionata in anexa si fundamentat motivata, cu indicarea influentei sale asupra patrimoniului, situatiei financiare si rezultatelor. Statele membre pot sa precizeze cazurile exceptionale si sa fixeze regimul derogatoriu corespunzator.

6. Statele membre pot sa autorizeze sau sa pretinda comunicarea prin conturile anuale si a altor informatii decat cele a caror divulgare este ceruta prin prezenta directiva.

Concept dominant in contabilitate, imaginea fidela a dat nastere la cel putin doua puncte de vedere majore :

? Cel de origine anglo-saxon, este acreditat in tarile in care s-a realizat deconectarea contabilitatii de fiscalitate si unde situatiile financiare apar, in general, ca o sinteza a contabilitatii financiare si a contabilitatii de gestiune. In aceste tari, dualismul contabil (deconectarea celor doua contabilitati) nu este foarte puternic, de unde « prioritatea » acordata reflectarii realitatii economice. Altfel spus, contabilitatea trebuie sa ofere o « imagine fidela » a realitatii economice.

? Cel continental (cu exceptia Olandei), prin care, in tari ca Franta si Germania, contabilitatea financiara a servit si serveste inca unor scopuri de natura fiscala. Pana la aplicarea Directivei a IV-a, intreprinderilor din aceste tari nu li se solicita reflectarea realitatii economice in contabilitate.

In tarile Europei continentale, imaginea fidela apare mai degraba ca un obiectiv al conturilor anuale, si mai putin ca un principiu de sine statator. Totusi, obtinerea imaginii fidele prin aplicarea coerenta a postulatelor si principiilor contabile face din acest concept un principiu federator.

Pornind de la faptul ca bilantul si contul de profit si pierdere nu pot furniza utilizatorilor, atat din punct de vedere cantitativ, cat si calitativ, informatiile necesare pentru conturarea imaginii fidele, devine evidenta necesitatea de a intocmi anexa la bilant.

Rolul cu totul special al anexei:

Desi bilantul si contul de profit si pierdere furnizeaza, prin ele insele, o imagine fidela, anexa vine sa contribuie decisiv la « claritatea acestei imagini ». Acest rol decisiv este realizat pe trei cai:

- prin explicatiile pe care anexa le comporta, se obtine o clarificare a informatiilor din bilant si din contul de profit si pierdere (de exemplu : precizarea principiilor si regulilor de evaluare retinute) ;

- prin complementele pe care anexa le aduce primelor doua conturi anuale ; sunt vizate cu predilectie complementele informationale, dincolo de cele prevazute in vederea cautarii unei « imagini fidele » (de exemplu, necesitatea de a prezenta creantele si datoriile pe tremene de scadenta) ;

- precizarea derogarilor destinate sa furnizeze utilizatorului o imagine fidela (de exemplu, indicarea schimbarii de metoda in evaluarea stocurilor, inclusiv a incidentelor acestei schimbari asupra patrimoniului, situatiei financiare si rezultatelor).

Incercarea de a realiza o imagine fidela este facuta, in principal pentru a servi intereselor investitorilor. Informatia prezentata acestora trebuie sa fie caracterizata de atribuite precum exactitate, simplitate, grad sporit de sintetizare, claritate, iar rolul anexei este tocmai acela de a oferi informatiilor din bilantul contabil si din contul de profit si pierdere aceste atribute prin aplicarea principiului importantei relative.

Imaginea fidela si celelalte principiile contabile

O reteta simplificatoare a imaginii fidele ar fi ca ea sa rezulte in urma aplicarii principiilor contabile fundamentale. Dar sa nu uitam ca fiecare caz comporta implicatii foarte diferite, in legatura cu utilizarea principiilor. Sa nu mai vorbim despre faptul ca lista principiilor si raza de actiune a acestora pot sa aduca nuantari de la tara la tara. Mai corect ar fi sa se considere ca imaginea fidela e obtinuta atunci cand principiile contabile sunt convergente sau cand divergentele lor sunt rational solutionate.

Imaginea fidela pare sa fie in stare conflictula cu anumite principii contabile, in primul rand, cu principiul costurilor istorice si cel al prudentei :

• in relatia cu costurile istorice: ce imagine fidela mai ofera conturile intreprinderilor romanesti, intr-o economie hiperinflationista, cu o rata a inflatiei de « zeci la suta » sau « suta la suta » ?

• in relatia cu prudenta : ce imagine fidela mai ofera conturile intreprinderilor romanesti, daca un provizion pentru riscuri si cheltuieli este anulat (macar si partial) de compensarea intre diferentele de conversie – activ si diferentele de conversie – pasiv ? sau ce imagine fidela se oferea acelorasi conturi, stiut fiind ca provizioanle erau constituite numai in urma aplicarii unor reguli de natura fiscala ?